Activitatea comerciala a persoanelor fizice si juridice straine in Romania si a celor romane in strainatate

Activitatea comerciala a persoanelor fizice si juridice straine in Romania si a celor romane in strainatate

Activitatea persoanelor straine in tara

Persoanele fizice straine – in materie este aplicabila Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent pe teritoriul Romaniei. Aceasta lege recunoaste explicit capacitatea de a desfasura activitati independent pe teritoriul tarii numai pentru cetatenii celorlalte state membre ale UE si SEE.

Participarea societatilor comerciale straine pe teritoriul Romaniei ( entitatile exogene ). Aceste entitati exogene sunt de trei feluri:

filiale

sucursale

reprezentante

Art. 44 din Legea nr. 31/1990 : „ societatile comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane , filiale , precum si sucursale , agentii , reprezentante sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic. „

Filialele

Art. 42 din Legea nr. 31/1990 prevede ca : „ filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza in una din formele de societate enumerate de Legea nr. 31 , in conditiile prevazute pentru acea forma. „

Filiala unei societati comerciale straine in Romania este o societate comerciala cu personalitate juridica proprie ( romana ) distincta de societatea-mama din strainatate care se afla insa sub controlul societatii-mama. Din aceasta definitie rezulta doua elemente esentiale ale filialelor societatilor straine in tara:

filiala are o personalitate juridica proprie este o persoana juridica de nationalitate romana , iar aceasta calitate o face sa fie un subiect de drept de sine-statator , distinct de societatea-mama din strainatate. Aceasta personalitate juridica proprie a filialei atrage o serie de consecinte pe diferite planuri: ea are un patrimoniu propriu diferit de cel al societatii-mama si de aceea ea poate actiona in raport cu tertii in numele sau propriu si pe seama ei insasi ( poate actiona ca mandatar sau somisionar pentru societatea-mama ) ; pe planul dreptului international privat repercursiunea directa a personalitatii juridice proprii este aceea ca legea aplicabila statutului ei organic este legea romana ca lege a statului pe teritoriul caruia isi are sediul. ( lex societatis este legea romana – art. 41 din Legea nr. 105/1992 )

ele se afla sub controlul societatii-mama. Aceasta particularitate a conferit si denumirea de filiala (controlul societatii-mama asupra filialei este acelasi cu controlul exercitat de parinte asupra copilulul sau.) De regula , controlul consta intr-un aport majoritar al societatii-mama in capitalul filialei mergand pana la 100% , printr-un vot majoritar in organele de conducere ( Consiliul de Administratie , Directoratul , Consiliul de Supraveghere ) , in organele de control.

Relatia filiala – societate-mama

Se discuta pe doua planuri:

juridic. Pentru ca filiala are o personalitate juridica proprie , ea este juridiceste independenta de societatea-mama , dar pe de alta parte prin structura societara , societatea-mama are un control asupra ei.

economic. Filiala are o autonomie relativa fata de societatea-mama:

pe de o parte exista autonomie , intrucat are regim propriu

pe de alta parte exista o legatura pentru ca autonomia nu este totala , ci relativa.

Din punct de vedere al elementului de autonomie , filiala este obligata prin Legea contabilitatii sa tina in tara toate documentele contabile ale oricarei societati comerciale de nationalitate romana. Aceste documente trebuie inregistrate la Registrul Comertului si la autoritatile fiscale romane.

Din punct de vedere economic , filiala este dependenta de societatea-mama prin faptul ca obiectul ei de activitate este stabilit de aceasta si isi desfasoara activitatea in functie de limitele ei.    De asemenea , societatea-mama face si un bilant consolidat.

Probleme legate de functionare – urmeaza regulile societatilor comerciale romane.

In actele constitutive trebuie sa se mentioneze statutul de filiala si ea este supusa impozitarii in Romania si are obligatia de inregistrare la Registrul Comertului din tara.

Din punct de vedere valutar, desi este sub controlul societatii din strainatate , Regulamentul nr. 4/2005 al BNR le considera rezidenti.

Sucursalele

Definitie: - potrivit art. 43 din Legea nr. 31/1990 : „ sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale. „

Art. 44 din aceeasi Lege le incadreaza alaturi de agentii si alte unitati fara personalitate juridica in categoria sediilor secundare ale societatilor comerciale straine in Romania.

