Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. cumpărarea, transportul și vânzarea mărfurilor, exportul și importul de mărfuri,

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Comert


Index » business » » economie » Comert
» DEZVOLTAREA ZONELOR LIBERE IN CONTEXTUL INTEGRARII EUROPENE A ROMANIEI


DEZVOLTAREA ZONELOR LIBERE IN CONTEXTUL INTEGRARII EUROPENE A ROMANIEI



DEZVOLTAREA ZONELOR LIBERE IN CONTEXTUL INTEGRARII EUROPENE A ROMANIEI

1. Rolul zonelor libere in dezvoltarea comertului exterior al Romaniei

            Comertul exterior al Romaniei[1] cuprinde toate bunurile materiale care se schimba intre tara noastra si alte tari, avand ca obiect:

-          importul de marfuri direct pentru consum;

-          marfurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse in consum;

-          exportul de produse nationale;

-          exportul de marfuri importate declarate pentru consumul intern;

-          importurile temporare de bunuri straine pentru prelucrare in interiorul tarii (prelucrare activa);

-          exporturile de produse compensatoare dupa prelucrarea in tara;

-          exporturile temporare de bunuri pentru prelucrarea in alte tari (prelucrare pasiva);

-          importurile de produse compensatoare dupa prelucrarea in afara tarii;

-          importurile si exporturile de bunuri in leasing financiar.

Un instrument central al procesului de reforma in comertul exterior al Romaniei il reprezinta politica de investitii si promovarea investitiilor straine, care sa conduca la cresterea capitalului intern/privat, sa introduca principiile managementului de tip vestic si un comportament de piata adecvat pe piata autohtona. Romania garanteaza investitorilor straini acces nediscriminatoriu pe piata si in toate domeniile de activitate permise de lege, infiintarea de patronale libere, precum si dreptul de proprietate.

Un rol deosebit de important in promovarea si dezvoltarea schimburilor internationale si in atragerea capitalului strain, de investitori straini si autohtoni, il joaca zonele libere, create pe teritoriul Romaniei in acest scop. Crearea acestor zone economice libere a insemnat pentru tara noastra cresterea volumului schimburilor internationale, sporirea numarului de investitori si parteneri straini, introducerea de noi tehnologii moderne si marirea numarului de locuri de munca.

2. Avantajele oferite de zonele libere in Romania

In general, investitorii straini si autohtoni, sunt atrasi de avantajele[2] oferite de aceste zone:

§          pozitie geografica favorabila pe plan european;

§          capacitati industriale disponibile;

§          piata interna cu o capacitate de absorbtie importanta;

§          forta de munca competenta la costuri mai reduse;

§          facilitati acordate pentru activitatile desfasurate in zona:

a.       Facilitati vamale - scutirea de taxe vamale pentru produsele introduse in zona;

b.      Facilitati fiscale - scutirea de impozit pe profit, plata TVA si a accizelor;

c.       Facilitati comerciale - pe teritoriul zonelor libere isi pot desfasura activitatea persoane fizice sau juridice romane sau straine, care isi pot transfera in strainatate profitul, in conditiile legii.

Operatiunile comerciale, industriale si serviciile ce se vor efectua pe teritoriul zonelor libere romanesti prezinta o serie de avantaje[3] :

a.      Pentru tara noastra:

-        dezvoltarea traficului de tranzit prin Romania ;

-        atragerea capitalului strain;

-        constituirea de societati mixte comerciale ;

-        manipularea si depozitarea de marfuri straine, perceperea de taxe de manipulare si depozitare aferente;

-        folosirea mijloacelor de transport nationale, operatiuni de transport si expeditii in cadrul portului liber;

-        realizare stocuri de marfa, necesare economiei nationale, pentru perioadele de conjunctura nefavorabila a pietei externe.

b.      Pentru exportatori:

-        neobligativitatea consemnarii la vama a contravalorii taxelor vamale, evitand blocarea unor sume importante;

-        apropierea marfurilor de cumparatori;

