Test grila - Venitul, consumul si investitiile

Investitia bruta reprezinta:

exportul net;

numai formarea bruta a capitalului fix;

numai modificarea stocurilor;

modificarea stocurilor si formarea bruta a capitalului fix;

consumul

Consumul este egal cu 100 u.m., iar inclinatia medie spre consum este egala cu 0,8. Volumul economiilor este egal cu:

100 u.m.;

25 u.m.;

50 u.m.;

125 u.m.;

150 u.m.

Cunoastem urmatoarele date macroeconomice la nivelul unei tari: produsul national brut in preturile pietei PNB _pp = 1000 u.m., Investitii brute = 500 um, Investitii nete = 400 um si taxele indirecte sunt 50 u.m. In acest caz, venitul national este egal cu:

1000 um;

500 um;

900 um;

850 um;

1200 um.

Functia economisirii este egala cu: S=0,3Vd. Inclinatia medie spre consum este egala cu:

0,3;

1;

0,5;

0,8;

0,7.

Cunoastem urmatoarele date cu privire la o economie nationala: salarii=5000 u.m., rente=1000 u.m., chirii=5000 u.m., profituri=2000 u.m. In acest caz, venitul national este egal cu:

13000 u.m.;

13500 u.m.;

12500 u.m.;

8000 u.m.;

10000 u.m.

Produsul Intern Brut:

este mai mare decat PNB;

este mai mic decat PNB;

nu include consumul de capital fix;

poate fi mai mare, mai mic sau egal cu PNB;

include consumul intermediar.

Produsul Global Brut:

este intotdeauna mai mare decat PIB;

este intotdeauna mai mare decat PNB;

se calculeaza insumand doar valoarea bunurilor finale;

ia in calcul agentii nationali din strainatate;

nici una din variantele de mai sus.

Un automobil produs de o companie franceza in Romania este inclus:

atat in PIB-ul Frantei, cat si in PIB-ul Romaniei;

atat in PIB-ul Frantei, cat si in PNB-ul Romanie;

atat in PNB-ul Frantei, cat si in PIB-ul Romaniei;

in PIB-ul Romaniei, dar nu si in PNB-ul Frantei;

nici una din variantele de mai sus.

Intr-o economie inchisa, volumul cheltuielilor guvernamentale este de 100 miliarde u.m., consumul populatiei de 350 miliarde u.m., iar investitiile brute de 40 miliarde u.m.. Produsul Intern Brut este de:

490 miliarde u.m.;

580 miliarde u.m.;

630 miliarde u.m.;

440 miliarde u.m.;

540 miliarde u.m.

Daca nivelul investitiilor brute este de 40 miliarde, cheltuielile guvernamentale reprezinta 25% din PIB iar consumul populatiei 65% din PIB, atunci volumul cheltuielilor guvernamentale este de:

250 miliarde;

100 miliarde;

400 miliarde;

255 miliarde;

nu poate fi determinat din datele problemei.

Nivelul initial al venitului unei gospodarii este de 1000 u.m, iar cel final de 2000 u.m. Stiind ca inclinatia marginala spre economii este de 0,3, iar nivelul initial al consumului este de 800 u.m., atunci consumul final este de:

500 u.m.;

1200 u.m.;

1300 u.m.;

1500 u.m.;

1244 u.m.

Intr-o economie inchisa, consumul personal de bunuri si servicii plus consumul de stat de bunuri si servicii plus investitiile brute reprezinta:

PGB;

PIN;

VN_real;

PIB;

VN.

PIB nu cuprinde :

consumul de stat de bunuri si servicii;

consumul personal de bunuri si servicii;

investitii brute; 

consumul intermediar;

exportul net.