Sucursala unei societati straine in tara este un sediu secundar al societatii-mama din strainatate lipsit de personalitate juridica proprie , dar care beneficiaza de un capital social ce ii este afectat in intregime de catre societatea-mama si care poseda o anumita autonomie juridica si economica fata de societatea-mama din strainatate.

Sunt doua elemente definitorii ale sucursalelor:

este lipsita de personalitate juridica proprie si in consecinta nu constituie un subiect de drept distinct de societatea-mama din strainatate. Ca urmare a lipsei personalitatii juridice nu are un patrimoniu propriu , dar ea beneficiaza de un capital social propriu , respectiv de o masa de bunuri care ii este afectata in exclusivitate , dar care apartine din punct de vedere juridic de societatea-mama. Sucursala poate efectua acte juridice neavand un patrimoniu propriu numai pe seama societatii-mama.

Sub aspectul dreptului international privat , consecinta faptului ca nu are o persoanlitate juridica proprie este aceea ca statutul organic al sucursalei este supus legii nationale a societatii-mama. Sucursala nu are asadar nationalitate romana , ci are nationalitatea societatii-mama.

ele sunt dependente din punct de vedere juridic si economic fata de societatea-mama fata de care beneficiaza totusi de o anumita autonomie.

Relatia sucursala- societatea-mama

Este o relatie complexa exprimata prin cele doua idei: dependenta si autonomie.

Sucursala este dependenta fata de societatea-mama prin faptul ca patrimoniul ei se constituie cu capital 100% al societatii-mama. In statutul sucursalei , societatea-mama va fi obligata sa precizeze bunurile care sunt afectate sucursalei , obiectul de activitate al acesteia , modul de organizare si functionare , dizolvare , lichidare , etc.

Neavand un patrimoniu propriu , sucursala nu are creditori proprii si nici debitori proprii. Nu intra in raporturi juridice pe seama ei , ci pe baza patrimoniului societatii-mama , dar de regula o face si in numele societatii-mama dar si in nume propriu dar pe seama societatii-mama intr-o relatie speciala de comision.

Autonomia. Beneficiaza de o anumita autonomie juridica si economica fata de societatea-mama. Aceasta este data de masa de bunuri pe care societate-mama i-a afectat-o. Sucursala poate efectua vanzari de bunuri , executarea de lucrari si prestarea de servicii din bunurile respective.

Autonomia juridica. Juridiceste , autonomia se exprima prin cel putin doua idei:

are o calitate de subiect de drept limitata care se exprima prin faptul ca ea poate fi actionata in justitie pentru operatiunile efectuate in tara de resedinta. Potrivit art. 149 din Legea nr. 105/1992 : „o persoana juridica straina este socotita ca avand sediul in Romania in cazul in care are pe teritoriul tarii printre altele si o sucursala.” Instantele romanesti sunt competente sa judece litigiile in care este implicata sucursala unei societati straine in tara.

Sucursala poate fi supusa unei proceduri separate de dizolvare si lichidare , inclusiv in cazul falimentului cu privire la bunurile ei aflate in tara fara ca aceasta situatie sa influenteze situatia juridica a societatii-mama din strainatate. Falimentul sucursalei din Romania nu atrage falimentul societatii-mama.

Din punct de vedere economic, sucursala are o autonomie economica gestionara si ea trebuie sa respecte legile contabile romanesti si legile fiscale romanesti , trebuie sa intocmeasca documentele contabile potrivit legii romane , sa le depuna la fisc , etc.

Constituirea sucursalelor

Principiile juridice privind constituirea sucursalelor ne sunt date de art. 44 din Legea nr. 31/1990 potrivit caruia: „ legea statutului organic al societatii-mama trebuie sa recunoasca acesteia dreptul de a infiinta sucursale in strainatate , respectiv in Romania. „

In cazul in care dreptul intern al societatii-mama permite acest lucru , conditiile constituirii sucursalei sunt supuse legii romane.

Intr-o astfel de situatie pot aparea conflicte de legi , coliziuni: conditiile de capital social minim al sucursalei sunt supuse legii romane.

Exista o prevedere in ceea ce priveste firma sucursalei.

Art. 37 din Legea nr. 26/1990 prevede: „ denumirea sucursalei din Romania a unei societati straine trebuie sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate. „

Conditiile privind capacitatea de folosinta a sucursalei prin corelatie cu conditia ei juridica in calitate de persoana juridica straina in Romania

Continutul capacitatii de folosinta a sucursalei ( categoria de acte juridice pe care ea le poate face in tara ) se determina prin aplicarea corelativa pe capul sucursalei a doua sisteme de drept: sistemul de drept strain pe teritoriul statului caruia societatea-mama isi are sediul , pe de o parte, iar pe de alta parte legea romana ca lege a locului unde sucursala isi desfasoara activitatea. Fiecare din aceste doua legi influenteaza statutul sucursalei.

