CONTRACTUL DE GARANTIE REALA MOBILIARA

CONTRACTUL DE GARANTIE REALA MOBILIARA

1. Precizari

Pentru o mare eficienta a garantarii executarii obligatiilor civile si comerciale, L. 99/1999 a instituit un nou regim juridic al garantiilor reale mobiliare[1], si odata cu intrarea sa in vigoare au fost abrogate art. 478-479. C. comercial - Titlul XIV 'Despre gaj', gajul comercial fiind astfel inlocuit cu garantia reala mobiliara.

Noua reglementare instituie un sistem unitar privind constituirea, inregistrarea si executarea garantiei[2].

Prin diversificarea bunurilor care pot face obiectul garantiei ei dar si prin 'consacrarea garantiei fara deposedare se elimina consecintele 'antieconomice' ale gajului traditional[3].

De asemenea, noua procedura de executare privata asigura o mai mare operativitate si eficienta in ceea ce priveste valorificarea garantiei.

Potrivit art. 1 din lege[4] domeniul de aplicare al acestei reglementari este mult mai larg decat cel al gajului comercial; indeplinirea unei obligatii civile sau comerciale, nascute din orice contract incheiat intre persoane fizice sau juridice.

Legea nu reglementeaza numai contractul de garantie reala mobiliara ci si alte garantii reale mobiliare nascute din acte juridice care nu au fost special incheiate pentru garantarea executarii obligatiilor. aceste garantii pot fi denumite garantii reale mobiliare 'asimilate'[5].

1. 2. Garantiile reale mobiliare asimilate sunt reglementate de art. 2, care prevede ca se supun reglementarilor prezentei legi, in ceea ce priveste ordinea de prioritate, publicitatea si executarea urmatoarele acte juridice:

a)toate cesiunile drepturilor de creanta;

b)vanzarile conditionate, precum si orice alte acte juridice, indiferent de forma sau de denumirea lor, distincte sa garanteze indeplinirea unei obligatii cu un bun, asa cum este definit la art. 6 din prezentul titlu;

c)toate formele de inchiriere, inclusiv orice leasing, pe termen mai mare de un an, avand ca obiect bunurile prevazute la art. 6 din lege;

d)contractele de consignatie care au ca obiect bunurile prev. de art. 6, daca valoarea bunului care urmeaza a fi vandut, stabilita in contractul de consignatie, este mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 1. 000 euro;

e)warantele si recipisele de depozit

Garantiile enumerate mai sus rezulta din acte juridice care nu sunt garantie reala mobiliara, propriu-zise dar pentru ca au ca obiect anumite bunuri (art. 6 din lege) aceste acte juridice indeplinesc rolul de garantie reala mobiliara, asemeni garantiei rezultate dintr-un contract de garantie reala mobiliara

Asadar, bunurile mobile la care se refera actele juridice enumerate la art. 2, pot fi obiectul unei garantii, cu conditia de a fi indeplinite formalitatile de publicitate prevazute in Cap. III din lege. In aceste conditii, daca obligatia garantata nu se executa de catre debitor, creditorul poate executa obiectul garantiei urmand aceeasi procedura ca si in cazul unui contract de garantie reala mobiliara.

2. Contractul de garantie reala mobiliara

Notiunea si caractere juridice.

2. 1. Definitie. Garantia reala mobiliara se constituie pe baza unui contract de garantie, care este definit in art. 14 din lege ca fiind, contractul in temeiul caruia debitorul unei obligatii constituie in favoarea creditorului o garantie reala asupra unor bunuri mobile sau asupra unor drepturi in scopul asigurarii executarii obligatiei asumate.

Contractul de garantie da nastere unui drept real ce confera creditorului atat un drept de preferinta cat si un drept de urmarire[6].

Acest contract realizeaza principala garantie reala mobiliara si, ca atare, se bucura o reglementarea cuprinzatoare[7].

Creditorul creantei garantate real are dreptul sa-si satisfaca creanta garantata inaintea celorlalti creditori ale caror garantii reale sau drepturi afectate garantiei au un grad de prioritate inferior (art. 9 alin(2)).

Daca debitorul a dispus de bunul sau de dreptul afectat garantiei, in situatia in care nu-si indeplineste obligatia garantata, creditorul poate urmari bunul afectat garantiei precum si produsele lui, indiferent in posesia cui s-ar gasi acesta (art. 23 alin. 2 din lege).