-        vanzarea marfurilor in perioade conjuncturale optime;

-        depozitarea marfurilor in incinta portului, fara o limita de timp si de cantitate si fara plata taxelor vamale, pana in momentul realizarii exportului;

-        organizarea de magazine-expozitii permanente, in scop de vanzare sau reexport;

-        scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile vandute in portul liber si apoi reexportate;

-        aducerea de diverse marfuri, parti componente, subansamble din diferite tari pentru a se prelucra avantajos, si apoi reexport de produse finite;

-        dreptul de a infiinta reprezentante comerciale, ateliere de innobilare a marfurilor, ateliere de montaj proprii etc si alte unitati de prestare a unor servicii care ridica eficienta operatiunilor de export;

-        dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilarea portului liber pe baza de cooperare, urmand ca investitiile sa fie recuperate prin serviciile prestate de administratia portului.

c.       Pentru importatorul care cumpara marfuri prin intermediul portului liber:

-        apropierea marfurilor de piata proprie;

-        posibilitatea constatarii exacte a calitatii marfii aduse acasa;

-        posibilitatea de a cumpara marfuri triate, sortate, ambalate, marcate;

-        posibilitatea de a reexporta diverse cantitati de marfuri fara plata unor taxe  vamale, direct din depozitele portului liber;

-        posibilitatea efectuarii unor transporturi ritmice, rationale, care sa asigure in permanenta stocuri minime de marfuri pentru piata interna;

-        posibilitatea de a avea stocuri de marfuri in apropiere, pentru situatiile cind conjunctura pietei internationale este nefavorabila.

3.      Dezvoltare regionala, regionalism si regionalizare
 in contextul integrarii europene

Incepand cu anii ΄60 ai secolului trecut, regionalismul/regionalizarea a devenit o tema disputata si abordata de catre o serie de discipline (regionalismul ca tema prioritara a dezbaterilor politice, poate fi considerat un fel de barometru politic). Spatiul post-totalitar prezinta, cum se intampla in foarte multe imprejurari si cazuri legate de tranzitia pe care o parcurge, simptome acute privind abordarea temei, in primul rand datorita incarcaturii istorice pe care conceptul regionalist o are de integrat in cele mai diverse interpretari (actualmente lumea globalizata).

Abordarea economica nu poate fi desprinsa de analiza unor aspecte sociale, de la cele demografice pana la cele ale retelelor de comunicare. In acest sens o politica regionala ancorata in realitatea romaneasca cu institutii noi si sanatoase, poate aduce un suflu nou pe linia convergentei noastre catre Uniunea Europeana.

Regionalismul devine, intr-o serie de tari din zona, o piatra de incercare atat sub aspect teoretic cat si practic, dar nu din cauza complexitatii evocate.

Politica regionala poate fi apreciata si din perspectiva utilizarii de catre autoritatile publice centrale si locale, a resurselor de care dispun: combinatii de instrumente de politica economica si financiara in scopul stimularii investitiilor, crearii de noi locuri de munca si al imbunatatirii conditiilor de viata, intr-o regiune/teritoriu anume. Asemenea instrumente de politica economica acopera o plaja larga, de la cele cu caracter general ca de pilda, cadrul legal destinat sa sustina dezvoltarea, reglementarile economice ale unor masuri specifice (ex.: ajutorul de stat acordat firmelor, cu scopul de a stimula investitiile sau de a sustine proiecte de restructurare).

Ajutoarele de stat reprezinta un instrument de traditie in Europa cu rol decisiv pentru reducerea decalajelor, un echipament de interventie al decidentilor politici de oriunde, inclusiv in cele 25 state membre ale U.E.

In contextul pregatirilor pentru aderare in 2007 (cap.21 - Dezvoltare Regionala si Coordonarea instrumentelor structurale fiind inchis in mod provizoriu in septembrie 2004), intr-o tara in care nu exista o traditie consolidata in domeniul dezvoltarii regionale si cu resurse limitate pentru interventii structurale, atat de necesare, Legea nr.315/28.06.2004 a reprezintat un progres deosebit de important.