Capacitatea de folosinta a sucursalei este guvernata de legea nationala a societatii-mama din strainatate , de aici decurgand o serie de consecinte:

sucursala nu poate face in Romania mai multe acte si fapte de comert decat poate face societatea-mama in propria ei tara , altfel spus activitatea desfasurata de sucursala in Romania nu poate excede obiectului de activitate al societatii-mama.

activitatea sucursalei din Romania ia sfarsit in cazul in care societatea-mama isi inceteaza existenta in tara ei de origine din orice motiv.

Capacitatea de folosinta a sucursalei este supusa legilor romane care constituie ceea ce se numeste conditia juridica a strainului persoana juridica in Romania , ce reprezinta o institutie a dreptului international privat si este exprimata printr-un pachet de notiuni care precizeaza drepturile si obligatiile strainului persoana juridica in Romania. Consecinta acestei situatii este aceea ca organizarea si functionarea sucursalelor societatilor straine in Romania sunt supuse acelorasi conditii ca si persoanele juridice romane , li se aplica regimul national , au aceleasi drepturi si obligatii ca si societatile comerciale romane. Aceasta situatie se exprima mai ales in ceea ce priveste functionarea sucursalei.

Sub aspect contabil , Legea nr. 82/1991 prevede ca sucursalele societatilor straine sunt obligate sa tina contabilitatea potrivit legii romane.

Din    punct de vedere valutar , Regulamentul nr. 4/2005 al BNR privind regimul valutar confera sucursalelor calitatea de rezidenti in Romania.

Din punct de vedere al drepturilor asupra terenurilor din Romania , sucursala poate dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor numai daca aceasta posibilitate este recunoscuta societatii-mama.

Din punct de vedere fiscal , Codul fiscal, art. 8 incadreaza sucursala in mod explicit in categoria sediilor permanente ale societatilor comerciale straine in Romania si ca atare ea este supusa impozitului pe profit aferent profitului obtinut din activitatea desfasurata in tara.

Reprezentantele societatilor comerciale straine in Romania

Regimul reprezentantelor

Definitie : reprezentanta este un sediu secundar al societatii-mama din strainatate lipsit de personalitate juridica proprie care nu are un capital distinct de cel al societatii-mama si care poate efectua numai operatiunile de reprezentare a acestei societati fata de partenerii ei comerciali din Romania.

Din aceasta definitie se desprind trasaturile esentiale ale reprezentantelor:

reprezentanta nu are personalitate juridica proprie , ci ea este o prelungire a personalitatii juridice a societatii-mama din strainatate. Asadar nu are calitate de subiect de drept distinct de societatea-mama , iar din punct de vedere al dreptului international privat este supusa legii nationale a societati-mama.

reprezentantele nu sunt abilitate sa faca fapte de comert in nume propriu , ci ele pot efectua acte juridice numai in calitatea de reprezentant al societatii-mama , altfel spus ele sunt un intermediar intre societatea-mama si partenerii ei comerciali din Romania. Reprezentantele actioneaza intotdeauna nomine alieno ( mandatar al societatii-mama )

reprezentantele nu au un capital propriu disctinct de cel al societatii-mama , ci numai bunuri necesare pentru desfasurarea activitatii lor de reprezentare in Romania. Ca atare , neavand un capital propriu , ele nu se inregistreaza in Registrul Comertului din Romania si nu se incadreaza in categoria investitiilor straine in Romania.

Comparatie intre reprezentantele pe de o parte si sucursalele si filialele societatilor straine pe de alta parte

prin faptul ca sunt lipsite de personalitate juridica reprezentantele se aseamana cu sucursalele , dar se deosebesc de filiale in mod esential

reprezentantele si sucursalele fac acte juridice intotdeauna pe seama societatii-mama , dar in timp ce reprezentanta poate actiona numai in numele societatii-mama , sucursala poate actiona si in nume propriu. Filiala insa poate face acte juridice si in nume propriu si pe seama ei insasi.

deoarece nu au un capital propriu disctinct de cel al societatii-mama , reprezentantele se deosebesc esential de filiale si intr-o anumita masura de sucursale

reprezentantele se deosebesc de filiale si sucursale prin faptul ca ele nu se inregistreaza la Registrul Comertului si nu se incadreaza in categoria investitiei straine.