2. 2. Caracterele juridice ale contractului

Contractul de garantie reala mobiliara prezinta urmatoarele caractere juridice:

a) este un contract bilateral; cand garantia este fara deposedare, contractul da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti.

b) este un contract accesoriu, rolul sau fiind acela de a garanta executarea unei obligatii principale, sumate de debitori;[8]

c) este un contract solemn, fiind obligatorie incheierea sa in forma scrisa, prevazuta de lege. In cazul garantiei cu deposedare, contractul capata si caracter real.

Contractul de garantie, este, potrivit legii (art. 17), titlu executoriu, adica in cazul neexecutarii obligatiei principale, creditorul garantat poate executa garantia, in temeiul contractului investit cu formula executorie.

3. Constituirea garantiei reale mobiliare

Contractul de garantie reala mobiliara se incheie, avand ca obiect bunurile prevazute de lege si cu respectarea cerintelor de publicitate instituite de lege.

3. 1. Partile contactului

Partile contractante, denumite de lege (art. 19) creditor si debitor, pot fi orice persoane fizice sau juridice, romane sau straine.

Debitorul este partea careia ii incumba executarea obligatiei garantate printr-o garantie reala mobiliara iar creditorul este persona in favoare careia s-a constituit garantie reala.

3. 2. Obiectul contractului

Potrivit prevederilor art. 6 din lege, in principiu, toate bunurile mobile corporale sau necorporale pot face obiectul unui contract de garantie reala mobiliara, inclusiv bunurile corporale sau mobile, accesorii ale unor bunuri imobile, precum si bunurile prevazute la art. 467 si 468 C. civil.

In alin. 5 al aceluiasi articol sunt enumerate concret, anumite bunuri care pot face obiectul garantiei, si anume:

a) stocul de bunuri fungibile si nefungibile;

b)soldurile creditoare ale conturilor de depozit, depuneri de economii ori depozitele la termen, deschise la institutiile bancare sau financiare;

c) certificatele de depozit, conosamentele si altele similare;

d) actiunile si partile sociale ale societatilor pe actiuni si cu raspundere limitata;

e) drepturile de exploatare ale resurselor naturale si de operare de servicii publice, in conditiile prevazute de lege;

f) drepturile rezultand din inventii, marci si alte drepturi de proprietate intelectuala, industriala sau comerciala;

g) drepturile de creanta garantate;

h) instrumentele negociabile;

i) universalitatea bunurilor mobile ale debitorului;

j) padurea, recolta agricola, echipamentele, instalatiile, masinile agricole;

k) politele de asigure;

m) bunurile mobile inchiriate sau care fac obiectul unei operatiuni de leasing, pe o durata mai mare de 1 an, etc.

De asemenea pot fi obiect al garantiei si produsele bunurilor mentionate in art. 6 (fructe, produse, etc. )[9].

Poate fi obiect al garantiei, un bun mobil individual determinat sau determinat generic sau o universabilitate de bunuri mobile, inclusiv un fond de comert. Garantia poate privi bunuri prezente sau viitoare; in acest din urma caz, garantia isi produce efectele din momentul in care debitorul obtine dreptul de proprietate asupra bunului.

Pe toata durata contractului de garantie, debitorul poate dispune de bunul afectat garantiei ei si de produsele lui (inchiriere, vanzare, constituirea altei garantii).

Bunul respectiv poate fi proprietatea debitorului sau a altei persoane.

In toate cazurile, contractul de garantie trebuie sa cuprinda o descriere a bunului care face obiectul garantiei precum si valoarea maxima a obligatiei garantate.

Prin contractul de garantie mobiliara se poate garanta indeplinirea oricarei obligatii civile sau comerciale, nascute din orice contract incheiat intre persoane fizice sau juridice.

Obligatiile garantate pot fi obligatii de a da, a face sau a nu face, viitoare sub conditie divizibile sau determinabile.

Garantia reala acopera in intregime obligatia garantata, inclusiv dobanzile acumulate si neplatite ale obligatiei principale precum si cheltuielile creditorului ocazionate de valorificarea garantiei, daca in contract nu se prevede altfel.