In aceasta lege sunt stabilite in mod clar obiectivele, competentele, instrumentele specifice pentru dezvoltarea regionala si cadrul institutional viabil care se aplica din 29.09.200

Principiile de baza ale legii sunt subsidiaritatea, descentralizarea si parteneriatul. In capitolul II al legii sunt prezentate regiunile de dezvoltare in concordanta cu obiectivele de coeziune economica si sociala, pentru care Institutul European din Romania a efectuat studii de impact[4].

Dupa 1989, statul roman a incercat sa incurajeze concentrarile economice teritoriale prin politici publice. Mai multe instrumente au fost folosite ca parte a politicii regionale si industriale printre care dezvoltarea parcurilor industriale[5], acordand o serie de facilitati pentru investitorii doritori sa se concentreze in anumite locatii cu o infrastructura adecvata pentru activitate industriala.

In concordanta cu reglementarile existente, zonele libere pot fi infiintate in zonele maritime si fluviale, de-a lungul canalului Dunare - Marea Neagra sau pe alte canale navigabile in apropierea punctelor de frontiera; scopul acestui regim este de a dezvolta schimburile internationale, de a atrage investitiile straine si noile tehnologii, precum si de a stabili moduri de folosire a surselor nationale ale economiei romanesti. In aceste zone, companiile sunt exceptate de plata impozitelor si a taxelor vamale pentru o serie de activitati comerciale desfasurate in perimetrul zonei libere. De exemplu, investitorii din zonele libere care au avut o investitie initiala de 1 milion USD, inainte de 1.07.2002, in industria producatoare, beneficiaza de exceptare de la plata impozitului pe profit pana la 30.06.2007. In prezent, exista sase zone libere in Romania[6].

         Modificarea regimului zonelor libere

Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al Romaniei si

Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei

Pentru alinierea la legislatia comunitara, prin Legea 86/2006, au fost aduse o serie de modificari fata de prevederile initiale ale Legii 84/1992. Astfel, prevederile legale in vigoare la data de 15 iulie 2008 sunt:

  • Legea nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, publicata in M.O. 182/30.07.1992, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Legea nr.244/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, publicata in M.O. 543/17.06.200
  • Ordinul nr.1431/2002 al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, pentru aprobarea Instructiunilor privind acordarea licentelor de lucru si a permiselor de acces in zonele libere, publicat in M.O. nr.879/6.12.2002;
  • Ordinul nr.7394/2007 al ministrului economiei si finantelor pentru aprobarea Normelor tehnice privind aplicarea uniforma a reglementarilor vamale in zonele libere si antrepozitele libere, publicat in M.O. nr.532/7.08.2007[7].

iar modificarile se refera la:

  • concesionarea bunurilor proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale se poate face numai pe baza de licitatie publica, pentru o perioada de cel mult 49 de ani;
  • inchirierea unor astfel de bunuri se poate face pe baza de licitatie, in baza unui contract incheiat cu administratia zonei libere[8];

·        administratiile zonelor libere functioneaza ca regii autonome, care se pot reorganiza ca societati comerciale sau companii nationale, aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului[9].

Nu se mai acorda facilitati de natura fiscala, constand in:

·        scutiri de la plata taxelor si a impozitelor pentru mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri provenite din strainatate sau destinate altor tari, care se introduc sau se scot din zonele libere;

·        anularea facilitatilor constand in scutiri de taxe vamale pentru materialele si accesoriile romanesti care intra in zonele libere si sunt folosite la fabricarea unor bunuri, precum si a acelora utilizate pentru constructii, reparatii si intretinerea de obiective in zonele libere;

·        renuntarea la acordarea facilitatilor referitoare la plata impozitului pe circulatia marfurilor, a accizelor si a impozitului pe profit pe toata durata activitatii si inlocuirea acestora legate direct de valoarea investitiei realizate in zonele libere, sub forma unui ajutor de dezvoltare regionala in cuantum de 50% din costurile eligibile ale investitiilor realizate de intreprinderi mari si de 65% din costurile eligibile realizate de intreprinderile mici si mijlocii.