Produsul intern brut este egal :

totalitatea bunurilor si serviciilor produse intr-o tara in decursul unei perioade determinate;

totalitatea bunurilor si serviciilor produse intr-o tara mai putin exportul net;

totalitatea bunurilor si serviciilor finale produse intr-o tara in decursul unei perioade determinate;

totalitatea bunurilor si serviciilor produse intr-o tara  mai putin importul;

totalitatea bunurilor si serviciilor produse intr-o tara mai putin exportul.

Inclinatia marginala spre consum este de 0,5. O crestere a investitiei cu 20 um, va determina o crestere a venitului de echilibru egala cu:

cresterea investitiei;

cresterea consumului ;

dublul cresterii economiilor ;

jumatate din cresterea consumului ;

jumatate din cresterea veniturilor.

Conform legii psihologice fundamentale formulate de Keynes, la o crestere a venitului :

unde : I_s=indicele de modificare a economiilor ; I_v=indicele de modificare a venitului; I_c=indicele de modificare a consumului.

Conform legii psihologice fundamentale formulate de Keynes, la o scadere a venitului :

a)   ;

b)   ;

c)   ;

d)   ;

e)   ;

unde : I_s=indicele de modificare a economiilor ; I_v=indicele de modificare a venitului;  I_c=indicele de modificare a consumului.

Care din relatiile urmatoare nu este corecta ?

unde : V=venitul ; C=consumul ; I=investitiile.

Indexarea salariilor si a pensiilor este o masura :

de diminuare a veniturilor;

de diminuare a inflatiei;

de protectie impotriva cresterii inflatiei;

de economisire a resurselor ;

de crestere economica.

Surse de finantare ale investitiilor brute sunt:

partea din venit cheltuita pentru formarea capitalului si amortizare;

numai costurile;

numai renta;

numai consumul intermediar;

consumul populatiei.

Daca inclinatia marginala spre economisire este 0,25, atunci multiplicatorul investitiilor este:

4;

2,5;

1,33;

0,75;

0,25.

Conform legii psihologice fundamentale a lui J.M. Keynes:

multiplicatorul investitiilor este subunitar;

sporul venitului este superior sporului investitiilor;

variatia procentuala a venitului este intotdeauna superioara variatiei procentuale a investitiilor;

sporul consumului este intotdeauna superior sporului investitiilor;

variatia procentuala a consumului este superioara sporului procentual al venitului.

Nu incita la investitii intr-o economie de piata:

cererea de investitii;

rata rentabilitatii mai mare decat rata dobanzii;

cresterea accelerata a inflatiei;

optimismul intreprinzatorilor;

un mediu de afaceri stimulativ.

Din structura cererii agregate (globale) nu face parte:

cheltuielile pentru consum ale menajelor;

importurile;

formarea bruta a capitalului tehnic fix;

exporturile;

variatia stocurilor.

In situatia unei oferte agregate mai mica decat cererea agregata, cunoscuta si ca absorbtie:

sunt avantajati cumparatorii;

firmele sunt incurajate sa isi mareasca productia;

concurenta devine puternica intre firme;

echilibrul se poate realiza numai prin reducerea cererii;

dispare concurenta dintre producatori.

Potrivit calculelor macroeconomice:

PIB plus importurile formeaza cererea agregata;

exporturile sunt o componenta a ofertei agregate;

investitia bruta face parte din cererea agregata;

exportul net este intotdeauna pozitiv;

PIB cuprinde numai consumul intermediar.

Daca oferta agregata este mai mare decat cererea agregata:

sunt avantajate firmele;

se micsoreaza stocurile firmelor;

echilibrul se poate restabili prin reducerea nivelului productiei;

concurenta este puternica intre consumatori;

exportul net devine negativ.

Rezultatele activitatii economice se pot exprima:

numai in unitati fizice;

numai in unitati valorice;

in unitati valorice, numai pe ansamblul economiei;

in unitati fizice, numai la nivelul microeconomiei;

atat in unitati fizice, cat si valorice.