3. 3. Forma contractului

Contractul de garantie reala mobiliara se incheie in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata care trebuie semnat de debitor (art. 14 alin. 2)

Daca incheierea contractului in forma scrisa este ceruta pentru se putea indeplini conditia publicitatii, cerinta semnarii lui de catre debitor trebuie privita ca o conditie de validitate a contractului. Prin urmare, forma scrisa a contractului este o conditie ad validitatem impusa de lege[10].

3. 4. Publicitatea garantiei reale

Art. 28 din lege prevede ca, fata de terti, inclusiv fata de stat, garantia reala si celelalte sarcini reale reglementate de prezenta lege, au rangul de prioritate stabilit de momentul in care acestea au fost facute publice prin una dintre metodele indicate de lege.

Potrivit art. 29, conditia publicitatii este considerata indeplinita, de regula, din momentul inscrierii avizului de garantie reala la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare[11].

Referitor la creditorii care isi inscriu ulterior o garantie reala asupra aceluiasi bun, acestia sunt prezumati ca au cunostinta de existenta garantiei reale anterioare.

Proba contrara nu este admisibila.

Inscrierea avizului de garantie reala la arhiva are rol exclusiv publicitar si este valabil 5 ani; creditorul poate reinnoi inscriere, inainte de expirarea termenului, pentru inca 5 ani.

Avizul de garantie cuprinde, de regula, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta debitorului si creditorului, bunurile sau drepturile care fac obiectul garantiei, termenul pentru expirarea inscrierii, etc.

De o importanta deosebita este faptul ca arhiva asigura un sistem de evidenta a prioritatii garantiilor reale mobiliare, structurata pe persoane si bunuri.

Cazurile speciale in care publicitatea nu se asigura prin Arhiva, ci prin alte metode, sunt cele prevazute in art. 30 din lege.

Astfel in cazul in care obligatia garantata prin bunuri mobile corporale nu depaseste valoarea de 300 euro, in momentul incheierii contractului, publicitatea se face fie prin inscrierea avizului de garantie la arhiva, fie prin luarea in posesie a bunului, posesie care trebuie sa fie publica.

Daca obiect al garantiei reale sunt valori mobiliare, publicitatea se realizeaza prin inscrierea in registrul care deserveste piata pe care sunt vandute aceste valori.

Garantia reala sau sarcina constituita asupra vapoarelor sau avioanelor indeplineste conditia de publicitate prin inregistrarea unui formular de aviz de garantie reala in registrul in care se afla inregistrat titlul de proprietate asupra acestora.

4. Efectele contractului de garantie reala mobiliara

Contractul de garantie reala, spre deosebire de contractul traditional de gaj, da nastere la drepturi si obligatii atat in sarcina debitorului cat si in sarcina creditorului[12].

4. 1. Drepturile si obligatiile debitorului

Legea reglementeaza drepturile si obligatiile debitorului asupra bunului care face obiectul garantiei.

Astfel, debitorul care detine bunul, are dreptul sa-l administreze, sa dispuna de el (vanzare, inchiriere, constituirea altei garantii, etc.) si sa culeaga fructele bunului. In cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia garantata, dar a dispus de bunul afectat garantiei, creditorul poate urmari bunul aflat in posesia tertului dobanditor.

Pe toata durata contractului de garantie, debitorul, in posesia caruia se afla bunul afectat garantiei, are obligatia de a-l intretine si folosi ca un bun proprietar.

Neindeplinirea culpabila a acestor obligatii avand drept rezultat distrugerea, degradarea sau deprecierea bunului, atrage raspunderea debitorului pentru prejudiciul cauzat. In acest caz, cuantumul minim al daunelor este echivalent a 500 euro, conform legii.

4. 2. Drepturile si obligatiile creditorului

Creditorul, in calitate de titular al dreptului de garantie, are dreptul sa verifice bunul afectat garantiei, aflat in posesia debitorului, fara a afecta, insa, activitatea acestuia. Daca creditorul constata ca bunul este intretinut necorespunzator, are dreptul sa considere obligatia garantata ca devenita exigibila si sa treaca la executare silita, daca exista temeiuri comercial rezonabile.

Daca debitorul nu-si indeplineste obligatia garantata, creditorul are dreptul sa intre in posesie sau sa retina bunul afectat garantiei si sa-l vanda pentru a obtine plata obligatiei garantate.

