Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
VENIT, CONSUM, INVESTITII


VENIT, CONSUM, INVESTITII




VENIT, CONSUM, INVESTITII

VENITUL reprezinta tot ceea ce se creaza prin activitatea agentilor economici. El imbraca mai multe forme:

-         venit personal;

-         venit disponibil;

-         venit national.




Vpers este alcatuit din veniturile cuvenite ale persoanelor, provenite dintr-o activitate si din transferuri de la Guv si firme. El reprezinta sursa procurarii de bunuri materiale si sv de consum si sursa platii impozitelor catre administratia publica.

Vdisp este o parte a Vpers care ramane dupa scaderea impozitelor personale. Vdisp al menajelor poate folosit pt:

-         satisfacerea de nevoi personale - cumpararea de bunuri materiale si sv;

-         plata dobanzilor si transferuri de venituri in strainatate;

-         economisire.

VN este expresia veniturilor incasate de proprietarii fdp ca urmare a contributiei lor la crearea bunurilor materiale si sv. El reprezinta suma veniturilor personale, la care se adauga sau se scad umatoarele elemente:

-         se adauga: prf obtinute de firme, contributiile la asiguarile soc, excedentele la salarii (diferenta pozitiva intre salariile ce urmeaza a fi platite si cele efectiv platite);

-         se scad : tranferurile efectuate de intreprinderi si de administratia publica, dobanzile varsate de stat, dobanzile la imprumuturile de consum, dividendele.

Ce rezulta se corecteaza cu modificarea evolutiei stocurilor.

VN este supus procesului de repartitie. Repartitia cuprinde : etapa distribuirii si etapa redistribuirii.

Modul cum se face aceasta impartire prezinta particularitati de la o tara la alta.

Distribuirea (repartitia primara) este acel proces in urma caruia fiecare posesor de fdp primeste o recompensa pt sv aduse in activitatea economica sub forma veniturilor fundamentale din economie (salariu, prf, dob, renta), care nu intotdeauna sunt separate intre ele.

O parte din aceste venituri sunt incluse in procesul de redistrbuire (repartitia secundara), imbracand forma de impozit pe venituri si alte prelevari. Acestea sunt preluate de catre stat si reprezinta surse de venituri bugetare destinate acoperirii cheltuelilor legate de: invatamant public, sanatate, cultura, aparare, administratia publica etc. Veniturile realizate in procesul redistribuirii se numesc venituri de transfer sau secundare.

Multiplele forme de venit ce se formeaza in procesul repartitiei veniturilor sunt destinate consumului si economiilor.

V = C + S

CONSUMUL inseamna folosirea bunurilor economice de populatie si de administratie in scopul satisfacerii trebuintelor personale si colective, folosind o parte din veniturile detinute de catre persoanele fizice sau juridice, inclusiv de catre stat.

C = V - S

Dupa subiectul consumului, acesta imbraca forma Cprivat (care privette o persoana, o familie sau o asocoatie) sau a Cpublic (care se refera la stat si institutiile sale).

Dupa obiectul consumului, acesta poate fi:

-         consum material, de produse alimentare sau nealimentare;

-         consum nematerial, de sv si informatii.

Dupa durata consumului, acesta se imparte in:

-         consum de folosinta curenta;

-         consum de folosinta indelungata.

Dupa modul de procurare a bunurilor de consum, exista:

-         consum de marfuri;

-         autoconsum.

Consumul personal este o componenta esentiala a calitatii vietii, a nivelului de trai. Volumul, structura, calitatea si dinamica consumului releva gradul de satisfacere a multiplelor trebuinte fiziologice, sociale si sprituale.

Consumul/locuitor este un indicator ce se calculeaza prin raportarea consumului total la nr mediu al populatiei.

Marimea consumului depinde obiectiv de nivelul venitului si subiectiv de trebuintele indivizilor.

ECONOMIILE reprezinta partea din venitul disponibil neconsumata in prezentsi destinata pt a sustine consumul viitor.