Indicatorii economici servesc la masurarea activitatii economice:

doar pentru cheltuieli;

numai pentru rezultatele ce se exprima in bani;

atat pentru cheltuieli, cat si pentru rezultate;

numai din punctul de vedere al eficientei;

doar la nivelul economiei nationale.

Produsul intern se calculeaza ca indicator agregat:

numai pentru bunurile intermediare;

atat pentru bunurile intermediare, cat si pentru cele finale;

numai pentru bunurile finale ale agentilor nationali;

pentru bunurile finale;

pentru agentii economici nerezidenti.

Diferenta dintre produsul intern brut si produsul intern net este egala cu:

consumul intermediar;

consumul personal de bunuri;

amortizarea capitalului fix;

consumul de stat de bunuri si servicii;

investitia neta.

Spre deosebire de produsul intern, produsul national:

se calculeaza pentru bunurile finale;

se determina numai ca expresie “neta”;

este intotdeauna mai mare;

se refera la agentii economici nationali, indiferent unde isi desfasoara activitatea;

se calculeaza doar in preturile factorilor.

Daca productia obtinuta de agentii economici nationali care lucreaza in strainatate este mai mica decat cea obtinuta de agentii economici straini care lucreaza in interiorul tarii respective, atunci:

produsul national este mai mare decat produsul intern;

produsul intern este mai mare decat produsul national;

produsul national este mai mic decat produsul intern, cu amortizarea;

produsul intern minus produsul national este egal cu consumul intermediar;

produsul national net este mai mare decat produsul intern net.

Bunurile materiale si serviciile finale ce se iau in calculul produsului intern brut nu sunt destinate:

consumului privat;

inlocuirii bunurilor de capital tehnic fix scoase din functiune;

formarii brute a capitalului;

consumului intermediar;

consumului public.

Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

formarea bruta a capitalului cuprinde si exportul net;

bunurile incluse in calculul PIB sunt evaluate si in preturile factorilor;

exportul net poate sa aiba si valoarea zero;

sursa sporirii stocurilor de capital circulant este investitia neta;

consumul intermediar poate sa fie mai mare decat produsul intern brut.

Preturile pietei spre deosebire de preturile factorilor:

sunt mai mari, cu marimea amortizarii;

sunt mai mici, cu impozitele directe;

cuprind si impozitele indirecte;

nu cuprind consumurile de factori de productie;

sunt intotdeauna mai mici pentru ca nu contin impozitele indirecte.

Cunoscand continutul elementelor de calcul, aratati care din relatiile de mai jos este adevarata:

PIB = PIN – Amortizarea;

PIN = PNB – Amortizarea;

PNN = PIB – Amortizarea;

PNB = PIB – Amortizarea;

PNN_pf = Venit National.

Daca din produsul global brut se scade consumul intermediar, rezulta:

PIN;

PNB;

PIB;

PNN;

investitia bruta.

Venitul national, calculat dupa metoda insumarii veniturilor nu cuprinde:

salarii;

amortizarea;

rente;

dobanda neta;

profiturile.

Prin corectarea venitului national creat cu soldul transferurilor cu strainatatea se obtine:

venitul disponibil;

venitul net disponibil;

venitul national disponibil;

venitul personal al populatiei;

produsul national brut.

Daca din veniturile personale ale populatiei scadem impozitele si taxele platite de populatie, obtinem:

venitul national disponibil;

venitul alocat pentru consum;

venitul alocat pentru economii;

venitul disponibil;

venitul national.

Produsul global brut, comparativ cu produsul intern brut:

este mai mic;

este egal, cand amortizarea este zero;

cuprinde si consumul de capital fix;

este mai mare, cu consumul intermediar;

cuprinde numai bunurile finale.

De regula, rata medie a consumului este:

o marime supraunitara;

o marime negativa;

egala cu rata medie a economiilor;

un numar subunitar si pozitiv;

dependenta de marimea consumului de capital fix.