Totodata, in cazul in care debitorul a executat obligatia garantata, creditorul are obligatia de a restitui acestuia bunul afectat garantiei, aflat in posesia sa.

Creditorul raspunde pentru refuzul nejustificat de a accepta plata obligatiei garantate.

5. Executarea Garantiei Reale Mobiliare

Legea nr.99/1999 instituie in favoarea creditorului un drept de optiune in ceea ce priveste executarea garantiei reale mobiliare, in sensul ca acesta poate alege, pentru satisfacerea creantei sale, fie procedura de executare reglementata de Codul de procedura civil fie executarea garantiei in conditiile prevazute de art. 62 si urm. din lege.

5. 1. Conditiile executarii garantiei reale

Pentru executarea garantiei reale este necesara indeplinirea conditiilor impuse de lege si anume:

a) pot fi executate numai garantiile reale asupra bunurilor cu care se garanteaza indeplinirea unei obligatii care cade sub incidenta reglementarii Titlului VI din Legea nr. 99/1999.

b) obligatia garantata trebuie sa fie certa si exigibila.

5. 2. Luarea in posesie a bunului

In cazul in care debitorul nu-si indeplineste obligatia garantata, creditorul are dreptul sa ia bunul in posesie, in mod pasnic sau cu ajutorul executorului judecatoresc. Partile, pot, insa, conveni ca bunul sa fie vandut, fara a mai fi luat in posesie de catre creditor (art. 77).

a) Luarea in posesie a bunului in mod pasnic, precum si a produselor realizate din valorificarea acestuia si a inscrisurilor care consta dreptul de proprietate al debitorului asupra bunului, poate fi exercitata de catre creditor fata de orice persoana care detine bunul.

Procedura instituita de lege pentru luarea in posesie a obiectului garantiei, este mai urgenta si mai putin costisitoare, intrucat nu este necesara vreo autorizatie sau notificare prealabila, fiind suficient ca in contractul de garantie, sa fi cuprinsa, cu caractere de 0, 5 cm. , formula:

'In caz de neexecutare, creditorul poate folosi mijloacele proprii pentru luarea in posesie a bunului afectat garantiei. '

Cu acest prilej, creditorul nu poate tulbura linistea publica, nici nu poate face uz de forta fizica sau de alta forma de intimidare a debitorului. De asemenea, el nu poate fi insotit de un functionar public sau politienesc. Incalcarea acestor prevederi legale atrage raspunderea creditorului, in conditiile art. 87-89 din lege.

Intrarea in posesia bunului cu ajutorul executorului judecatoresc sau bancar, are loc atunci cand luarea in posesia bunului in mod pasnic, nu mai este posibila.

In acest caz, creditorul se adreseaza executorului cu o cerere, insotita de o copie certificata de pe inscrierea de la Arhiva, o copie de pe contractul de garantie si o descriere a bunului ce urmeaza a fi luat in posesie. La solicitarea executorului, organul de politie trebuie sa acorde tot sprijinul necesar luarii bunului in posesie.

5. 3. Vanzarea bunului

Creditorul garantat, odata intrat in posesia bunului, va trece la vanzarea acestuia, urmarind astfel satisfacerea creantei sale (art. 69).

Inainte de vanzarea bunului, creditorul trebuie sa indeplineasca o procedura prealabila impusa de lege sub sanctiunea nulitatii vanzarii si a raspunderii pentru daune, si anume notificarea.

Creditorul are obligatia sa notifice vanzarea in orice mod care asigura dovada primirii, catre debitor si ceilalti creditori care si-au inscris garantia fata de acelasi debitor si cu privire la acelasi bun dar si catre proprietarul bunului, daca alta persoana, decat debitorul este proprietarul acestuia.

In termen de 5 zile de la primirea notificarii, debitorul, creditorul sau proprietarul bunului, daca justifica un interes, poate face opozitie la vanzare, in conditiile Codului de procedura civila, la instanta competenta.

Referitor la modalitatea de vanzare, daca nu este prevazuta in contractul de garantie, creditorul trebuie sa vanda bunul 'intr-o maniera comerciala rezonabila', care sa asigure obtinerea celui mai bun pret - vanzarea directa, vanzarea prin licitatie publica, vanzarea pe piete publice.