S = V - C

Economiile depind deopotriva de consum si de venitul disponibil. La un anumit nivel al venitului disponibil, cu cat consumul este mai mare, cu atat economiile sunt mai reduse si invers.

Raporturile dintre evolutia venitului disponibil si evolutia consumului global si a economisirii globale sunt evidentiate cu ajutorul conceptelor de inclinatie (propensiune) spre consum (c) si inclinatie spre economisire(s). Ambele pot fi calculate ca inclinatie medie (c si s) si ca inclinatie marginala (si ).

Inclinatia medie spre consum releva proportia Vdisp cheltuit pt C direct de bunuri si sv; se mai numeste si rata consumului si se calculeaza astfel:

c =

Inclinatia medie spre economisire exprima proportia economiilor in total Vdisp si se calculeaza astfel:

s =

Inclinatia marginala spre consum exprima cresterea consumului in conditiile in care V creste cu o unitate si se calculeaza:

* =

Inclinatia marginala spre economisire exprima cresterea economiilor in conditiile in care V creste cu o unitate si se calculeaza:

* =

c + s = 1

*+ = 1

Dem:

+ = =1

+ = 1

(exemplul din foi !!!)

Din analiza datelor si a graficelor se desprin urmatoarele concluzii:

1 ) cresterea V antreneaza cresterea C dar si a S;





2 ) cresterea inregistrata de C este mai slaba comparativ cu cea inregistrata de V; acest lucru confirma prima lege psihologica fudamentala alui Keynes, conform careia oamenii tind sa-si creasca C atunci cand V lor creste dar nu in aceeasi masura, ci intr-o proportie mai mica;

3 ) linia trasata la 45˚ este doar o treapta de referinta si nu consum realist; in realitate se constata ca, la niveluri joase de V, C este f ridicat, iar cand V creste ponderea C scade;

Intr-o prima faza C poate depasi V, situatie in care c>1. Spunem in acest caz ca exista dezeconomisire, C>V fiind asigurat pe seama imprumuturilor sau din prelevari de active anterior acumulate.

4 ) cind C>V, diferenta aceasta poarta numele de C autonom; acesta poate fi acoperit din imprumuturi sau economii.

Avand in vedere toate aceste elemente, putem spune ca functia de C este o functie elementara, de forma:

C = Cautonom + * ΔV

In cazul unei functii liniare, panta *este constanta. Inclinatia medie spre C (c) se va reduce cand V va creste. Studiile empirice efectuate dupa aparitia legii genrale a lui Keynes arata ca, pe termen scurt, c este descrescatoare in raport cu V, dar ramane aproximativ constanta pe termen lung.

Potrivit evolutiei c si *, functia de C se poate prezenta sub urmatoarele 3 ipostaze:

A ) o functie liniara de forma: C = c V, caz in care c = *si nu se modifica in timp:


C

V

B ) o functie de forma : C = Cautonom + * V , situatie in care c este variabila, iar *este constanta; c > *;

C

V

C ) o functie concava: C = f(V), situatie in care c ≠ *si, in timp, ele evolueaza:


C

V

Factorii care influenteaza c si s

Acestia se impart in : factori obiectivi si factori subiectivi.

Factorii obiectivi sunt:

-         nivelul si dinamica V;

-         modificarea preturilor, atat la resursele naturale, cat si la bunuri;

-         modificarea (modificarea asteptarilor in ceea ce priveste raportul dintre cheluielile de C prezente si cele de C viitoare);

-         modificarea politicii fiscale.

Factorii subiectivi se refera la inclinatiile psihologice ale oamenilor, la obiceiurile acestora:

-         dorinta oamenilor de a crea rezerve pt situatii neprevazute;

-         dorinta oamenilor de a crea rezerve pt batranete;

-         dorinta oamenilor de a obtine dobanzi sau alte plusuri de valoare;

-         ridicarea standardului de viata;

-         senzasia de independenta si libertate de miscare pe care o confera sumele economisite;

-         dorinta de a lasa mostenire urmasilor;

-         zgarcenia;

-         etc.