Temeiul juridic al reprezentantelor

Textul general il reprezinta art. 44 care recunoaste societatilor comerciale sraine posibilitatea de a deschide reprezentante in Romania , dar regimul reprezentantelor este reglementat prin legi speciale.

Decretul-lege nr. 122/1990 privind organizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine. In aplicarea acestul Decret-lege s-a emis HG nr. 1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabil reprezentantelor din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine , precum si drepturile si obligatiile legate de salarizarea personalului roman.

Din punct de vedere terminologic , retinem ca notiunea de reprezentanta este o notiune generica , dar practic ele se pot numi si agentii , birouri , oficii.

Constituirea si autorizarea functionarii reprezentantelor

Art. 44 din Legea nr. 31/1990 prevede acelasi principiu pe care il adopta si in ceea ce priveste sucursala , si anume o societate straina poate deschide o reprezentanta in tara daca acest drept ii este recunocut de legea ei nationala , iar daca ii este recunoscut , atunci procedura de constituire a reprezentantelor apartine legii romane.

Procedura privind obtinerea autorizatiei de functionare porneste de la o cerere a societatii-mama. In cerere societatea-mama trebuie sa mentioneze cel putin urmatoarele elemente: denumirea si sediul ei , obiectul de activitate al reprezentantei din Romania , durata de functionare a reprezentantei , numarul si functiile persoanelor propuse a se incadra la reprezentanta. La cerere trebuie sa se anexeze cel putin urmatoarele acte: o atestare in original din partea Camerei de Comert sau a altei autoritati competente din tara ei de origine care sa confirme existenta ei legala in acea tara , obiectul ei de activitate si capitalul ei social. Totodata trebuie sa depuna o confirmare privind bonitatea ei din partea bancii prin care isi desfasoara activitatea principala. Certificatul de bonitate inseamna un document prin care banca atesta ca societatea-mama nu este in stare de faliment si nici in stare de incetare in fapt a platilor. Mai trebuie sa depuna actele ei constitutive din care trebuie sa rezulte forma ei de organizare si modul de functionare in tara de sediu. Trebuie sa depuna o imputernicire autentificata privind reprezentantii angajati sa reprezinte societatea-mama in Romania. Cererea se adreseaza Ministerului pentru comert ( Ministerul pentru intreprinderile mici si mijlocii , comert , turism si profesii liberale ) care este competent sa elibereze autorizatia de functionare in maxim 30 de zile din momentul inregistrarii cererii , sa admita cererea sau motivat sa o respinga.

Daca o admite , in autorizatia de functionare se vor indica anumite elemente esentiale: obiectul de activitatea al reprezentantei din tara , conditiile de exercitare a activitatii in Romania , durata si sediul reprezentantei.

Autorizatia de functionare emisa de Ministerul pentru comert trebuie sa fie inregistrata la Administratia Financiara in a carei raza teritoriala reprezentanta isi va avea sediul in tara si aceasta este o inregistrare cu scop fiscal.

Din 1990 pana in 1997 cand Decretul a fost modificat se prevedea in mod obligatoriu inregistrarea reprezentantei si la Camera de Comert si Industrie a Romaniei din Bucuresti. Din 1997 o asemenea obligatie nu mai exista , dar mai toate reprezentantele s-au inscris la Camera de Comert. Aceasta tine o evidenta comerciala a reprezentantelor si emite un catalog al reprezentantelor autorizate sa functioneze in Romania.

In ceea ce priveste obiectul de activitate al reprezentantei , el este stabilit in autorizatia de functionare si nu poate fi depasit. Depasirea poate atrage retragerea autorizatiei ca sanctiune. Din practica rezulta ca in general, reprezentantele desfasoara urmatoarele activitati:

emite si primeste oferte si comenzi

negociaza si incheie contracte comerciale pe baza de procura speciala acordata de societatea-mama

face operatiuni de informare , de reclama si publicitate comerciala pentru societatea-mama

poate face asistenta tehnica si prestari servicii , service pentru masini utilaje , bunuri de consumatie indelungata pe care societatea-mama le livreaza cumparatorilor romani

poate presta servicii similare celor furnizate de societatea-mama in tara ei de origine ( reprezentantele societatilor de transport si de expeditie internationala )

pot face agentii de turism sau agentii de presa straine

poate face orice alte activitati , acte juridice sau fapte materiale pentru promovarea si sprijinirea activitatii societatii-mama din tara.