Modificarile survenite in legislatia care reglementeaza acest sector, restrangerea pana la eliminare a facilitatilor promise prin L.84/1992 au descurajat afacerile in acest perimetru si au limitat posibilitatile de atragere de capital strain si authton. In plus, unii agenti economici, care opereaza in aceste zone, au cautat sa isi rezolve problemele pe calea instantelor de judecata, solicitand daune statului roman pentru modificarile legislative ulterioare incheierii contractelor de concesiune.

Ajutorul de stat regional consta in diminuarea redeventei platite catre administratiile zonelor libere de catre agenti economici care functioneaza in regim de zona libera si care au incheiat contracte de concesiune cu administratiile zonelor libere pana la data de 1.07.2002. Acordarea ajutorului de stat regional sub aceasta forma are ca termen de finalizare 31.12.2011. Acordarea acestor facilitati este legata de realizarea investitiilor in zona, dar si de crearea de noi locuri de munca, asigurandu-se prin aceasta armonizarea legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene. Potrivit legii, agentii economici pot primi aceste ajutoare pe baza unor scheme de acordare elaborate de furnizorii de ajutor de stat si aprobate prin lege sau hotarare de guvern. Pana in prezent insa, nu a fost elaborata nici o schema noua de acordare a acestor ajutoare de stat si, prin urmare, activitatile in zonele libere se desfasoara cu dificultate, agentii economici nefiind in nici un fel stimulati pentru a mai investi in acest areal[10].

Primul efect al noului Cod Vamal a fost blocarea importurilor in vama. Importatorii se plang ca, in loc de 1-2 zile, au nevoie de 5-7 zile pentru a-si scoate marfurile din vama. Motivele ar fi insuficienta pregatire a vamesilor, dar si a oamenilor de afaceri, neinformati corespunzator, precum si decalajul de doua saptamani intre data intrarii in vigoare a noului Cod Vamal si a Regulamentului sau de aplicare. Un alt motiv este intarzierea cu care Ministerul Finantelor a actualizat Legea privind scutirea depunerii de garantii pentru plata taxelor vamale, care functiona in corelatie cu vechiul Cod Vamal. Ca urmare, importatorilor li se cereau garantii pentru plata datoriilor vamale[11].

Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, autoritatea vamala poate acorda debitorului alte facilitati de plata decat amanarea platii. Acordarea unor astfel de facilitati de plata trebuie sa fie conditionata de constituirea unei garantii, sa aiba ca rezultat perceperea, in plus fata de cuantumul drepturilor, a unei dobanzi pe credit. Autoritatea vamala poate sa nu ceara dobanda pe credit daca prin aceasta s-ar crea grave dificultati economice sau sociale pentru debitor[12].

5.      ORDONANTA DE URGENTA nr. 200/2008

pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Avand in vedere ca prin modificarea Regulamentului Comisiei nr.2454/2007 se creeaza posibilitatea operatorilor economici din Comunitate de a obtine o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate, care permite acestora sa declare intr-un singur stat, respectiv statul de autorizare, toate importurile efectuate intr-o anumita perioada in diferite state membre, se impune modificarea prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, referitoare la taxa pe valoarea adaugata si accize, pentru a se asigura in continuare incasarea acestor venituri la bugetul de stat al Romaniei, in situatia in care se depune declaratia vamala de import intr-un alt stat membru, pentru bunurile importate in Romania.

Politica comerciala include si restrictiile cantitative si interdictiile comerciale in probleme de politica externa (embargouri si sanctiuni). Unele dintre acestea acopera toate aspectele relatiilor comerciale, altele vizeaza numai anumite produse sau grupe de produse.

Ca exceptie de la regula generala de politica comerciala a UE, conform careia importul si exportul se desfasoara liber, fara a fi supus unor limitari cantitative, Comunitatea Europeana a stabilit regimuri speciale de supraveghere/control pentru importul de produse siderurgice/textile originare din unele/toate tarile terte.