INVESTITIILE

In orice tara PNB real are urmatoarele destinatii:

1 ) C privat sau personal;

2 ) C public sau guvernamental;

3 ) formarea bruta a K;

4 ) exportul net (E - I).

Cea mai mare parte din VN este cheltuita pt C.

Investitiile, in sens larg, reprezinta ansamblul cheltuielilor publice si private destinate mentinerii si cresterii de K.

Stocul de K cuprinde: stocul de K fizic si stocul de K uman.

Stocul de K fizic este alcatuit din: masini, utilaje, cladiri productive si alte mijloace necesare producerii de bunuri materiale si sv, toate acestea constituind stocul de K productiv; mai apoi, stocul de imobile si stocul de materiale. De aceea, si investitiile pot fi: investitii in K productiv, investitii in imobile si investitii in stocuri. Din totalul investitiilor, 25% sunt investitii in imobile, 20% reprezinta modificarile de stocuri, iar restul este format din investitii in capacitati si echipamente de productie.




Stocul de K uman este alcatuit din: stocul de sanatate, stocul de instructie si cel de educatie. Si investitiile in K uman pot fi identificate ca: investitii in sanatate si investitii in educatie.

Investitile in educatie sunt:

-         investitii pt pregatirea primara;

-         investitii pt pregatirea gimnaziala;

-         investitii pt pregatirea liceala;

-         etc.

In sens restrans, investitiile reprezinta un adaos la K sau la patrimoniul profesional ce rezulta din folosirea unei parti a economiilor obtinute din activitatile perioadei respective, indiferent daca se refera la elemente de K fix sau circulant, la K lichid sau la bunuri aflate in proprietatea menajelor. Unii teoreticieni considera investitiile, in sens restrans, doar actiunile in care se creaza K real.

V = C + S

*S = I

V = C + I

S si I reprezinta fatete ale aceluiasi proces. S exprima comportamentul colectiv al consumatorului individual, iar I exprima comportamentul colectiv al intreprinzatorului individual.

Partea din V destinata I reprezinta I neta si asigura formarea neta a K. I bruta > I neta deoarece I bruta = I neta + CCF.

Pt ca *sa constituie un factor de progres este necesar ca S sa se transforme in I.

I joaca un rol dublu in economie:

-         deoarece ele reprezinta o componenta importanta si instabila a cheltuielilor, modificarile bruste ale nivelului I pot avea o influenta imoprtanta asupra cererii agregate; aceasta va influenta la randul ei productia si ocuparea fortei de munca;

-         pe de alta parte, I duc la acumularea de K; sporirea echipamentelor, a cladirilor etc. contribuie la marirea productiei potentiale a unei tari si sustine cresterea economica pe termen lung.

In acest fel, I influenteaza atat nivelul productiei pe termen scurt, prin modificarea cererii agregate, cat si cresterea productiei pe termen lung, prin formarea K care determina cresterea productiei potentiale, adica a ofertei agregate.

I, ca premisa reala a expansiunii economice, sunt influentate de urmatorii factori:

1 ) Cererea de investitii , care depinde atat de cat si de eficienta marginala a K. Pt ca un proiect de I sa fie rentabil este necesar ca V obtinut sa fie mai mare decat cheltuielile facute pt acesta. Intrucat masoara valoarea finantarii proiectelor de I, sporirea acestei rate duce la reducerea I. De aceea, dimensiunea I creste pana in acel punct in care WmgK este egala cu , dupa care scade. Folosindu-se de acest rationament, Keynes a formulat cea de a doua lege psihologica a sa: inclinatia marginala spre economisire. Conform acestei legi, intreprinzatorii sunt dispusi sa faca I daca, in final, >. Banii investiti in productia de bunuri economice trebuie sa aduca un prf mai mare decat atunci cand sunt depusi la banci. Statul, pt a stimula intreprinzatorii sa investeasca, trebuie sa asigure prin politica sa reducerea .