La un volum dat al venitului disponibil, cu cat rata medie a consumului este mai mica, cu atat:

rata economisirii este si ea mai mica;

consumul este mai mare;

partea destinata economiilor este mai mare;

inclinatia marginala spre consum este mai mare;

inclinatia marginala spre economisire este mai mare.

Potrivit lui J. M. Keynes, cand venitul se modifica, de regula si in medie, consumul:

se modifica, in sens contrar;

nu se modifica;

se modifica in acelasi sens, dar cu o marime mai mare;

scade;

se modifica in acelasi sens, dar cu o marime mai mica.

Cand consumul este superior venitului disponibil, apare fenomenul de:

economisire pozitiva;

dezeconomisire;

consum amanat;

investitii nete;

amortizare.

Lucrarea “Teoria generala a folosirii fortei de munca, a dobanzii si a banilor”, este scrisa de:

A. Marshall;

K. Marx;

P. Samuelson;

J. K. Galbraith;

J.M. Keynes.

Investitia de inlocuire:

este mai mare decat investitia bruta;

are ca sursa amortizarea;

are ca sursa venitul;

se foloseste pentru formarea neta a capitalului;

este o parte a investitiei nete.

Investitia neta:

este o parte a investitiei de inlocuire;

este egala cu formarea bruta a capitalului;

sporeste volumul capitalului fix si creste volumul stocurilor de capital circulant;

este mai mare decat investitia bruta;

are ca sursa amortizarea.

Inclinatia marginala spre economii, de regula, este o marime:

pozitiva si supraunitara;

negativa;

pozitiva si subunitara;

constanta;

in crestere, cand venitul nu se modifica.

La un venit disponibil egal cu zero si un consum egal cu 100 unitati monetare, volumul economiilor este egal cu:

200 u.m.;

- 200 u.m.;

-100 u.m.;

100 u.m.;

300 u.m..

Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:

cresterea venitului si cresterea consumului;

cresterea consumului si cresterea economiilor;

cresterea economiilor si cresterea investitiilor;

cresterea venitului si cresterea investitiilor;

investitia bruta si investitia neta.

In cadrul unui sistem economic inchis, economiile si investitiile, in viziunea lui Keynes sunt:

egale cu consumul;

egale;

mai mari decat amortizarea;

egale cu venitul disponibil;

destinate inlocuirii capitalului fix scos din functiune.

Care din relatiile de mai jos este corecta?:

s’+ c’ < 1;

Care din urmatoarele relatii nu este corecta?:

s’+ c’=1;

s’=1-c’;

VD= C+S;

0<s’<1.

Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, cand se reduce venitul disponibil, consumul, de regula:

creste;

nu se modifica;

se reduce, dar cu o marime mai mare;

se reduce, dar cu o marime mai mica;

creste, cu o rata constanta.

Consumul intermediar:

se refera doar la bunurile finale;

nu face parte din produsul global brut;

este, de regula, mai mare decat produsul global brut;

nu cuprinde consumul de capital fix;

este egal cu produsul intern brut.

Investitiile nete plus consumul de stat de bunuri plus consumul personal de bunuri si servicii formeaza:

PIN;

PNB;

PIB;

VN;

PGB.

Atunci cand consumul este inferior venitului disponibil:

apare fenomenul de dezeconomisire;

rata medie a economisirii este egala cu zero;

inclinatia medie spre consum este supraunitara;

multiplicatorul investitiilor scade;

economiile sunt pozitive.

Cand investitiile brute sunt egale cu investitiile pentru inlocuire, in economia nationala respectiva:

capitalul tehnic fix se dezvolta;

se creeaza noi locuri de munca;

se modernizeaza capacitatile de productie;

nu sunt sanse pentru dezvoltare;

creste stocul de capital circulant.

Investitia neta este cunoscuta si sub denumirea de investitie pentru:

inlocuire;

dezvoltare;

acoperirea consumului de bunuri de stricta necesitate;

controlul marilor riscuri ale saraciei;

sporirea inclinatiei marginale spre economisire.

Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

multiplicatorul investitiilor reflecta corelatia dintre sporul venitului disponibil si sporul consumului;

cand investitia bruta este mai mare decat investitia neta, investitia de inlocuire este zero;

inclinatia marginala spre economii, de regula, este o marime pozitiva si subunitara;

in cadrul surselor de finantare a investitiilor nete se afla amortizarea;

dezeconomisirea are loc atunci cand venitul disponibil este mai mare decat consumul.

In cadrul unei economii unde amortizarea este egala cu consumul intermediar, iar investitiile nete sunt de doua ori mai mari decat amortizarea:

investitia neta este de 3 ori mai mica decat consumul intermediar;

produsul intern brut este egal cu investitia bruta;

investitia bruta este de 3 ori mai mare decat consumul intermediar;

produsul intern net este egal cu produsul intern brut;

investitiile nete nu stimuleaza dezvoltarea.

Produsul intern net in preturile factorilor de productie:

nu cuprinde amortizarea;

cuprinde si impozitele indirecte nete;

nu cuprinde impozitele directe;

este, de regula, mai mare decat produsul intern brut, in preturile pietei;

este egal cu produsul national net in preturile factorilor.

Impozitele directe, incluse in preturile factorilor de productie:

se refera la TVA si accize;

sunt platite de producatori;

sunt, de regula, mai mici decat impozitele indirecte;

sunt, de regula, platite de consumatori;

sunt, de regula, mai mari decat impozitele indirecte.

Cand soldul veniturilor factorilor de productie in raport cu strainatatea al unei tari este pozitiv:

produsul national este mai mic decat produsul intern;

produsul intern este egal cu consumul intermediar plus consumul de capital fix;

produsul national net este mai mare decat produsul intern net;

produsul national brut este egal cu produsul global brut;

investitiile brute sunt egale cu investitiile nete.

Pe termen scurt, pentru a putea creste consumul, fara a se micsora economiile, este necesar ca:

sporul venitului sa fie egal cu sporul economiilor;

sporul consumului sa fie mai mare decat sporul venitului;

sporul venitului sa fie egal cu investitiile brute;

sporul venitului sa fie mai mare decat sporul consumului;

sporul consumului plus sporul economiilor sa fie mai mari decat sporul venitului.

Raportul dintre sporul venitului disponibil si sporul investitiilor este cunoscut sub denumirea de:

inclinatie marginala spre consum;

rata medie a economiilor;

multiplicatorul investitiilor;

rata medie a consumului;

rata cresterii economice.

Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

cand consumul este superior venitului disponibil, apar economiile negative;

investitia pentru inlocuire poate fi mai mare decat investitia neta;

volumul economiilor este rezultatul comportamentului colectiv al intreprinzatorului individual;

formarea neta a capitalului nu are ca sursa de finantare amortizarea;

multiplicatorul investitiilor este inversul inclinatiei marginale spre economii.

Legea psihologica fundamentala cu privire la comportamentul in consum a fost formulata de:

K. Marx;

J. M. Keynes;

M. Friedman;

J. K. Galbraith;

A. Smith.

Care din urmatoarele relatii este corecta?:

PNB = PNN – Amortizarea;

PIB = PNB – Amortizarea;

PIN = PIB – Amortizarea;

PIN + Amortizarea = PGB;

PGB + Consumul intermediar = PNB.

Cand PIB = PIN+5000, inseamna ca:

volumul consumului intermediar este 5000;

impozitele indirecte nete sunt egale cu amortizarea;

marimea amortizarii este 5000;

marimea capitalului circulant consumat este de 5000;

marimea capitalului tehnic fix folosit in economie este 5000.

Care din relatiile de mai jos este adevarata?:

K=1/s`;

s`-c`=1;

c=sVD;

s=cVD;

K=1/1-s`.