Cumparatorul unui astfel de bun dobandeste proprietatea asupra acestuia, liber de orice garantie reala existenta sau de sarcini (art. 70).

De asemenea, legea permite creditorului sa-si adjudece bunul afectat garantiei, cu conditia ca, in prealabil, tertii sa fi avut posibilitatea de a participa la vanzare, Si in acest caz, bunul va fi dobandit liber de orice sarcini, cu exceptia celor inregistrate anterior inscrierii garantiei sale (art. 73).

5. 4. Distribuirea sumei de bani obtinuta din vanzarea bunului

Suma obtinuta din vanzarea bunului afectat garantiei, va fi distribuita de catre creditori, dupa cum urmeaza:

a) plata cheltuielilor privind conservarea, luarea in posesie si vanzarea bunului;

b) plata dobanzilor si a creantei garantate, in ordinea rangului de prioritate, chiar daca acesta nu a devenit exigibila.

c) suma ramasa, se va distribui celorlalti creditori, in ordinea de prioritate prevazuta de lege (art. 29 si art. 30).

Orice suma ramasa dupa satisfacerea creditorilor garantati, va fi remisa debitorului.

Aceasta ordine de prioritate impusa de lege, este imperativa, nerespectarea atragand dupa sine nulitatea platii.

Daca suma obtinuta in urma vanzarii bunului nu acopera integral obligatia garantata, debitorul va ramane in continuare obligat fata de creditor pentru diferenta neachitata, acesta din urma devenind insa un simplu creditor chirografar.

5. 5. Executarea asupra sumelor depuse intr-un cont de banca, se realizeaza in conditiile art. 99 din lege.

Astfel, creditorul garantat are obligatia de a notifica bancii intentia sa de a-si satisface creanta din sumele depuse in cont, anexand la notificare, copii de pe contractul de garantie si informatii privind suma ce urmeaza a fi executata.

Banca, va verifica inscrierea la Arhiva a contractului de garantie, gradul de prioritate si semnatura creditorului, iar daca sunt indeplinite conditiile legii, va bloca contul debitorului, indisponibilizand numele existente in cont, fara a mai accepta efectuarea de plati, in continuare acceptand doar noi depuneri.

Dupa blocarea contului, banca va plati datoria debitorului garantat, potrivit cererii creditorului. Daca exista un creditor cu rang de prioritate superior asupra contului de depozit, banca va plati mai intai pe acest creditor, chiar daca creanta acestuia nu a devenit exigibila.

b) Executarea asupra unor titluri care confera drepturi reale asupra unor bunuri mobile

Daca garantia reala este reprezentata de titluri care atesta drepturi reale asupra unor bunuri mobile, cum sunt warantele, recipisele de depozit prin vanzarea bunurilor la care se refera aceste titluri, pretul obtinut fiind distribuit conf. art. 78 din lege.

c) Executarea asupra titlurilor negociabile, cum sunt efectele de comert (cambia, biletul la ordin si cecul), urmeaza procedura indicata de lege pentru valorificarea drepturilor care rezulta din aceste titluri.

d) Executarea asupra unor drepturi de creanta

Legea ofera creditorului posibilitatea de a opta intre doua posibilitati.

Creditorul poate sa intre in mod pasnic in posesia inscrisurilor constatatoare ale drepturilor de creanta si sa foloseasca mijloace pasnice pentru satisfacerea creantei sale.

Creditorul poate, de asemenea, sa preia sau sa cedeze altei persoane drepturile de creanta asupra carora s-a constituit garantia reala, pana la concurenta creantei garante.

6. Incetarea contractului de garantie reala mobiliara

Garantia reala mobiliara inceteaza, conform legii, in urmatoarele cazuri:

a) la indeplinirea obligatiei garantate. Daca partile convin ca garantia sa acopere si obligatii viitoare, aceasta nu inceteaza.

b) actul liberator al creditului.

c) hotararea judecatoreasca prin care se pronunta incetarea garantiei.

In cazul stingerii garantiei reale, creditorul garantat are obligatia ca in termen de 40 zile, sa inregistreze la Arhiva o notificare in acest sens, arhiva facand mentiune despre stingerea garantiei reale mobiliare (art. 27 din lege).