Regimul juridic al reprezentantelor

Capacitatea de folosinta a reprezentantelor si conditia lor juridica in Romania

Ca si in cazul sucursalelor , pe capul reprezentantelor se intrunesc doua legi: legea statului a carui nationalitate o are societatea-mama din strainatate si legea romana. Fiecare din aceste doua legi influenteaza in mod specific reprezentanta.

Consecintele aplicarii legii nationale a societatii-mama

Obiectul de activitate al reprezentantei trebuie sa fie in concordanta cu obiectul de activitate al societatii-mama, in sensul ca reprezentanta nu poate face in Romania mai multe acte juridice de cat poate face societatea-mama in propria ei tara. Reprezentanta actioneaza in numele si pe seama societatii-mama , ca reprezentant al ei. Daca societatea-mama isi inceteaza existenta legala in tara de origine , imediat inceteaza si reprezentanta ei din Romania.

Regimul reprezentantelor este guvernat de legea romana care reglementeaza conditia juridica a strainului persoana juridica in Romania.

Consecinte

reprezentanta poate efectua in Romania numai acele acte juridice care sunt mentionate in obiectul ei de activitate exprimat in autorizatia de functionare. Pot fi asadar mai putine activitati decat poate face societatea-mama.

organizarea si functionarea reprezentantelor trebuie sa respecte prevederile legii romane. In primul rand , reprezentanta trebuie sa tina contabilitatea potrivit legii romane. Art. 47 din Legea nr. 82/1991 prevede: „subunitatile fara personalitate juridica cu sediul in Romania apartinand unor persoane juridice straine tin contabilitatea potrivit legii romane.” In al doilea rand , din punct de vedere valutar , reprezentantele sunt rezidenti in Romania. Societatea comerciala straina care are o reprezentanta in tara este considerata rezidenta cu privire la activitatile desfasurate in tara ( Regulamentul BNR nr. 4/2005 ). In al treilea rand , reprezentantele trebuie sa plateasca taxe si impozite potrivit legii romane. Codul fiscal are prevederi speciale privind regimul reprezentantelor. Potrivit lui ( art. 122 Cod fiscal ) , persoana juridica straina care are o reprezentanta in tara trebuie sa plateasca un impozit anual fix de 4000 € la cursul BNR din momentul platii, in echivalent lei.

Regimul personalului reprezentantelor

Reprezentantele pot angaja personal roman sau strain in mod liber. In cazul in care este vorba de straini li se aplica dispozitiile OUG nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei , care prevede ca orice strain , in acceptiunea ordonantei insemnand strain cei din afara UE sau SEE , are nevoie de autorizatie de munca.

Totodata sunt aplicabile si dispozitiile OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania.

Contractul individual de munca incheiat de personalul reprezentantelor se inregistreaza in mod obligatoriu la Inspectoratul teritorial de munca de la nivelul sediului reprezentantei , iar salariile personalului pot fi platite in lei si/sau valuta , fiind o exceptie de la regula ca plata intre rezidenti se face in moneda nationala.

Raspunderea civila a reprezentantelor pentru actele reprezentantei si pentru actele angajatilor reprezentantei

Decretul-lege nr. 122/1990 prevede ca societatea-mama din strainatate raspunde in conditiile legii pentru actele si faptele reprezentantelor sale din tara. In al doilea rand , societatea-mama raspunde solidar cu angajatii reprezentantei pentru prejudiciile pe care acesti angajati le-ar aduce tertilor prin faptele lor ilicite comise in exercitarea activitatii la reprezentanta – raspundere delictuala , iar legea aplicabila este art. 1000 , alin. 3 C.civ. ( raspunderea comitentului pentru fapta prepusului ) , iar solidaritatea este prevazuta de art. 1003 C.civ.

Competenta de solutionare a litigiilor la care participa reprezentanta

Art. 149 din Legea nr. 105/1992 prevede ca o persoana juridica straina este socotita ca avand sediul in Romania in cazul in care are pe teritoriul tarii o reprezentanta , o sucursala sau o filiala. In consecinta , tertii, care de principiu sunt romani, care au contractat cu societatea-mama prin reprezentanta ei din Romania au actiune la instanta judecatoreasca romana de la sediul reprezentantei din tara.