Care din relatiile de mai jos este falsa?:

VD=C+S;

s`= ΔS/ΔVD;

K= DVD/DI;

K=1/(1-s);

K= 1/(1-c`).

In intervalul T₀ – T₁, inclinatia marginala spre consum a fost de 0,8, iar sporul economiilor a fost de 400 miliarde u.m. Cunoscand ca venitul in T₁ este cu 100% mai mare decat in T₀, venitul din T₀ a fost de:

4000 miliarde u.m.;

2000 miliarde u.m.;

6000 miliarde u.m.;

5000 miliarde u.m.;

3000 miliarde u.m.

Cand PGB este de 6000 u.m., fiind cu 20% mai mare decat PIB, Amortizarea = Investitiile nete, iar investitiile brute reprezinta 1/5 din PIB, inseamna ca:

PNN = 4500 u.m.;

PIN = 4500 u.m.;

Consumul intermediar = 1500 u.m.;

Investitiile nete = 1000 u.m.;

PIB = 4000 u.m.

Inclinatia marginala spre consum este 0,8, iar cresterea economiilor este de 200 u.m. Cresterea venitului este de:

2000 u.m.;

3000 u.m.;

1000 u.m.;

12000 u.m.;

4000 u.m.

Daca inclinatia marginala spre consum este 0,75, atunci multiplicatorul investitiilor este:

1;

4;

0,33;

0,25;

0,75.

In perioada T₀ – T_1, daca venitul creste cu 80000 u.m. iar economiile sporesc cu 20000 u.m., inclinatia marginala spre consum este:

0,25;

4;

0,75;

1;

0,50.

In perioada T₀ – T₁ venitul creste cu 4000 miliarde u.m. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8, atunci economiile:

se reduc cu 3200 miliarde u.m.;

se reduc cu 800 miliarde u.m.;

cresc cu 3200 miliarde u.m.;

cresc cu 800 miliarde u.m.;

nu se modifica.

Consumul personal de bunuri si servicii este 1000 miliarde u.m., consumul de stat de bunuri si servicii 400 miliarde u.m., investitiile brute 300 miliarde u.m., consumul de capital fix 100 miliarde u.m., exportul 60 miliarde u.m. iar importul 40 miliarde u.m. Produsul intern brut, produsul intern net si investitiile nete sunt, in miliarde u.m.:

1760; 1660; 100;

1740; 1640; 100;

1760; 1640; 200;

1720; 1620; 200;

1760; 1660; 200.

Daca inclinatia marginala spre economii este 0,5, multiplicatorul investitiilor este:

0,2;

0,8;

1;

2;

0,33.

Inclinatia marginala spre consum este 0,6 iar cresterea economiilor de 400 miliarde u.m. Cresterea venitului la nivelul unei economii este de:

2000 miliarde u.m.;

1000 miliarde u.m.;

3000 miliarde u.m.;

4000 miliarde u.m.;

400 miliarde u.m.

Cresterea venitului este 30000 u.m. iar multiplicatorul investitiilor este 3. Daca nivelul economiilor in T₀ era de 3000 u.m. valoarea investitiilor, la nivelul unei economii, in T₁, este:

13000 u.m.;

3000 u.m.;

10000 u.m.;

7000 u.m.;

300 u.m.

Daca PIN = PIB – 2000 atunci:

consumul intermediar este de 2000;

consumul de capital fix este de 2000;

exportul net este de 2000;

investitiile nete sunt de 2000;

consumul personal de bunuri si servicii este de 2000.

Daca PNB = PNN + 1000 atunci:

consumul intermediar este de 1000;

consumul de capital fix este de 1000;

exportul net este de 1000;

investitiile nete sunt de 1000;

consumul personal de bunuri si servicii este de 1000.

Atunci cand cresterea investitiilor este 10000 u.m. iar cresterea venitului de 30000 u.m. multiplicatorul investitiilor este:

0,33;

1;

3;

1,3;

0,1.