2 ) Costul de intrebuintare : utilizarea bunurilor de K realizate prin investitie pp anumite costuri de intretinere si functionare: cheltuieli cu energia, combustibilul, salariile personalului ce foloseste aceste elemente de K fix. Intre nivelul acestor cheltuieli de intrebuintare si volumul I trebuie sa fie o relatie invers proportionala.

3 ) Progresul tehnic : introducerea unor tehnologii moderne de crestere a calitatii, unor noi metode de management etc. determina o crestere a I. De aceea intre ritmul inovatiilor si inventiilor si cel al I exista o relatie direct proportionala.

4 ) Stocul bunurilor de K : acesta poate fi mai mare sau mai mic, in raport cu productia ceruta pe piata. In situatia in care, in diferite industrii exista capacitati de productie excedentare nefolosite, in acele industrii I se vor reduce sau vor fi mai mici, si invers.

5 ) Fluctuatiile prf la I existente influenteaza imboldul spre I. Aceste oscilatii ale prf sunt mai evidente in cazul intreprinderilor in care productia are un caracter sezonier (de ex: constructiile).

6 ) Conjunctura economica mondiala :variatia fazelor ciclurilor economice favorizeaza sau nu inclinatia spre I. Daca pe piata mondiala se manifesta o tendinta de stagnare a cererii pt bunurile economice, intreprinzatorii nationali nu mai sunt interesati sa investeasca, si invers.

Ansamblul acestor factori care influenteaza procesul investitional actioneaza in stransa dependenta, se conditioneaza unul pe altul.

Practica economica mondiala arata ca, de regula, cheltuielile pt C sunt relativ mai constante pe cand cheltuielile pt I au fluctuatii mult mai mari. De regula, principala cauza a reducerii PNB in perioadele de recesiune o constituie reducerea cheltuielilor pt I. In perioadele de expansiune, si mai ales dupa o perioada de recesiune,se constata o explozie investitionala, ritmul de crestere a I fiind mai mare decat cel al C.

Oportunitatea financiara a investitiilor

Luarea unei decizii de investire de catre intreprinzator se fundamenteaza pe studii privind oportunitatea financiara care pp determinarea unor indicatori economici, cum sunt:

a) rata rentabilitatii investitiilor;

b) rata rentabilitatii minime a investitiilor;

c) perioada de recuperare a investitiilor.

Rata rentabilitatii I se determina pe baza principiului D compuse, potrivit careia, o anumita suma de bani disponibila la un moment dat, plasata pe o perioada mai mare de timp cu o anumita , va deveni, dupa aceasta perioada, o suma mai mare.

Sn = S0

= 1 + r = r = - 1

Rata rentabilitatii minime a investitiilor exprima pragul minim pe care intreprinzatorul se asteapta sa-l depaseasca, motvand astfel investitia.

Perioada de recuperare a investitiilor reprezinta durata in ani in care, prin prf anual realizat, intreprinzatorul investitor va recupera valoarea investitiei.

Tr =







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


SISTEMUL INFORMATIC AL UNEI SOCIETATI COMERCIALE
Bugetul de venituri si cheltuieli
CEREREA DE MUNCA. TEORIA PRODUCTIVITATII MARGINALE A MUNCII
Elaborarea proiectului de buget
FONDURILE DE ACTIUNI VS. FONDURILE MONETARE
Calculul monetar si schimbarile puterii de cumparare
O NOUA VIZIUNE ASUPRA AJUTORULUI DE STAT Studiu de caz: Ajutor de minimis pentru dezvoltarea si modernizarea SC Beta ROMANIA SRL Bacau
INFLATIA
Modele de echilibru general
FONDURILE DE INVESTITII IN OBLIGATIUNI