Determinarea valorii in vama nu trebuie sa se bazeze pe anumite elemente, cum ar fi: pretul de vanzare in Comunitate pentru marfuri produse in Comunitate, pretul marfurilor de pe piata interna a tarii exportatoare, valori in vama minime, arbitrare sau fictive etc.[13]

Revizuirea legislatiei fiscale in ceea ce priveste nivelul scazut al taxelor pe profiturile din exporturi si facilitatile acordate zonelor libere de comert a fost necesara dupa integrarea Romaniei in U.E. Intrucat legislatia comunitara prevede ca toate facilitatile acordate investitorilor in zonele libere sunt temporare, adica acordate pe o perioada limitata de timp, autoritatile romane au elaborat proiectele de lege prin care sa se realizeze procesul de armonizare legislativa in conformitate cu cerintele impuse de acquis-ul comunitar:

·          Legea nr.345/1.06.2002 privind Taxa pe Valoare Adaugata;

·          Legea nr.414/26.06.2002 privind Impozitul pe Profit - "agentii economici care isi desfasoara activitatea in zonele libere sunt platitori de impozit pe profit". Facilitatile fiscale existente urmeaza a fi inlocuite cu masuri de stimulare prin subventii.

Aceste proiecte au fost contestate de majoritatea agentilor economici si de reprezentantii zonelor libere libere[14]. Adoptarea lor va avea efecte negative pentru tara noastra. Zona libera e un potential extraordinar de atragere a investitorilor, iar cele doua legi nu fac decat sa-i indeparteze. Autoritatile au propus o solutie: renegocierea contractelor in derulare cu investitorii, in vederea solutionarii pe cale amiabila, dar investitorii ameninta ca vor da statul in judecata (procese ce ar costa milioane de dolari) sau ca vor rezilia contractele (ceea ce inseamna pierderea unor venituri si investitii considerabile).

Si reprezentantii asociatiilor patronale de export[15] isi fac probleme din cauza acestor proiecte de legi. Ei considera ca efectul imediat va fi:

·        cresterea economiei subterane,

·        evaziunea fiscala si

·        subevaluarea marfurilor

·        reducerea numarului de investitori.

Rezultatul va fi incapacitatea colectarii taxelor la bugetul de stat, principalul efect fiind reducerea valorii si volumului exporturilor datorita scumpirilor de 40-50%, ce va duce la cresterea deficitului comercial.

Datorita crizei create, a nemultumirii agentilor economici si a reprezentantilor zonelor libere, autoritatile au hotarat sa negocieze anularea tuturor facilitatilor din zonele libere pentru anul 2007.

Este posibil ca, din cauza taxelor impuse, a incoerentei si a instabilitatii legislative, zonele libere sa piarda contractele pe care le au si potentialii investitori si astfel sa se desfiinteze sau, in cel mai bun caz, sa fie transformate in parcuri industriale.

6.      Un raport al Curtii de Conturi arata performantele modeste ale acestor entitati create pentru atragerea capitalului strain

Create special pentru atragerea investitorilor, cele sase zone libere functionale de pe teritoriul Romaniei s-au inecat in birocratie si sunt departe de a-si atinge scopul pentru care au fost infiintate: dezvoltarea regiunilor unde functioneaza si crearea de noi locuri de munca. Fie ca vorbim despre Zona Libera Giurgiu, care inregistreaza cele mai multe firme active, sau despre Zona Libera Sulina, infiintata inca din 1993, dar in dreptul careia este inregistrat un record negativ greu de egalat - a atras zero investitori , zonele libere trebuie sa faca tranzitia spre un regim de parc industrial daca vor sa scape de "faliment". Aderarea la Uniunea Europeana a impus Romaniei eliminarea facilitatilor fiscale in perimetrul zonelor libere, ceea ce a redus simtitor atractivitatea acestora.
Ideea de realizare a unor zone libere in care investitorii sa fie atrasi prin acordarea de facilitati fiscale si vamale - taxe vamale zero, scutiri de la plata impozitelor, neplata TVA etc. - a aparut inca din 1992. Pe fondul gravelor probleme de imagine pe care le avea Romania in acea perioada - mineriadele din 1990 si 1991 au aruncat in aer cota de simpatie pe care o aveam dupa revolutia din 1989, autoritatile au fost nevoite sa caute solutii pentru a atrage capitalul strain. Iar una dintre gaselnite a fost crearea unui cadru legal care sa propuna investitorilor oportunitati de afaceri suficient de atractive astfel incat sa faca uitata imaginea nefavorabila a tarii.

Care a fost motivatia guvernelor la infiintarea entitatilor cu regim special? "Constituirea zonelor libere a fost o decizie de interes national, prin care s-a dorit utilizarea potentialului material, financiar si uman cu eficienta maxima si dezvoltarea economica prin importul de tehnologii avansate, asigurarea accesului pe pietele internationale, dezvoltarea exportului, dar si stimularea aportului valutar prin prestarea de servicii specializate". Totusi, investitorii, fie ei straini sau romani, nu au dat navala in aceste zone, in pofida facilitatilor oferite de statul roman. Iar ultimii trei ani premergatori aderarii, dar si in primul an de apartenenta la Uniunea Europeana, au fost printre cei mai slabi, fiind marcati de inrautatirea majoritatii indicatorilor ce masoara atractivitatea zonelor libere: de la scaderea veniturilor realizate de zonele libere pana la exodul masiv al investitorilor din aceste areale.

Este concludent daca spunem ca in perioada 2004-2006 in cele sase zone libere au functionat, in medie, aproximativ 500 agenti economici si ca acest indicator a prezentat un trend descrescator, care s-a manifestat si in 2007. De altfel, aceasta tendinta este evidentiata si in raportul auditului privind performanta activitatilor desfasurate in zonele libere, pe care Curtea de Conturi a Romaniei l-a incheiat la inceputul anului 2008. Auditorii au mai observat si ca in toate cele sase zone libere se constata o crestere a numarului agentilor economici care si-au incheiat activitatea. Conform raportului, media retragerilor din zonele libere a fost de 85 pe an, ceea ce a insemnat un procent mediu anual de 17%. Maximul procentului a fost atins in zonele libere Braila in 2005 si Giurgiu in 2006, cu procente de 21%, respectiv 31%.

Principala motivatie a deciziei de retragere a fost eliminarea facilitatilor fiscale in zonele libere si lipsa de echilibru si coerenta din legislatia specifica. Astfel, pe toata perioada auditata, din Zona Libera Giurgiu au plecat 160 companii (62% din numarul total de abandonuri raportat la nivelul tuturor celor sase zone libere din Romania). Foarte multe retrageri s-au inregistrat si in zonele libere Braila si Arad, de unde au plecat 43 investitori (17%), respectiv 28 investitori (11%) din totalul plecarilor. Din Zona Libera Galati au plecat 20 de companii (8%), iar din Zona Libera Constanta doar 6 investitori (2%).

Giurgiu

Nominalizata drept zona cu cel mai mare numar de companii care au ales sa-si lichideze afacerile de la noi, Zona Libera Giurgiu este totusi cea mai performanta dintre toate cele sase zone libere. Au plecat companiile detinute de investitori provenind din tari UE, care nu-si mai justificau activitatea, intrucat facilitatile pentru care venisera au fost eliminate dupa obtinerea de catre Romania a calitatii de membru UE. Retragerea a inceput inca din perioada de negociere a aderarii. Se pare ca aici nu sunt motive de ingrijorare, datorita faptului ca s-a realizat o extindere a activitatii si s-au facut investitii din surse proprii de circa 3,5 milioane euro, ceea ce va duce la efecte pozitive. Pe de alta parte, caracterul atipic al Zonei Libere Giurgiu deriva si din profilul preponderent industrial al investitorilor prezenti, zona fiind o locatie extrem de importanta pentru companii ca Flamingo Computers, Ager Business Tech, MB Distribution, Hyundai Auto Romania, Imsat, Shipyard ATG SRL.

Si din analiza datelor privind traficul de marfuri (intrari/iesiri) in perioada auditata de Curtea de Conturi a rezultat ca zona libera cea mai dinamica este cea de la Giurgiu, valoarea marfurilor importate fiind de 2,24 miliarde dolari pentru perioada 2004-2006. O dinamica satisfacatoare din perspectiva valorilor importurilor au avut-o zonele libere Constanta si Arad, care au raportat intrari de 720 milioane euro, respectiv de 567 milioane dolari. Zonele Braila si Galati au avut, in perioada auditata, un trafic de marfuri apreciat ca redus, in timp ce la Sulina traficul de marfuri a fost zero.

Sulina

Aceasta contraperformanta a Zonei Libere Sulina poate fi explicata prin existenta unor cauze naturale, peste care s-au suprapus motive de natura fiscala si patrimoniala. Astfel, lipsa traficului de marfuri a fost un efect direct al blocarii accesului navelor pe canalul Sulina de catre epava navei Rostok, precum si a utilizarii tot mai frecvente de catre transportatorii navali a Canalului Dunare-Marea Neagra, traseu mai scurt si cu costuri mai reduse.

Acestor probleme li s-au adaugat taxele de tranzit foarte mari pe care statul le percepe de la transportatorii navali care folosesc bratul Sulina, precum si cele decurse dintr-o neintelegere, care a blocat obtinerea de catre Administratia Zona Libera Sulina a actului de proprietate asupra terenului primit la constituire si care nu le-a dat voie sa faca nici o concesiune, desi cereri au existat. In consecinta, fara actul de proprietate asupra terenului, nici un investitor nu a vrut sa faca investitii la Sulina, pentru ca nu a avut certitudinea ca va putea sa-si scoata banii inapoi. Concluziile auditorilor Curtii de Conturi, au evidentiat faptul ca pentru aceasta zona "nu au fost obtinute venituri din concesiuni, nefiind incheiate contracte in acest sens".

Constanta

O alta concluzie surprinzatoare a Curtii de Conturi se refera la atractivitatea relativ modesta a Zonei Libere Constanta. Insa auditorii remarca faptul ca raspunzator de aceasta situatie este, din nou, legiuitorul, care in 2004 a trecut Zona Libera Constanta in patrimoniul Societatii Nationale "Administratia Porturilor Maritime Constanta" (APMC). Aceasta decizie a avut ca efect imediat sistarea concesiunilor terenurilor atat din Zona Libera Constanta, cat si din intreg perimetrul "Administratiei Porturilor Maritime Constanta". Chiar daca legiuitorul nu a urmarit cu aceasta reorganizare sa blocheze activitatea Zonei Libere Constanta, ba dimpotriva, s-a vrut ca intreg Portul Constanta sa functioneze dupa principiile zonelor libere, efectul imediat a fost de blocare a activitatii.

In aceste conditii, la Constanta au ramas in concesiune doar investitorii care erau prezenti acolo la data preluarii, respectiv 25 de companii, pentru ca nu a fost rezolvata situatia patrimoniala a terenurilor. Preluarea zonei libere a creat probleme, intrucat APMC functioneaza dupa regulile unei societati comerciale, fapt care a blocat posibilitatea concesionarii instalatiilor si terenurilor. Pentru a inlatura acest neajuns, conducerea APMC vrea sa initieze un proiect de act normativ prin care Ministerul Transporturilor, de la care s-a concesionat practic tot terenul pe care functioneaza, sa permita APMC subconcesionarea si nu doar inchirierea. Totodata, conducerea APMC vrea sa obtina de la Ministerul Transporturilor prelungirea valabilitatii duratei contractului de concesionare, valabil pana in 2021, cu inca 28 de ani, respectiv pana in 2049, caz in care Administratia Porturilor Maritime Constanta ar deveni extrem de atractiva pentru investitori. Interesul acestora este real, insa nici unul nu vrea sa faca o investitie daca nu are garantata o concesiune care sa-i permita sa-si recupereze investitia si sa obtina si profit.

In aceeasi situatie sunt si zonele libere din Braila si Galati, care au fost asimilate de structuri precum cea din Constanta, respectiv Administratia Zonei Libere Galati si Administratia Zonei Libere Braila.

Viitorul apartine zonelor libere din Estul Romaniei

Prin conjunctura de natura politico-economica de dupa integrarea in Uniunea Europeana, pe fondul achiesarii tarii noastre la politicile de liberalizare a miscarii bunurilor, serviciilor, capitalurilor si resurselor umane, ca politici fundamentale ale constructiei europene, barierele vamale comerciale din partea de vest si sud a Romaniei au fost desfiintate. Astfel, pentru aceasta nisa de interes, zonele libere de pe granitele (vest-sud) cu statele UE isi pot pierde, treptat, atractivitatea comerciala, ramanand doar cu investitiile majore deja efectuate. Drept urmare, supravietuirea zonelor libere Giurgiu si Arad va depinde direct de valoarea investitiilor deja atrase. Daca la Giurgiu se pare ca nu mai sunt probleme, pentru ca zona libera a atras investitii de circa 63 milioane dolari, fiind greu de presupus ca investitorii vor pleca chiar si daca nu ar mai beneficia de nici o facilitate, nici Zona Libera Arad nu sta prea rau. Aici volumul investitiilor atrase a ajuns la circa 12 milioane euro. Pe de alta parte, tot atat de adevarat este ca zonele libere din Romania capata astfel o noua orientare, spre comertul cu statele non-UE. In consecinta centrul de greutate al acestor schimburi economice se poate muta, catre zona de Est, implicit mutandu-se si interesul pentru zonele libere din aceasta parte a tarii.

Iar daca problemele legislative si patrimoniale ce greveaza activitatea zonelor libere din Sulina, Constanta, Braila si Galati vor fi rezolvate, atunci nu se va mai pune problema supravietuirii acestor zone, ci se va vorbi doar despre succesul lor[16].



[2] CARAIANI, Gh. -  Zonele libere, ed. Economica, Bucuresti, 1995

[3] CARAIANI, Gh. -  Zonele libere si paradisurile fiscale, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999

[5]   Legea nr 490/2002 ce aproba Ordonanta de Guvern 63/2001 privind infiintarea si functionarea parcurilor industriale;

[6] www.gea.org.ro/documente/ro/clustere/instrumentedepoliticadragospislaru..pdf

    GRUPUL DE ECONOMIE APLICATA - GEA, Cele sase zone libere sunt: Sulina (infiintata 1993), Constanta Sud - Basarabi (1993/1997), Galati (1994), Giurgiu (1996), Braila (1994) si Curtici - Arad (1999);

[7] www.sova.ro/db%20romana%20octombrie%202008/REGIMUL%20ZONELOR%20LIBERE.pdf

[8] Noul codul vamal - Ed.Best Publishing, 2006

[11]   www.adevarulonline.ro/

[14]   CILINCA,V. - Zonele libere din Romania, "Viata Libera" din 27.08.2001

[15]   www.mcti.ro

[16]     www.sfin.ro/articol_12570/zonele_libere:_o_multime_de_facilitati_acordate_degeaba.html - Saptamana financiara online, 18.02008, articol de Rugen IONICA



Comert


Comert
Finante banci
Merceologie

AUXILIARII INDEPENDENTI
Negotiation techniques project
PROCES DECIZIONAL DE CUMPARARE
Etalarea marfurilor in vitrine
Natura si caracteristicile serviciilor
PROIECT Comert exterior Studiu de caz la firma SC.SERSTILL.SA
Modelele comertului electronic
Dimensiunile culoarelor de circulatie
PIETELE PRODUSELOR AGRICOLE
LIBERTATEA DE EXERCITARE A ACTIVITATII COMERCIALE

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate