Studiul activitatii economice la firma s.c. "hot drinks" s.r.l.

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII 

COLEGIUL ECONOMIC " HERMES "

BUCURESTI - SECTOR 2

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENTE PROFESIONALE

TEMA : STUDIUL ACTIVITATII ECONOMICE LA FIRMA S.C. "HOT DRINKS" S.R.L.

Capitolul I: Organizarea firmei

S.C. "Hot Drinks" S.R.L.

Capitolul II:Comercializarea bauturilor alcolice la firma S.C. "Hot Drinks" S.R.L.

Capitolul III: Protectia consumatorului

Anexe

CAPITOLUL I

I Organizarea firmei S.C. "Hot Drings" S.R.L.

Act constitutiv al S.C. Hot Drinks S.R.L.

Asociat unic:

Toma FLorin, cetatean roman , nascuta in Bucuresti , la data de 29.03.1990, domiciliata in Comuna Stefanestii de Jos, judetul Ilfov, Str. Stefanesti, nr. 168, , denumit in prezenul act constitutiv "asociatul roman"

A intervenit prezentul act constituvtiv care cuprinde toate prevederile legale dintr-un contract si statut de societate, in vederea infintarii unei societati comerciale cu raspundere limitata in urmatoarele conditii :

ARTICOLUL 1: FORMA , DENUMIREA , SEDIUL SI DURATA DE FUNCTIONARE

A SOCIETATII

a) Denumirea societatii este : "Hot Drinks" S.R.L. denumirea care a fost inregistrata la Oficiul registrului Comertului cu dovada privind anterioritatea firmei , nr. 22.214 /

b) Sediul social este in Stefanestii de jos, Str. Stefanesti, nr. 168,

c) Durata de functionare a societatii este de 10 de ani incepand de la data inmatricularii societatii la Registrul Comertului , cu drept de prelungire in baza deciziei asociatilor .

d) Societatea "Hot Drinks" este persoana juridica romana , avand forma juridica de societate cu raspundere limitata si isi va desfasura activitatea in conformitate cu legile romane si ale prezentului act constitutiv.

ARTICOLUL 2: OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societatea "Hot Drinks" isi propune ca domeniul principal de activitate sa fie "Comercializarea bauturilor alcoolice".

Efectuarea oricaror operatiuni si prestari de servicii care au legatura cu obiectul de activitate al societatii si care ii vor fi utile sau convenabile societatii cu plata tuturor taxelor prevazute de reglementarile legale in vigoare , inclusive TVA .

Efectuarea operatiunilor de transport a tuturor marfurilor prin orice mijloace de transport care ar fi puse la dispozitie de catre asociati sau care ar putea fi inchiriate sau achizitionate de societate .

Societatea va putea sa-si realizeze obiectul sau de activitate atat in Romania cat si in strainatate , in orice conditii , cu respectarea legislatiei in vigoare si poate lua toate masurile considerate necesare sau folositoare pentru realizarea obiectelor de activitate .

ARTICOLUL 3: CAPITALUL SOCIAL SI STRUCTURA LUI

Capitalul social subscris este de 1.500.000. lei si este divizat in 1500 de parti sociale a cate 1.000 lei fiecare , repartizare dupa cum urmeaza:

Toma Florin - detine 1500 parti sociale. Capital social total subscris este constituit din aport in numerar in valoare de 1.500.000 lei .

Contributia fiecarui asociat si cota de participare la capitalul social subscris este urmatoarea :

1. Toma Florin- 1.500.000 lei - 50% - aport in numerar

Capitalul social se va aporta integral , inaitea introducerii cererii de autorizare a functionarii societatii .

ARTICOLUL 4: CALCULUL SI REPARTIZAREA BENEFICILOR

Beneficiul societatii se stabileste prin bilantul aprobat de adunarea generala a asociatiilor . Beneficiul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor incasate si suma cheltuielilor effectuate pentru realizarea acestor venituri .

Constituirea fondului de rezerva se aproba de adunarea generala . Fondul de rezerva al societatii pana ce acesta va atinge cel putin a cincea parte din capitalul social . Din beneficial prevazut in bilant se scade impozitul legal , rezultand beneficial cuvenit asociatiilor , care se repartizeaza intre acestia proportional cu aportl la capitalul social precum si pentru alte nevoi ale societatii .

Plata beneficiarului cuvenit asociatilor se face de societatea in cel mult 2 luni de la aprobarea bilantului de catre adunarea generala a asociatilor .

Suportarea pierderilor de catre asociati se face proportional cu aportul la capitalul social .

ARTICOLUL 5: DREPTURI SI OBLIGATII DECURGAND DIN APORTUL LA CAPITALUL SOCIAL

Aportul subscris de catre asociati confera acestora dreptul la vot in luarea deciziilor aspra societatii , dreptul de a participa la distributia beneficiilor , conform dizpozitiilor prevazutului statut , contractului de societate si dispozitiilor legale , precum si alte drepturi prevazute in statut .

Subscrierea aportului la capitalul social implica de drept adeziunea la statut , cu toate modificarile survenite .

Drepturile si obligatiile legate de aportul subscris , ii urmeaza in cazul trecerii lui in proprietatea altor personae .

Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimonial societatii , asociatii sunt obligati numai in limita aportului lor la capitalul social .

Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii ale asociatilor . Un creditor al unui asociat poate formula pretentii numai asupra partii din beneficiarul societatii ce i se cuvine asociatului datornic sau a cotei parti cuvenite acestuia la lichidarea societatii, efectuate in conditiile prevazute de contractul de societate .

ARTICOLUL 6: CESIUNEA APORTULUI SUBSCRIS LA CAPITALUL SOCIAL

Partile sociale subscrise la capitalul social sunt indivizabile cu privire la societate , care nu recunoaste decat un proprietar pentru fiecare subscrisa .

Cesiunea partiala sau totala a aportului de capital subscris se face numai prin hotararea adunarii generale a asociatiilor luata cu ¾ din capitalul social subscris .

In situatia in care unul dintre asociati decedeaza , partile lui sociale vor fi mostenite de catre mostenitorii sai legali sau tetamentari , care pe cale de consecinta vor dobandi calitatea de asociati in societate . Pe toata perioada procedurii de dezbatere a succeciunii societatea isi va continua activitatea .

ARTICOLUL 7: MAJORAREA CAPITALULUI

Capitalul poate fi majorat pe baza deciziei asociatiilor luata in adunarea generala extraordinara prin suscrierea in numerar sau in natura a unor noi parti , prin investirea unei cote sau a intregulu beneficiu.

ARTICOLUL 8: REDUCEREA CAPITALULUI

Reducerea capitalului subscris se poate face in baza deciziei asociatiilor luata in adunarea generala extraordinara si se poate realize prin :

- micsorarea aportului fiecarui asociat , prin reducerea valorii partilor sociale , prin modificarea cotei de participare ,

Propunerea de reducere a capitalului social trebuie comunicata expertului financiar care va referi asupra cauzelelor si conditiilor de reducere .

Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a 2 luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial .

Hotararea va trebui sa respecte minimul si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei .

ARTICOLUL 9: CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

Conducerea si administrarea societatii se va face de adunarea generala a asociatilor si de catre Toma Octavian, in calitate de administrator director general .

Administratorul va fi ales de catre asociati si numit prin decizia adunarii generale a asociatiilor pe o perioada de 4 ani .

In raporturile dintre el si asociati , administratorul are toate puterile necesare pentru realizarea obiectului de activitate si numai in interesul societatii .

Oricare dintre asociati se poate opune si solicita punerea in discutie a adunarii generale a asociatiilor a oricarei operatiuni in neperfectate .

Administratorul este tinut a obtine acordul inaite de angajarea societatii asupra :

clauzelor contractulae ce se poarta asupra obiectului de activitate ;

clauzelor contractului de creditare ;

participarea la noi societati indifferent sub forma .

Administratorul se poate revoca prin hotararea asociatilor luata in unanimitate .

Daca administratorul este si asociat , nu va putea vota in acest caz .

Administratorul poate demisiona numai dupa depunerea bilantului si cu un preaviz de 3 luni , in afara de acodul contrar realizat cu majoritate simpla .

Administratorul are dreptul la o indemnizatie care va fi stabilita de adunarea generala a asociatilor. El are dreptul la ramburasarea chetuielilor de reprezentare si deplasare .

In lipsa administratorului , drepturile si obligatiile acestuia sunt preluate de o persoana desemnata de adunarea generala a asociatilor .

Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele atributii principale :

sa aprobe bilantul si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;

sa desemneze pe administratori si cenzori , sa-I revoce si sa le dea descarcare de activitatea lor ;

sa decida urmarirea administratorului si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii , desemnand si persoana insarcinata sa o exercite ;

sa modifice statutul si contractul societatii

sa decida in orice alte probleme privind societatea .

ARTICOLUL 10: CONVOCAREA ADUNARII GENERALE A ASOCIATILOR

Adunarile generale ale asociatilor pot fi doua feluri : ordinare si extraordinare .

Adunarile generale ordinare au loc cel putin o data pe an , la 3 luni de la inchiderea exercitiului financiar pentru aprobarea bilantului si a contului de profit si pierderi .

Adunarile generale extraordinare pot avea loc ori de cate ori este cazul la cererea a o patrime din capitalul social subscris .

Adunarea generala a asociatiilor se convoaca prin scrisoarea sau la telex la adresele asociatilor , cu 30 de zile inainte pentru adunarea generala ordinara si cu cel putin 10 zile pentru adunarea generala extraordina si se intruneste la sediul societatii , daca nu s-a hotarat in mod expres un alt loc si se vor transmite bilantul , contul de profit , si pierderi si ordinea de zi .

ARTICOLUL 11: NEXERCITAREA DREPTULUI DE VOT IN ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR

Adunarea generala este condusa de administrator si este constituita valabil si poate lua decizii daca la convocarea asociatiilor prezenti sau reprezentati , reprezinta 100% din capitalul social subscris .

Adunarea generala extraordinara este constituita valabil si poate lua decizii daca la convocarea asociatii prezenti sau reprezentati , reprezinta 100% din capitalul social subscris .

Adunarea generala a asociatilor , statutar constituita , va lua decizii cu 100% capitalul social subscris .

Asociaii vor vota cu ridicare de mana .

Deciziile adunarii generale sunt obligatorii .

De comun acord asociatii stabilesc ca deptul de vot se poate realiza si prin corespondenta.

ARTICOLUL 12: APROVIZIONAREA

Aprovizionarea societatii cu marfurile ce formeaza obiectul de activitate al societatii "Hot Drinks" S.R.L se face de societatea din tara si strainatate , in conditii de competivitate , conform legislatiei in vigoare .

ARTICOLUL 13: COMERCIALIZAREA MARFURILOR

Societatea va comercializa obiectul sau de activitate prin magazine proprii in tara sau strainatate , sau in magazinele tertelor persoane , stabilind preturile in lei catre persoane plata TVA , conform reglementarilor in vigoare in magazine proprii sau ale tertilor sau ambulant in targuri , piete , stradal , locuri de agreement .

Pe masura cresterii fondului de marfuri comercializate , societatea va putea infiinta sucursale si filiale in Romania sau in strainatate cu obtinerea aprobarile legale si respectand legislatia in vigoare .

ARTICOLUL 14: EXERCITIUL ECONOMICO-FINANCIAR

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 inanuarie si se termina la 31 decembrie

Primul exercitiu financiar va incepe la data constituirii societatii si se va termina la 31 decembrie

ARTICOLUL 15: EVIDENTA ACTIVITATILOR ECONOMICO-FINANCIARE

Evidenta societatii inclusive prezentare bilantului si a contului de profit si pierdere se vor tine in lei .

Evidenta contabila se organizeaza si se conduce potrivit reglementarilor in vigoare in Romania .

ARTICOLUL16: EXCLUDEREA DIN SOCIETATE

Asociatii se pot retrage din societate :

• cu acordul tuturor celorlati asociati ;

• in baza unei notificari in care vor fi explicate motivele care determina retragerea din societate , facute cu 30 de zile inainte fata de data fixata pentru retragere ; aceasta situatie se va produce cand nu s-a putut realiza acordul prevazut la punctul anterior .

ARTICOLUL 17: MODIFICAREA FORMEI JURIDICE

Societatea va putea fi transformata intr-o alta forma de societate prin decizia adunarii generale a asociatilor , conform legislatiei in vigoare .

Pentru constituire , noua societatea va indeplini formalitatile legale de autorizare , inmatriculare si publicare cerute la infintarea sociatatilor comerciale .

ARTICOLUL 18: DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII

Se vor face prevederile Legii 31/1990 .

ARTICOLUL 19: DREPTUL APLICABIL

Prevederile actului constitutiv sunt supuse dispozitiilor legislatiei din Romania

ARTICOLUL 20: FORTA MAJORA

Partile contractante sunt absolvite de obligatia indeplinirii temporare sau definitive ale actului constitutiv , in caz de razboaie , revolutii , inundatii , cutremure , incendii sau alte catastrofe si cauze independente de vointa partilor .

Partile se obliga sa comunice aparitia cazuriloe de forta majora , incetarea existentei acestora , renuntarea la indeplinirea actului constitutiv -etc. , in 15 zile de la manifestarea lor in caz contrar , urmeaza sa suporte in intregime pagubele inregistrate .

ARTICOLUL 21: LITIGII

Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti din Romania

ARTICOLUL 22: DISPOZITII FINALE

Asociatii declara pe proprie raspundere ca indeplinesc conditiile cerute de lege referitor la onorabile , pentru a indeplini calitatea de asociati si administratori ai societatii .

Completarii si modificarile prezentului act constitutiv sunt valabile si opozabile partilor numai daca ele rezulta expres din acte semnate de asociati .

Actul constitutiv privind infintarea societatii "Hot Drinks" intra in vigoare la data inmatricularii societatii la Registrul Comertului

1.2 Regulament de ordine interioara al firmei S.C. "Hot Drinks" S.R.L.

I. DISPOZITII GENERALE

Art.1 Regulamentul de Ordine Interioara, stabileste dispozitii referitoare la organizarea si disciplina muncii in cadrul SC "Hot Drinks" SRL, in conformitate cu prevederile Codului Muncii - Legea nr.53/2003 si cele ale legislatiei in domeniu.

Art.2 Salariatii SC "Hot Drinks" SRL au obligatia sa respecte regulile generale privind organizarea muncii, disciplina si toate celelalte dispozitii ale prezentului regulament.

Art.3 Regulamentul se aplica tuturor salariatilor angajati cu contract de munca, denumiti in continuare personalul SC "Hot Drinks" SRL, precum si persoanelor detasate sau care efectueaza stagii de practica in cadrul SC "Hot Drinks" SRL.

Art.4 Prezentul Regulament cuprinde norme referitoare la:

• Organizarea muncii, drepturile si obligatiile personalului;
• Norme de igiena si de securitate a muncii;
• Disciplina muncii si raspunderea disciplinara.

Art.5 Dispozitiile prezentului Regulament pot fi completate prin decizii interne de serviciu, privind organizarea si disciplina muncii, emise de administratorul SC "Hot Drinks" SRL

1. ORGANIZAREA MUNCII

Art.6 Durata timpului de lucru este de 8 ore efectiv pe zi si 40 ore pe saptamana sau 2 ore efectiv pe zi si 10 ore pe saptamana (dupa caz) si este valabila pentru tot personalul SC "Hot Drinks" SRL, indiferent de functia ocupata.

Art.7 (1) Programul zilnic de lucru incepe la ora 8⁰⁰ si se termina la ora 16⁰⁰, pentru personalul angajat cu o norma de lucru de 8 ore pe zi.

(2) Programul de lucru prevazut la alin.(1) este obligatoriu pentru personalul care isi desfasoara activitatea la sediul SC "Hot Drinks" SRL, la punctele teritoriale sau pe teren.

(3) Activitatea specifica fiecarui angajat, se poate desfasura si in afara orelor de program stabilite la alin.(1), in functie de activitatiile pe care firma le desfasoara, cu o informare prealabila a angajatilor.

(4) Conducerea SC "Hot Drinks" SRL are dreptul, respectand legislatia in vigoare, sa modifice programul de lucru in functie de necesitatile companiei.

Art.8 Orele suplimentare pot fi efectuate de personalul companiei, in cazurile si conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

Art.9 (1) Evidenta prezentei la serviciu se tine pe fiecare punct de lucru sau stand in parte, pe baza condicii de prezenta, in care personalul va semna zilnic, la inceputul si sfarsitul programului de lucru.

(2) In cazul in care angajatul intarzie sau absenteaza de la locul de munca si acest lucru se datoreaza unor situatii neprevazute sau a unor motive independente de vointa angajatului (boala, accident, etc.) salariatul are obligatia de a informa in scris, in urmatoarele doua zile lucratoare, pe administratorul SC "Hot Drinks" SRL.

Art.10 (1) Angajatii companiei SC "Hot Drinks" SRL pot fi invoiti sa lipseasca de la serviciu, in interes personal un numar de maxim 4 ore in cursul unei zile sau pe toata durata ei in functie de gravitatea problemei ce este lasata la aprecierea administratorului.

(2) Biletul de voie se intocmeste de administrator si va cuprinde mentiunea ca angajatul pleaca in interes personal motivat, data, ora cand incepe invoirea si durata acesteia.

(3) Administratorul SC "Hot Drinks" SRL sau persoana desemnata de acesta va tine evidenta invoirilor efectuate lunar de fiecare persoana in parte si va scadea durata acestora din programul normal de lucru cu reducerea corespunzatoare a drepturilor salariale.

Art.11 SC "Hot Drinks" SRL poate acorda, potrivit legii, concedii pentru studii si fara plata la cererea celor interesati.

Art.12 (1) Programarea concediilor de odihna se face la sfarsitul fiecarui an pentru anul viitor. Propunerile de programare a concediilor se fac de catre fiecare angajat in parte si se aproba de administratorul companiei.(2) Ordinea efectuarii concediilor de odihna va fi stabilita esalonat in tot cursul anului, tinandu-se seama de buna desfasurare a activitatii dar si de interesele personalului.

Art.13 Administratorul SC "Hot Drinks" SRL va tine evidenta intarzierilor, invoirilor, a concediilor de boala, de studii si fara plata si separat, a concediilor de odihna.

2. NORME GENERALE DE CONDUITA PROFESIONALA A SALARIATILOR DIN CADRUL S.C. "Hot Drinks" S.R.L.

Art.14 In exercitarea atributiilor de serviciu, salariatii SC "Hot Drinks" SRL au obligatia de a avea un comportament profesionist si corectitudine in promovarea produselor companiei.

Art.15 Salariatii SC "Hot Drinks" SRL au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia, legile tarii si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

Art.16 Salariatii SC "Hot Drinks" SRL au obligatia de a apara in mod loial prestigiul companiei, precum si de a se abtine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestei entitati.

Salariatilor SC "Hot Drinks" SRL le este interzis:

• sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea SC "Hot Drinks" SRL, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de dezvoltare;
• sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care SC "Hot Drinks" SRL are calitatea de parte;
• sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege, daca nu sunt abilitati in acest sens;
• sa nu dezvaluie informatiile la care au acces in indeplinirea atributiilor de serviciu, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile SC "Hot Drinks" SRL

Prevederile alin.(2) se aplica si dupa incetarea raportului de munca, pentru o perioada de inca 3 ani.

Dezvaluirea informatiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care contin asemenea informatii, la solicitarea reprezentantilor unei autoritati ori institutii publice, este permisa numai cu acordul administratorului SC "Hot Drinks" SRL.

Art.17 In relatiile interpersonale ale angajatilor SC "Hot Drinks" SRL, precum si cu alte persoane fizice sau juridice, angajatii sunt obligati sa aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate.

Angajatii au obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor din cadrul SC "Hot Drinks" SRL, precum si persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea sarcinilor de serviciu, prin:

• intrebuintarea unor expresii jignitoare;
• dezvaluirea unor aspecte ale vietii private;
• formularea unor sesizari sau plangeri calomnioase.

(3) Salariatii SC "Hot Drinks" SRL au obligatia sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinand companiei, exclusiv pentru desfasurarea activitatilor aferente atributiilor de serviciu stabilite.

II. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR

v     Art.18 Personalul SC "Hot Drinks" SRL, are urmatoarele drepturi:

v     sa i se asigure stabilitate in munca, raportul de serviciu sau de munca, neputand sa inceteze sau sa fie modificat decat in cazurile prevazute de lege;

v     sa beneficieze de conditii corespunzatoare de munca, de protectia muncii, de indemnizatie de asigurari sociale in cazul pierderii temporare a capacitatii de munca, de pensie si de alte drepturi de asigurari sociale prevazute de lege;

v     sa primeasca pentru activitatea depusa drepturile salariale stabilite potrivit legii, in raport cu pregatirea profesionala, activitatea depusa si importanta acesteia;

v     sa se asocieze in conditiile legii, in sindicate sau organizatii profesionale avand ca scop reprezentarea intereselor profesionale, promovarea pregatirii profesionale;

v     sa-si exercite in conditiile legii, dreptul la greva;

v     sa li se asigure repaus saptamanal si concediu de odihna anual platit, in conditiile legii;

v     sa beneficieze de concediu de studii sau fara plata, in conditiile legii;

v     sa primeasca sprijin si inlesniri pentru imbunatatirea pregatirii profesionale;

v     sa beneficieze de egalitate de sanse si tratament conform legii;

v     Art.19 (1) Personalul SC "Hot Drinks" SRL are obligatia de a respecta ordinea si disciplina la locul de munca, de a indeplini toate sarcinile de serviciu ce ii revin potrivit fisei postului, contractului individual de munca si dispozitiilor date de administratorul companiei;

v     (2) Principalele obligatii ale salariatilor din cadrul SC "Hot Drinks" SRL sunt:

v     sa-si indeplineasca cu profesionalism, impartialitate si in conformitate cu legea indatoririle de serviciu;

v     sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii activitatii SC "Hot Drinks" SRL;

v     sa respecte normele de conduita profesionala si civica prevazute de lege;

v     sa respecte programul de lucru stabilit si sa foloseasca cu eficienta timpul de munca;

v     sa respecte ordinea si disciplina la locul de munca, sa manifeste colegialitate si toleranta in relatii cu colegii de serviciu;

v     sa execute intocmai si la timp obligatiile de serviciu ce le revin si sa cunoasca bine produsele ce le promoveaza;

v     sa pastreze secretul de serviciu si confidentialitate, in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu;

v     sa se prezinte la serviciu in stare corespunzatoare indeplinirii in bune conditii a sarcinilor ce le revin;

v     sa-si perfectioneze pregatirea profesionala, sa participe nemijlocit la sedintele profesionale sau cursurile organizate de companie in acest scop;

v     sa respecte normele de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor sau a oricaror altor situatii care ar putea pune in primejdie cladirile, viata si integritatea corporala a sa sau a altor persoane;

v     sa respecte regulile de acces in companie, sa ia masuri de indepartare a oricaror persoane, daca prezenta acestora ar putea provoca pericol pentru siguranta sau functionarea normala a SC "Hot Drinks" SRL;

v     sa instiinteze administratorul companiei de indata ce au luat cunostinta de existenta unor greutati sau lipsuri;

v     sa cunoasca continutul actelor normative, regulamentelor si al oricaror altor dispozitii cu caracter normativ in legatura cu atributiile si sarcinile de serviciu, referitoare la activitatea desfasurata, conformandu-se acestora intocmai;

v     sa se abtina in exercitarea atributiilor ce ii revin de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic si sa nu participe la activitati politice in timpul programului de lucru;

v     sa rezolve in termenele stabilite de catre administratorul companiei, lucrarile repartizate;

v     sa nu introduca, distribuie si sa nu consume bauturi alcoolice sau substante halucinogene in cadrul companiei;

v     sa respecte intocmai prevederile legale privind circuitul documentelor in cadrul SC "Hot Drinks" SRL.

v     Art.20 (1) SC "Hot Drinks" SRL are, in principal, urmatoarele drepturi:

v     sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;

v     sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii;

v     sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;

v     sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;

v     sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii si regulamentului intern.

v     SC "Hot Drinks" SRL in revin, in principal, urmatoarele obligatii:

v     sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;

v     sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;

v     sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;

v     sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii;

v     sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;

v     sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;

v     sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;

v     sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;

v     sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

III. NORME DE IGIENA SI DE SECURITATEA MUNCII

Art.21 (1) Fiecare salariat are obligatia sa asigure aplicarea masurilor referitoare la securitatea si sanatatea sa in munca, precum si a celorlalti salariati.

v     (2) Pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate si sanatate, personalul are urmatoarele obligatii:

v     sa isi insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectia muncii si masurile de aplicare a acestora;

v     sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu se expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala, atat persoana proprie cat si a colegilor;

v     sa aduca la cunostinta conducatorilor orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

v     sa utilizeze corect echipamentele tehnice din dotarea institutiei;

v     sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate a echipamentelor tehnice;

v     (3) Pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate si sanatate, conducerea are urmatoarele obligatii:

v     sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatii a prevederilor legale in domeniul protectiei muncii;

v     sa asigure cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a accidentelor usoare suferite de personal;

v     sa asigure materialele igienico-sanitare specifice activitatii desfasurate;

v     Art.22 (1) In caz de evenimente deosebite, de accidente la locul de munca, fiecare salariat va informa de urgenta administratorul companiei.

v     (2) Toate accidentele survenite in timpul serviciului mai ales cele cu consecinte grave, vor fi imediat aduse la cunostinta administratorului companiei.

v     (3) Aceleasi reguli vor fi respectate si in cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu - loc de munca si invers.

v     Art.23 (1) Pentru a asigura securitatea la locul de munca, salariatii SC "Hot Drinks" SRL au urmatoarele obligatii:

v     salariatii raspund pentru respectarea normelor de igiena si de tehnica securitatii muncii:

1. fumatul este permis numai in locurile special stabilite si semnalizate corespunzator, fara a fi afectata buna desfasurare a activitatii companiei;
2. se interzice pastrarea, distribuirea sau vanzarea de substante sau medicamente al caror efect pot produce dereglari comportamentale, in incinta companiei sau in mijloacele auto ale acesteia;
3. se interzice introducerea, distribuirea sau inlesnirea introducerii bauturilor alcoolice in incinta companiei sau in mijloacele auto ale acesteia.

IV. DISCIPLINA MUNCII SI RASPUNDEREA DISCIPLINARA(SANCTIUNI)

Art.24 (1) Orice actiune sau inactiune, savarsita cu vinovatie de catre personalul companiei, prin care au fost incalcate indatoririle de serviciu, normele de conduita profesionala si civica prevazute de lege, regulamentul de ordine interioara, contractul individual de munca sau dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici, constituie abatere disciplinata si se sanctioneaza conform prevederilor prezentului regulament.

(2)Constituie abatere disciplinara urmatoarele fapte:

1. intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
2. neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
3. desfasurarea altor activitati decat cele stabilite prin fisa postului in timpul orelor de progr 
4. refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile si atributiile de serviciu;
5. lipsa nemotivata de la serviciu sau intarzierea repetata de la serviciu;
6. parasirea sediului companiei, a punctului de lucru sau a standurilor de vanzare in timpul orelor de program fara aprobarea conducatorului de grup sau a administratorului companiei;
7. manifestari care aduc atingere prestigiului companiei;
8. orice alte fapte considerate abateri disciplinare prin prezentul regulament;

Art.25 In raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise, sanctiunile disciplinare ce se aplica personalului sunt:

1. avertismentul scris;
2. suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare;
3. retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
4. reducerea salariului de baza pe o durata de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;
5. reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;
6. desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Art.26 Constatarea, cercetarea, aplicarea si contestarea sanctiunilor disciplinare se face, potrivit prevederilor Codului Muncii (L.53/2003).

Art.27 Raspunderea materiala, contraventionala si penala a personalului SC "Hot Drinks" SRL, survine conform legislatiei in vigoare.

V. RECOMPENSE

Art.28 Personalul SC "Hot Drinks" SRL care isi indeplineste la timp si in bune conditii atributiile si sarcinile ce le revin si au o conduita ireprosabila, pot fi recompensati in conditiile prevazute de lege.

VI. DISPOZITII FINALE

Art.29 Prezentul regulament se completeaza cu prevederile legislatiei in vigoare privind organizarea muncii, drepturile si obligatiile partilor, igiena si securitatea muncii, disciplina muncii si raspunderea disciplinara, civila si penala.

Art.30 (1) Prezentul regulament intra in vigoare cu data de 21 iulie 2005, respectarea lui fiind obligatorie pentru tot personalul SC "Hot Drinks" SRL.

(2) Prezentul regulament a fost adus la cunostinta personalului prin informare si prin afisare la sediul SC "Hot Drinks" SRL.

Capitolul II

Comercializarea bauturilor alcolice la

firma S.C. "Hot Drinks" S.R.L.

Receptia marfurilor

. Etapa importanta in comercializarea produselor

I.     Receptia marfurilor

         Achizitionarea marfurilor de catre comertul en-gross din sfera productiei este subordonata necesitatilor de ordin cantitativ, structural si calitativ al comertului en-detail (cu amanuntul),care trebuie sa corespunda, la randul sau, volumului si structurii cererii populatiei din raza deservita.

  Prin urmare , o latura principala a activitatii comertului en-gross o formeaza receptia marfurilor. Orice primire de marfuri in orice gestiune (ca de altfel si la iesire) este urmata obligatoriu de receptionarea produselor respective, in scopul de a verifica :

   ► daca si-a indeplinit exact obligatiile asumate, concretizate in documentele ce stau la baza comecializarii marfurilor (contract,factura, nota de comanda etc.) cu privire la cantitatea, calitatea  si sortimentul marfurilor livrate ;

   ► daca organele de transport si-au indeplinit  obligatiile asumate in privinta cantitatii si calitatii marfurilor transportate.

       RECEPTIA este operatia de identificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor ce se primesc in depozit.  Scopul receptiei loturilor de marfuri,care determina si importanta sa, consta in :

   ► verificare modului in care furnizorul  isi indeplineste obligatiile  asumate prin contract cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare etc. ;

  ► verificarea masurii in care organele de transport si-au respectat obligatiile asumate in legetura cu mentinerea integritatii cantitative si calitative a marfurilor pe toata durata transportului.

       Receptia marfurilor este foarte importanta,din punct de vedere economic, pentru consumator,comert si productie, intrucat ea contribuie la realizarea urmatoareleor obiective :

► evitare patrunderii in reteaua comerciala a marfurilor necorespunzatoare calitativ,ca structura si sortiment ;

► evitarea formarii stocurilor supranormativ, care genereaza imobilizari de fonduri si plati pentru dobanzi;

► influyientarea directa a producatorilor pentru a furniza numai marfuri corespunzatoare standardelor,normelor tehnice si caietelor de sarcini, prin refuzul produselor necorespunzatoare;

► stabilirea raspunderii materiale pentru orice paguba produsa ca urmarea a receptionarii unor marfuri necorespunzatoare calitativ sau cantitativ.

       Dintre toate etapele pe care le parcurg loturile de marfuri,receptia calitattiva si cantitativa poate genera divergente si litigii intre furnizor, caraus si beneficiar.In acest sens este necesara cunoasterea raspunderilor ce revin fiecareia dintre parti.

      Raspunderea furnizorului pentru lipsurile calitative sau cantitative ale marfurilor se stabilesc in urmatoarele situatii :

► nerespectarea riguroasa a calitatii livrate, potrivit normelor si standardelor de produtie a acestora;

► nerespectarea normelor tehnice de aambalare, incarcare,manipulare si fixare in mijlocul de transport ;

► folosirea pentru ambalare a unor materiale necorespunzatoare ;

► completarea gresita a documentelor de transport prin inscrierea unor date inexacte,  incomplete sau prin inscrierea datelor in alte rubrici decat cele rezervate ;

► declararea nereala a greutatii;

► livrari masiv, nejustificat,care provoaca locatii si perturbari in procesul circulatiei bunurilor;

► absent sigiliilor corespunzatoare pe mijloacele de transport.

     Raspunderile carausului se stabilesc pentru integritatea marfurilor transportate din momentul primirii si paa la eliberarea lor catre beneficiar. Momentul primirii este specificat prin aplicarea unei stampile pe documentul de transport.Responsabilitatea carausului pentru consecintele unui transport necorespunzator se refera la :

► folosirea unui mijloc de transpor neadecvat grupei respective de marfuri ;

► prezenta lipsurilor cantitative rezultate ca urmare a scurgerilor si avariilor pe timpul transportului ;

► neanuntarea beneficiarului in timp util, pentru a se prezenta sa isi primeasca marfurile.

           Raspunderile beneficiarului exista dim momentul si de la locul descarcarii pana la cel al depozitarii marfurilor.In aceasta etapa pot aparea lipsuri sau degradari ale marfurilor. Ca urmare, beneficiarului ii revin raspunderi legate de:

► indeplinirea unor activitati distincte la primirea marfurilor,cum sunt : executarea formalitatilor prealabile preluarii loturilor de marfa (primirea documentelor d transport) ; verificarea mijlocului de transport ; cercetarea si ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport;verificarea continutului a ambalajelor acestor mijloace; solicitarea reincarcarii marfurilor atunci cand apar lipsuri pe parcursul transportului;

supravegherea executarii descarcarii marfurilor, transortarea si introducerea lor in depozit ;

► efectuarea receptiei calitative si cantitative  a marfurilor primite in termenul legal stabilit, respectiv de 6 ore pentru marfurile usor alterabile si de 5 zile pentru celelalte marfuri.

 Etapele procesului de receptie

      Pocesul de receptie a marfurilor se realizeaza de catre beneficiar, cu sau fara prezenta furnizorului.

      Locul efectuarii receptiei :

►  poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului ; la sediul furnizorului este necesara prezenta ambelor parti ;

► se alege sediul furnizorului, in cazul marfurilor cu grad ridicat de complexitate, deoarece furnizorul dispune de aparatura complexa, necesara verificarii calitative,sau in cazul in care se livreaza cantitati mari de marfuri la intervalle scurte de timp.

     Tehnologia realizarii procesului de receptie cuprinde 4 categorii :

1.     verificarea integritatii si starii igienico-sanitar a mijlocului de transport(prezenta sigiilor, eventualele avarii,salubriatatea acestuia, documentele care prescriu calitatea marfurilor) ;

2.     verificarea documentelor (documente de contractare, documente ce insotesc lotul de marfa) ;

3.     identificarea lotului de marfa si verificarea cantitativa a acestuia ;

4.     verificarea calitativa a lotului de marfa.

Alte operatiuni care au loc simultan cu receptia :

      1.  extragerea probelor elementare ;

      2.  manuirea, pregatirea si analiza probelor ;

      3.  intocmirea documentelor receptiei ;

4.  acceptarea sau respingerea lotului de marfa

Receptia marfurilor este efectuata  de o comisie de receptie, formata din 3-5 membri, care au urmatoarele atributii :

► efectueaza receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ;

►urmareste evolutia calitatii marfurilor receptionate pe toata perioada depozitarii.

          Continutul etapelor procesului de receptie

Obiectul controlului de receptie este lotul de produse( cantitatea de produse de acelasi fel, obtinute din aceleasi materii prime, prin aceleasi procedee tehnologice, avand aceeiasi destinatie, aceeiasiforma de ambalaj, aceeasi data de fabricatie)

Verificarea documentelor

Se verifica :

1.     documentele de contractare ( contractul, anexele la contract,graficele de livrari, specificatiile)

2.     documentele de insotire a lotului

      ● documentele de livrare (factura, aviz de expeditie).

      ● documente de transport ( conosament,scrisoare de trasura, foaie de parcurs).

      ● documente de certificare a calitatii  

− certificat de calitate : document eliberat de furnizor, prin care acesta dovedeste calitatea produsului ;in acesta se mentioneaza incercarile si probele la care a fost supus produsul, in conformitate cu standardele, normele tehnice sau alte clauze prevazute in contract ;

− certificat de conformitate : document eliberat conform regulilor   unui sistem de verificare, ce indica faptul ca produsul indeplineste conditiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date ;

− certificat de conformitate : declaratie facuta de furnizor, prin care garanteaza ca produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ ;

­− bulletin de analiza : se elibereaza pentru produsele alimentare, chimice si cuprindnivelul caracteristicilor de calitate ale produsului :

− certificat de garani cuprindnivelul caracteristicilor de calitate ale produsului :

− certificat de garantie : precizeaza calitatea marfurilor,conform prevedrilor contractuale ; are rol de confirmare a calitatii produsului, dar si de garantare a acestuia pentru cumparator.

2.Receptia calitativa

           Aceasta etapa are cea mai mare pondere in activitatea comisiei de receptie. E presupune o serie de operatiuni, in urma carora lotul este declarat corespunzator sau necoresspunzator si ca urmare, este acceptat sau respins.

           Etapele verificarii calitatii lotului de marfuri :

● alegerea tipului de verificare ;

● extragerea esantioanelor ;

● verificarea propriu-zisa a calitatii;

● inerpretarea rezultatelor;

● luarea deciziei de acceptare sau respingere.

Comisia de receptie efectueaza verificarea calitatii pe baza standardelor, care cuprind caracteristicile de calitate ale marfurilor verificate, clasificarea deficientelor a acestora , precum si procedura ce trebuie urmarita in cazul canstatarii unor defecte.

          In functie de caracteristicile analizate (organoleptice sau de laborator), exista urmatoarele tipuri de verificari :

1.     verificarea calitatii prin atribute

2.     verificarea calitatii prin masurare

VERIFICAREA CALITATII PRIN ATRIBUTE:

          − presupune constatarea prezentei sau absentei caracteristicii atributive (organoleptice), la fiecare produs realizat:

          − presupune stabilirea numarului de produse din esantion care poseda sau nu caracteristica atributiva respectiva, deci impartirea produselor in corespunzatoare si necorespunzatoare

          Rezultatele verificarii prin caracteristici atributive se exprima in doua moduri :

prin fractiune defectiva : raportul procentual intre numarul produselor defecte si numarul total de produse verificate.

● prin numarul defecte la 100 unitati de produs

►      2. VERIFICAREA CALITATII PRIN MASURARE

          − Presupune masurarea caracteristicilor cantitative la fiecare produs din esantion

          Pentru verificarea calitatii prin atribute si masurare se folosesc : metoda organoleptica si metoda de laborator

          Metoda organoleptica (analiza senzoriala) stabileste cu ajutorul organelor de simt proprietatile organoleptice ale marfurilor (aspect, culoare, miros, gust etc.)

          Este o metoda rapida , usoara, prezinta insa dezavantajul subiectivitatii, deoarece rezultatele obtinute depind de acuratetea simturilor persoanelor care fac verifivarea calitatii si de pregatirea profesionala a acestora.

          Metodele de laborator stabilesc proprietatile fizice, chimice, mecanice, micro-biologoce ale marfurilor, cu ajutorul aparatelor si instrumentelor de laborator.

          Se poate spune deci ca, in timp ce verificarea prin atribute este simpla,economica, verificarea prin masurare este laborioasa, presupune folosirea unui personal calificat. Ea este, in schimb, mai precisa .

II.1 Compozitia si valoarea alimentara

Bauturile alcoolice sunt produse obtinute prin fermentarea alcoolica a glucidelor din materii prime vegetale ( fructe , cereale, cartofi etc.) cu ajutorul drojdiilor.

O buna parte din bauturile alcoolice au compozitia chimica complexa, insa substanta caracteristica cu efect rapid asupra organismului este alcoolul etilic.

Bauturile alcoolice slabe, consumate in cantitati moderate se asimileaza in scurt timp dupa ingerare, stimuleaza secretiile gastrice, facilitand astfel digestia.

Datorita oxidarii rapide in organism (un gram de alcool dezvolta 7 calorii) si prin stimularea actiunii vasodilatoare a capilarelor periferice se creeaza impresia incalzirii organismului si a cresterii rezistentei la frig.

De luat in seama sunt si efectele asupra activitatii nervoase superioare si a starii afective. In cantitati mici alcoolul stimuleaza procesele de exicitatie, o stare buna de dispozitie si optimism ; senzatia de oboseala este mascata datorita efectului narcotic al alcoolului.

Daca concentratia alcoolului in sange depaseste 0 sau 0,1g% se pierde controlul constient asupra actiunilor, apar tulbulari in coordonarea miscarilor, vorbirea devine devine incorecta, mersul dificil.

La concentratia de 2 -3 g % se instaleaza coma , iar la 4-5% survine moartea. La adolescenti si copii starea de ebrietate si coma apar la concentrate mai reduse de alcool in sange.Intoxicatia cu alcool se numeste alcoolism si este oi boala cu consecinte sociale si economice foarte grave.

Alcoolicii, in proportii de 50-70% fac gastrita, absorbtia substantelor nutritive devine insuficient.

Alcoolul este un dusman si al ficatului, deoarece oxidarea alcolului se face la ficat, si cu timpul poate aparea ciroza alcoolica. Intoxicatia cronica afecteaza sistemul nervos al celor abisnuiti sa consume alcool in cantitati excesive : memoria slabeste precum si capacitatea de munca. Copii din familiile de alcoolici se nasc cu deficiente fizice si mentale, de regula handicapati.

Efectele negative ale consumului abuziv de alcool si mai grave cu cat acest viciu se instaleaza de la o varsta mai timpurie.

Ciclul de viata al bauturilor pe piata internationala releva expansiunea puternica a sucurilor de fructe, a bauturilor racoritoare si a apelor minerale, aflate in plina perioada de implementare pe piata. Este momentul in care berea se apropie de perioada maturitatii si se constata o stagnare a bauturilor alcoolice tari si  a vinurilor.

II.2 Ciclul de viata al bauturilor alcoolice 

Aceasta crestere a produselor nealcoolice este data de reclamele care le mediatizeaza si care fac posibila cererea lor de catre consumatori. Nu au o traditie in timp precum vinurile, sunt la inceputul ciclului de viata, dar asa cum se poate vedea si din figura 1 sunt in plin proces de avant.

Sunt relativ ieftine si pot fi consumate de persoane de orice varsta neavand efecte secundare nedorite precum bauturile alcoolice.

   Berea se afla in topul preferintelor fiind un produs practic, ce poate fi consumat oriunde, in diverse moduri si sortimente. Are un continut mic de alcool (0,5 . 6% vol), se gaseste intr-o gama diversa si are mare trecere la public. Berea se apropie de perioada maturitatii si datorita publicitatii si diferitelor concursuri cu premii, care ii stimuleaza pe consumatori sa cumpere acest produs.

  Vinurile si bauturile alcoolice tari au o vasta si lunga traditie in domeniu, fiind prezente inca din antichitate. Productia si consumul mondial de vinuri s-au redus permanent pe parcursul anilor `80, dar au inregistrat cresteri incepand cu 1997. Cresterea si consumul mondial de vin se datoreaza in special cererii sporite in Japonia, China si SUA. Momentan se afla pe o pozitie stagnanta, in umbra celorlalte sortimente de bauturi ; sunt intr-o perioada de revitalizare si de relaxare deoarece nu sunt asa de mediatizate si nu mai au nevoie de reclama pentru a fi cumparate.

Cererea se mentine deocamdata constanta insa in urmatorii ani se preconizeaza o scadere a consumului de vin. Aceasta cerere constanta se mai datoreaza si  informarii continue asupra daunelor asupra sanatatii in legatura cu consumul de produse alcoolice. Printre altele, tinerii prefera tot mai mult berea in detrimentul vinului

II.3.       Clasificarea si diversificarea sortimentelor

a) dupa concentratia alcoolica

b) dupa modul de obtinere, bauturile alcoolice se pot clasifica conform tabelului urmator

A.Rachiurile naturale

Se obtin prin distilarea borhoturilor si a sucurilor de fructe, a sucurilor din plante, a unor plamezi din cereale fermentate alcoolic, a vinului sau a unor subproduse de la vinificatie: drojdia si tescovina.

           Sortimentul: este alcatuit din : tuica de prune, rachiul de mere, pere, cirese,visine, caise , coniac, whisky, rom si gin.

Tuica de prune se fabrica prin distilarea borhotului fermentat al diferitelor soiuri de prune, avand o concentratie 24-50% vol.

Coniacul se obtine prin invechirea distilatului de vin in butoaie de stejar timp de 4-6 ani si diluarea lui cu apa distilata sau zeama aromatica. Culoarea galben - aurie a coniacului este data de oxidarea taninului din doagele butoiului. Are o concentratie alcoolica intre 36-45% vol, buchet si gust specifice datorate unui complex armonios de compusi in mare parte formati in procesul de invechire.

La randul lor se impart in: VSOP (Very Superior Old Product), cu o vechime de peste 30 de ani ; VSO, mai mare de 25 de ani si VO, vechi fara a se preciza insa anul.

Bauturile alcoolice naturale din cereale se fabrica mai mult in Vest prin distilarea plamezilor fermentate ( din ovaz, orz, grau, secara) si invechirea distilatelor. Cele mai cunoscute sunt: whisky, ginul si romul.

 Whisky: este originar din Irlanda. Compozitia amestecului de cereale este foarte variata: orz, ovaz, grau, secara, malt de ovaz si chiar porumb. Invechirea se face in general in butoaie de stejar ai caror pereti interiori sunt arsi inainte pentru a obtine mai usor gustul caracteristic. Are o concentratie alcoolica de 40-45% vol.

Romul este un rachiu natural ce se produce prin distilarea melasei de la trestia de zahar la care se adauga plante aromatice. Distilatul, cu o concentratie alc. de 80-88% este corectat pentru culoare cu caramel, este invechit 3, 5, 7 ani in vase de stejar dupa care se aduce la 4045% vol. alcool. Este binecunoscut romul de Jamaica, Martinica si Cuba.

Ginul se obtine prin distilarea musturilor fermentate din diferite cereale si a maltului aromatizat cu fructe de ienupar sau uleiuri volatile ale acestora. Are o concentratie alcoolica de 40.50% vol. alcool; se fabrica in Germania, Franta, Olanda, Ungaria si Austria.        

Din subprodusele rezultate la vinificatie, respectiv din tescovina fermentata si din drojdie prin distilare se obtine rachiul de tescovina si cel de drojdie care se fabrica la diferite concentratii alcoolice.

B.Rachiurile industriale

Sunt bauturi preparate din spirt rafinat, diluat cu apa la care se adauga esente sau extracte de plante.

Gama sortimentala: rachiuri simple, aromate si lichioruri.

Rachiurile simple se obtin prin diluarea alcoolului rafinat pana la o concentratie de 35.45% alcool si macerare (invechire), periode de timp proprii fiecarui sortiment. Nu contine nici o substanta nutritiva, ci numai alcool fiind bauturi dure, cu efecte negative asupra sanatii. Sortimentul cuprinde: Rachiu alb, alb superior, vodca 36 , speciala 40°, alba 42° si extra 45°.

Rachiurile aromate: la fabricarea lor se  adauga arome sintetice sau extracte de fructe, iar la unele sortimente, anumite cantitati de zahar, fapt ce le deosebeste de rachiurile simple.

Sortiment: rom ( adaos de esenta de rom si zahar caramelizat);

          - rachiu de chimion, portocale, visine, brad;

          - gin ( adaos de macerat de ienupar). Se prepara din spirt rafinat de plante si fructe de ienupar si zahar 0,5%. Au o tarie de 32-45°, limpede, incolor, cu aroma de rasinoase.

Lichiorurile: Sunt bauturi alcoolice tari cu un continut de alcool cuprins intre 20-45% indulcite cu 8.45% zahar, colorate si  aromatizate cu esente macerate sau infuzii de fructe sau plante.

Sortiment: extra, superioare, specialitati si creme.

Caracteristici fizico-chimice ale rachiurilor naturale si industriale:

-         continutul de alcool  se exprima in procente si este strict normat pentru fiecare produs in parte;

-         continutul de zahar pentru lichioruri;

continutul de impuritati organice.

 Continutul de impuritati organice accentueaza toxicitatea bauturilor alcoolice fiind strict limitate prin norme sanitare: continutul de acid

cianhidric din bauturile obtinute din borhoturi de fructe cu samburi  de exemplu cirese, visine, caise ; continutul de alcool metilic, de alcooli superiori, continutul in aldehide si acizi.  

1)            Termene de garantie: pentru rachiurile naturale termenul este de 7 luni; pentru cele industriale de 4 luni, iar pentru lichioruri 6 luni.

2)            Depozitarea: produsele se depoziteaza in spatii curate, echipate cu un sistem de ventilatie corespunzator, ferite de surse de caldura deoarece sunt inflamabile, la temperaturi moderate.

3)            Ambalarea: se face in sticle transparente de 500, 750, 1000 ml si in sticle de plastic 200 si 500 ml.

6)   Etichetarea: se mentioneaza: denumirea si tipul produsului, numele producatorului, adresa, data fabricatiei , taria si volumul alcoolic. 

C. Vinul

Vinul este o bautura rezultata din fermentarea alcoolica a mustului de struguri.Cand bautura similara se obtine din sucuri de alte fructe, vinul capata denumirea fructului de la care provine.

1)     Obtinerea vinului

Calitatea vinului este determinata direct de calitatea materiei prime- struguri si respectarea disciplinei tehnologice a vinificatiei.

       Fermentatia contureaza in buna masura calitatea vinului.Se formeaza alcoolul care, partial, se combina cu unii acizi formand esterii, care confera vinului aroma (buchetul vinului).Sfarsitul fermentatiei esta marcat de limpezirea si aparitia insusirilor specifice vinului. Calitatea este dependenta si de igiena vaselor care trebuie bine spalate si dezinfectate pentru distrugerea fermentatiilor si microorganismelor care pot declansa fermentatii secundare nedorite.

       Operatiile de ingrijire si pastrare a vinului  urmaresc evitarea degradarii sub actiunea microorganismelor din aer. Asfel, se realizeaza tragerea vinului de pe drojdie (pritocire) , umplerea vaselor, limpezirea vinului si cupajarea. Cupajarea consta in amestecarea mai multor vinuri cu caracteristici diferite, pentru realizarea unor tipuri standardizate cu caracteristici bine precizate de culoare, tarie alcoolica, buchet etc.

       Invechirea vinului ii definitiveaza proprietatile, cu conditia respectarii unei temperaturi racoroase si constante, asigurand umiditatea aerului scazuta si igiena vaselor si a pivnitei.

2)     Compozitia chimica si valoarea alimentara a vinului.

Vinul are compozitie foarte complexa. ' Un pahar de vin poate fi identificat cu un laborator in miniatura ' spune medicul Arcadie Percek.

       Componentul caracteristic este alcoolul etilic in concentratie de 8-14s ; mai sunt identificate : aldehide, acizi volatili si nevolatili. Acizii volatili (acidul acetic mai ales) se formeaza accidental prin acrirea vinului tinut in vase neinchise ermetic. Vinul mai contine zaharuri ramase nefermentate, saruriu minerale (vinul rosu are continuturi bogate in fier) , vitamine, tanin, substante colorate, substante aromate, enzime.

       De asemenea, vinul mareste proportia de hemoglobina in sange, de globule rosii si de leucocite. S-a stabilit efectul bactericid al vinului. Acestea distruge bacilul febrei tifoide,bacilii tifici si anumite virusuri. Actiunea fiziologica si terapeutica a vinului era bine cunoscuta si apreciata inca de pe vremea dacilor si a romanilor. Cercetarile stiintifice recente au confirmat valoarea terapeutica a acestei bauturi.

       Vinul este recomandat in anemie, in bolile de nutritie, in oboseala sistemului nervos, in starile atonice, in convalescenta. Vinul trebuie interzis persoanelor excitabile, cu sistem nervos instabil, celor cu tendinte de congestie cerebrala, cu afectiuni renale si cardiacilor.

       Virtutile nutritive si terapeutice aratate apartin numai vinurilor naturale si lipsesc de la vinurile 'preparate ' cu apa, zahar sau cu adaos mare de bioxid de sulf care se foloseste in practica viticola.

       Psihologii afirma ca vinul reprezinta un test pentru testarea intelepciunii personale, a culturii si a vointei personale. Un individ normal, echilibrat, nu va bea decat atat cat ii va permite intelepciunea, cultura si vointa sa. Tot psihologii afirma ca vinul ca si batranetea accentueaza personalitatea si temperamentul.                  

       Tara noastra are traditii vechi in cultura vitei de vie iar, in zilele noastre, prin aplicarea cuceririlor stiintei in vinificatie se obtin vinuri cu calitati exceptionale premiate an de an la concursurile de la Montpelier, Liubldana, Budapesta.

3)     Bolile si defectele vinului     

       Nerespectarea normelor de obtinere si depozitare poate degrada vinurile. Bolile sunt cauzate de microorganisme.

       Floarea vinului se manifesta prin formarea unei panze alburii la suprafata vinului si aparitia gustului fad si ranced. Boala apare la vinurile slabe, cu tarie alcoolica sub 8 s, depozitate in vase partial umplute.

       Otetirea vinului  este produsa de bacterii acetice care transforma alcoolul in acid acetic. Gustul devine acru si nu se poate comercializa. Se otetesc mai ales vinurile slabe alcoolic, pastrate in prezenta aerului si la temperaturi ridicate (peste 15 s Celsius).

       Balosirea vinului il transforma intr-un fluid vascos, se intinde la curgere si are miros respingator.

       Borsirea sau manitarea vinului se manifesta prin gust acru dulceag neagreabil.

       Clasarea vinului este produsa de enzime care schimba culoarea, mirosul, gustul, vinul se tulbura si depune sedimente

          Dintre defectele mai importante sunt : mirosul de mucegai, de pamant, de doaga (lemn putred), hidrogen sulfurat etc.

    Sortimentul de vinuri     

       Varietatea soiurilor de struguri si a tehnologiilor aplicate determina o gama variata de vinuri.

Vinurile se clasifica conform schemei urmatoare :

Vinul din struguri este o bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea mustului sau a boabelor de struguri.

In trecut, sub numele de vin se mai intelegea si o serie intreaga de alte bauturi fermentate, ca : berea, cidrul, sucul de fragi. Cu timpul,insa vinul din vita de vie a inceput sa capete o notiune mai precisa, astfel ca, in prezent, prin acest cuvant se intelege numai produsul obtinut prin fermentatia mustului de struguri.

       5. Fazele de prelucrare a strugurilor :

∙ recoltarea ;

∙ zdrobirea si presarea boabelor cu masini speciale pentru a pune sucul in libertate;

∙ fermentarea alcoolica a mustului, care se efectueaza in vase inchise ermetic, prevazute cu un dop special de fermentare pentru degajarae CO2 ; fermentatia dureaza 2 sau mai multe saptamani la temperatura de 20-25°C, timp in care drojdiile se depun la fundul vaselor datorita eliminarii CO2 si vinul se limpezeste ; pentru vinurile rosii si negre aceasta fermentare a mustului  se face impreuna cu pulpa si cu pielitele ;

∙ decantarea vinului de pe sedimentul de drojdie se face in alte vase curate, unde are loc fermentatia secundara  care se produce la o temperatura de 10-12° C ; fermentatia secundara dureaza  2-3 luni, timp in care se continuua descompunerea zaharului care a ramas de la fermentarea anterioara.

Cu privire la compozitia chimica, un vin normal trebuie sa contina, in general, urmatoarele componente :

1.     alcool, cel putin 9% in volum ;

2.     extract sec, cel putin 14g/l, pentru vinuri albe si cel putin 17g/l pentru vinurile rosii ;

3.     aciditatea fixa, exprimata in acid sulfuric, trebuie sa fie in proportie de 4,5 g/l ;

4.     substante minerale (cenusa) , in proportie de circa 1/10 din extractul sec ;

5.     aciditatea volatila, exprimata in acid sulfuric, nu trebuie sa depaseasca 1,40 g/l, pentru vinurile albe si roze si 1,75 g/l pentru vinurile rosii.

                   6. Prepararea vinului alb

      La vinul alb, spre deosebire de vinul rosu, mustul nu fermenteaza la un loc cu pielita ci singur. In general se poate spune ca prepararea vinului alb se face nuami din struguri albi, dar sunt si cazuri cand si din strugurii rosii se poate prepara vin alb, cu conditia ca strugurii sa nu aiba miez colorat.

          Strugurii albi, odata culesi se transporta la crama, in cosuri sau ciubere,si trebuie inventariati la prelucrare. Nu se recomanda a se lasa

strugurii neprelucrati pana a doua zi, deoarece strugurii striviti si umeziti se otetesc repede si astfel vinul se poate infecta cu bacteriile otetirii. Strugurii albi trebuie zdrobiti mai complet decat strugurii rosii, deoarece bostina proaspata se preseaza mai greu decat bostina fermentata. Totodata, nu in toate imprejurarile strugurii albisunt supusi dezbronitului, pentru ca mustul nu fermenteaza pe bostina, iar pe de alta parte ciorchinii usureaza presatul bostinei.

      In regiunile producatoare de vinuri albe obisnuite, strugurii se prelucreaza cu ajutorul preselor continuie, care zdrobesc si preseaza strugurii in acelasi timp. In regiunile producatoare de vinuri albe superioare nu se vor folosi, presele continuie. Prelucrarea strugurilor se face mai intai cu zdrobitoarele, apoi presatul se face cu presele hidraulice sau cele obisnuite.

      In intreprinderile moderne, prelucrarea strugurilor albi se face cu ajutorul aparatelor speciale, numite fulopompe sau fulopistoale, care aspira si imping strugurii direct in prese sau scurgatoare. Scopul scurgerii bostinei este de a separa cea mai mare parte de must, usurand astfel presatul. Mustul care se scurge liber se numeste must ravac si este mai bine echilibrat din punct de vedere al subsrtantelor componente decat mustul de presa. Mustul trebuie separat repede de bostina si prin faptul ca poate capata gust de bostina, mai ales cand este vorba de vinuri fine.

      Procedeele care se folosesc pentru scurgerea bostinei pot fi de mai multe feluri. Cel mai simplu este folosirea linului, in care se face scurgerea strugurilor zdrobi strugurilor zdrobiti. Tot in acest scop se pot folosi si zacatori cu funduri duble sau cu gratare, care permit scurgerea bostinei, iar mustul se evacueaza pe canea. Limpezirea mustului consta in separarea mustului de impuritatile pe care le contine : bucati de pielita, ciorchini, frunze, pamant, materii straine in suspensie.

      Vinul obtinut dupa fermentare se trage in vase de stejar, unde se lasa la maturatie timp mai indelungat. In acest timp vinul isi formeaza buchetul, aroma si culoare.

      Dupa maturare se treage in sticle sau in butoaie, care se umplu bine si se inchid ermetic pentru a nu patrunde aerul.

          7. Prepararea vinului rosu

          Practica prepararii vinului rosu este mult mai vehe decat acea a vinuli alb si roz. Principiul acestei preparari consta in fermentarea mustului la un loc cu pilita, pentru a extrage culoarea si taninul. Fermentatia mustului cu pielita nu se face decat pentru vinurile rosii si cele tamaioase. In general, fermentatia inului rosu cuprinde un ansamblu de operatii tehnologice, care privesc strugurii rossii zdrobiti, de la introducerea in zacator, unde se produce fermentatia zgomotoasa si pana la iesirea vinului fermentat.

Fermantatia vinului rosu facandu-se la un loc cu partile solide(pielita si seminte, fara ciorchini) necesita vase mai mari, care pot fi din lemn, de pamant ars sau de zidarie si metal.

Dupa umplerea zacatorelor, mustul din strugurii rosii, peste cateva zile intra in fermentatie ; durata intrarii mustului in fermentatie este in raport direct cu temperatura si cu activitatea drojdiilor.

      Sub influienta drojdiilor, zaharul din struguri se transforma in alcool, in bioxid de carbon, in glicerina. Bioxidul de carbon, degajandu-se cu putere, ridica bostina deasupra lichidului, formandu-se un fel de caciula, care impiedica o aerisire puternica si extragerea culorii.

Dupa cateva zile, fermentatia zgomotoasa inceteaza, iar caciula, nemaifiind impinsa de dioxidul de carbon, se lasa la fund ; vinul continuua sa fermenteze foarte incet, terminandu-se si fermentatia linistita.

      Vinificarea vinurilor rosii cuprinde anumite metode de fermentare, cum si anumite masuri care trebuie luate pentru reglarea temperaturii si supravegherea fermentatiei.

Prepararea vinului Vermut

Prin Vermut se intelege un vin licoros (artificial) de culoare rubinie sau galbui-aurie, cu infuzii de ierburi aromate.

La prepararea Vermutului, alegerea vinului are o foarte mare importanta. Vinurile cu tarie alcoolica ridicata si putin dulcegi cu aciditate pronuntata exprimata in acid sulfuric si cu un buchet fin sunt cele mai potrivite.

      Principalele caractere ale unui bun Vermut trebuie sa fie urmatoarele :

∙ un grad alcoolic destul de ridicat (16-18° volmetrice) ;

∙ un parfum caracteristic, dar moderat, pentru a nu imprima vinului un caracter de medicament ;

∙ o dulceata potrivita, care trebuie sa fie cuprinsa intre 60 si 120g zahar la litru.

      In cee ce priveste ierburile aromate care se adauga, acestea sunt numeroase si variaza dupa tipul Vermutului care se fabrica.

Pentru indulcirea Vermutului se mai adauga cativa litrui de must concentrat, iar pentru a mari aroma de tamaios se adauga infuzie de floare de soc, dupa gust. Totodata se mai adauga vinului must concentrat sau sirop de zahar, pentru a-i ridica continutul de zahar  pana1a 40-150 g/l, apoi se adauga alcool curat si cantitatea de zahar ars  pentru a imprima culoarea necesara.  

          Vermutul astfel preparat se pastreaza la temperaturi moderate cateva luni, apoi se filtraza Si se pune in sticla.

9. Vinul de Murfatlar

 Regiunea viticolo Murfatlar se afla situata in Dobrogea, la vest de Constanta. Pozitia locului este o panta putin inclinata spre miazazi si insumeaza in total circa 100 ha de plantatii. Terenul este format din nisip maritim , in amestec cu aluviuni si din substratul calcaros, de provenienta sarmatica, cu putere de in calzire mare.

      Soiurile care se cultiva in regiune sunt : Pinot Gris, Riesling italian, Muscat Ottonel, si Sauvignon care, sub influienta caldurii si a umezelii din Valea Carasu, ajun la o supracoacere si chiar la o stafidare partiala.

          Culesul strugurilor se face in luna octombrie, alegand strugurii stricati si cruzi, care se separa. Strugurii culesi se trec prin zdrobitori, apoi se preseaza, iar mustul se trateaza cu bioxid de sulf si se fermenteaza cu drojdii selectionate. Fermentatia dureaza circa o luna de zile, din cauza procentului aaade zahar, pana la 28-30 %. In cvele mai multe cazuri, vinurile de Murfatlar fermenteaza apraoape complet, atingand taria alcoolica de 15-16 ° volumetrice si ramanand numai cu urme de zahar. In general, aceste vinuri se caracterizeaza prin : tarie alcoolica ridicata, dulceata placuta, aspect auriu cenusiu si buchet foarte ponuntat amintind de mirosul de toporasi.      

.Vinul de Tarnave

Regiunea viticola de pe Tarnave este o regiune mult mai mare decat cele aratate pana acum ; ea insumeaza peste 8000 ha, dar nu toata regiunea este producatoare de vinuri superioare.

      Soiurile principale care se cultiva in aceste regiuni sunt : Feteasca Alba, Rieslingul Italian, Rulenderul (pinot gris), Traminerul, Sauvignonul si Muscatul Ottonel. In anii in care conditiile atmosferice sunt favorabile, aceste soiuri ajung la supramaturare si chiar la stafidiere, dand vinuri excelente, dulcege, iar in unele cazuri, chiar vinuri dulci, licoroase.

      Vinurile de Tarnave, bine echilibrate, se caracterizeaza printr-un aspect auriu, limpizitate buna, tarie alcoolica 14-16° volumetrice,gust placut si o finete rara.

    11. Vinuri de Pietroasa

       Centrul viticol de la Piertoasa face parte din regiunea viticola Dealul Mare si se afla situat la poalele muntelui Istrita.

Terenul ocupat de ei este unul calcaros, cu mai mult prundis adus de torente, iar subsolul argilo-pietros, compact si impermeabil.

       Soiurile cele mai de seama, din care se obtin vinuri dulcegi sunt: Grasa de Cotnari, Tamaioasa Romaneasca si Rieslingul italian. In anii cand conditiile climatice sunt favorabile, strugurii ajung la supracoacere si chiar la stafidarea partiala.

       Culesul strugurilor stafidati se face mai tarziu, prin luna octombrie,alegandu-se boabele stricate. Strugurii culesi se desbrobonesc cu mainile si se zdrobesc cu zdrobitorul deasupra linului, unde se scurg de mustul ravac. Strugurii tamaiosi se strivesc direct deasupra zacatorilor, unde mustul cu bostina se tin la un loc 2-3 zile, pentru extragerea aromei de pielenita.

       Mustul obtinut se tine in butoaie, aducandu-i-se drojdii selectionate si se fermenteaza la o temperatura scazuta de 16-18° C timp de cateva saptamani. Dupa terminarea fermentatiei si sub influinenta primelor ingheturi, vinul se trage in alte butoaie, in pivnta, unde i se dau ingrijirile curente.

       Vinurile de Pietroasa se caracterizeaza printr-o tarie alcoolica de 14-15° volumetrice, printr­-o dulceata usoara si printr-un buchet foarte pronuntat, amintind de piersica bine coapta.

Ambalarea :  se ambaleaza in butelii de sticla de ¾ si de 1 litru bine astupate cu dopuri de pluta, acoperit cu o capsula de hartie si etichetate. Se mai ambaleaza si in butoaie de stejar de diferite marimi, bine dezinfectate si inchise ermetic.

 Depozitarea : in pivnite sau depozite curate, bine aerisite, intunecoase, cu temperatura de 6-15° C.

 

12. Vinul de Cotnari

Regiune viticola Cotnari este situata la nord de Iasi, in apropierea orasului Harlau.

Regiune viticola are caracterul de coline, cu un teren argilo-marnos si nu insumeaza decat cateva sute de hectare.

        Soiul principal, din care se prepara acest vin este Grasa de Cotnari. In anumiti ani, cand conditiile climatice sunt prielnice, strugurii se acopera cu mucegaiul nobil (Botrytis cinerea) si se stafidesc. Culesul strugurilor se face cat mai tarziu, prin octombrie.

Strugurii culesi se asorteaza, alegand boabele stricate si cele verzi. Apoi se trec prin zdrobitori si se preseaza cu prese mai mult late, decat inalte, aafanand bostina de 2-3 ori. Bostina( tescovina) rezultata se intrebuinteaza la fabricarea rachiului.

       Mustul obtinut contine circa 30% zahar, iar vinul rezultat are o tarie alcoolica de 14-15 ° volumetrice si o dulceata ramasa de circa 5%. Dupa caracterele sale, vinul de cotnari se aseamana mult cu vinul de Tokai, avand un aspect uleios, culoare ruginie-verzuie, cu gust dulceag, placut si buchet specific de miez de nuca verde.    

D. Berea

1)  Procesul de obtinere a berii. Berea este o bautura naturala obtinuta prin zaharificareaca plamezi de orz germinal(malt) fierberea cu hamei si fermentarea alcoolica a mustului obtinut.

      Hameiul este planta ale carei flori dau berii gustul amarui, aroma si limpezimea. Apa folosita in procesul de fabricatte are o mare influenta asupra calitatii berii trebuind sa indeplineasca o serie de conditii de puritate si duritate ( scazuta).

Categoria de bere este data de tipul de malt folosit. Maltul se obtine din boabe incoltite de orz si se disting 3 tipuri: malt blond( uscat), brun(prajit la 150s C ) si negru( prajit la 170 .200s C). Mustul de bere sufera o dubla fermentatie alcoolica: primara, la temperaturi joase, dureaza 5-6 zile, este tumultuoasa si deschisa. Acum se produce cea mai mare cantitate de alcool; fermentatia secundara se realizeaza in tancuri inchise, sub presiune, la temperaturi de 0-3s C, timp de 3 luni; bautura acumuleaza putin alcool etilic, se impregneaza puternic cu dioxid de carbon care se dizolva in bere. Respectarea duratei de fermentatie secundara are o mare influenta asupra calitatii berii.

Din punct de vedere al concentratiei mustului primitiv, berea blonda se fabrica in 5 tipuri ( 12% Ep, 12,5%, 13%, 14%, 17%) iar cea bruna in 3 feluri: obisnuita cu 12% sau 13% Ep, speciala16% si bere Porter cu 20% Ep.

Sortimentul de bere

2) Clasificarea berii

         Din punct de vedere al continutului de alcool, berea se clasifica in:

-         fara alcool;

-         slab alcoolizata: 0,5-1,5% vol;

-         obisnuita: 3, 4, 5% vol;

-          bere cu peste 4,5% vol.

3) Compozitia chimica: este complexa si variabila in functie de tip si         sortiment. Principalele substante ale berii sunt: alcoolul etilic ( 6-7% vol), dextrine, azot solubil, substante amare, tanante, minerale ( potasiu, magneziu, fier, sodiu, sulf), vitamine hidrosolubile (B1, B2 si C) si acizi organici.

Concentratia alcoolica este redusa ( 0,8-6s ), iar gustul intepator este dat de continutul de bioxid de carbon: 0,35- 0,45%.

          Caracteristici organoleptice

4)  Defectele berii:

           Berea poate avea anumite caracteristici pentru care nu este recomandata consumarea ei, cum ar fi: tulburarea, acrirea sau intinderea.

Tulburarea este provocata de fermentatia incompleta ce favorizeaza inmultirea drojdiilor. Deasemenea, acest defect poate surveni si in urma infestarii berii cu drojdii salbatice care schimba gustul facand produsul neconsumabil.

 Acrirea este produsa de bacteriile acetice, bera cu o aciditate mai mare de 0,2% fata de cotele admise fiind considerata rebut.

Intinderea este cauzata de o serie de microorganisme existente in vasele si utilajele nedezinfectate corespunzator.

5)     Ambalarea si depozitarea:

           Berea se ambaleaza in sticle colorate de 500 ml, 300 ml, de plastic de 2000 ml si in doze de aluminiu.

     Sticla detine o pondere importanta in sectorul ambalajelor datorita unor avantaje pe care le prezinta: ofera buna protectie( bariera de gaz, lichide ), prezinta stabilitate ridicata fata de alcali si acizi, este un material igienic, usor de spalat care suporta sterilizarea, nu are miros, nu modifica gustul alimentelor, are o buna rezistenta la presiuni interne ridicate, duritate ridicata, nu este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor ; este un material reciclabil.

Fiind ambalata in sticle colorate, berea este ferita astfel de radiatiile ultraviolete care-i pot modifica anumite caracteristici fizico- chimice si, implicit calitatea.

Tinerii prefera in special berea comercializata in recipiente de aluminiu, deoarece este un ambalaj mai comod si modern si este mai usor in raport cu sticla.

Berea ambalata in sticle este pastrata in navete de 20 de produse la locuri ferite de lumina, la o temperatura constanta ( nu trebuie sa sufere variatii bruste de temperatura ) in spatii racoroase si intunecoase.

Stabilitatea berii la pastrare poate fi mica ( la berea nepasteurizata) si mare (la cea pasteurizata ).

Termenul de garantie este de 60 de zile pentru berea pasteurizata, la temperatura de refrigerare, si de 12 zile pentru cea nepasteurizata, la temperatura de refrigerare ( 0-4sC ).

6)     Etichetarea:

          Se mentioneaza: denumirea produsului, tipul si numele producatorului, date de identificare a unitatii fabricante, marca de intreprindere, concentratia mustului primitiv, volumul alcoolului, denumirea  ingredientelor si volumul acestora, data fabricatiei, temperatura de pastrare si termenul de valabilitate.

7)    Caracteristici de calitate:

           Verificarea calitatii berii consta in: aspectul, mirosul si aroma, gustul, volumul, finetea si perisabilitatea spumei, iar dintre caracteristicile fizico-chimice se disting: extractul primitiv, concentratia alcoolica, aciditatea totala si continutul de bioxid de carbon.

Verificarea calitatii se face cu ajutorul paharelor de sticla incolora.

Capitolul III

Protectia Consumatorului

3.1 Protectia Consumatorului in Uniunea Europeana

Consumatorii reprezinta cel mai important grup economic in societatile de astazi. Din acest motiv, interesele lor se situeaza in centrul politicilor europene.

UNIUNEA EUROPEANA: PROTECTIA CONSUMATORILOR PENTRU ASIGURAREA UNEI MAI BUNE CALITATI A VIETII

Politica de protectie a consumatorilor sustine eforturile UE de ameliorare a calitatii vietii. De asemenea, ea ajuta la stimularea si modernizarea pietei interne europene.Uniunea Europeana este angajata in asigurarea unui inalt nivel de protectie. Consumatorii pot fi cel mai bine protejati printr-o informare completa si precisa asupra produselor. Consumatorii informati pot compara produsele si preturile si pot lua decizii in cunostinta de cauza. Cateodata este necesar un efort mai important, incluzand reguli aplicabile in fiecare stat membru. Toate politicile trebuie sa tina seama de interesele consumatorilor, iar abordarile pe plan national trebuie sa fi e similare. Protectia consumatorilor reprezinta un efort comun implicand toate sectoarele politice si la toate nivelurile : regional, national si european.

Domeniile in care Uniunea Europeana a consolidat protectia consumatorului include publicitatea inselatoare, garantia produselor, vanzarea din usa in usa, creditele pentru consum la populatie si contractele de munca cu timp partial. Socialistii Europeni sprijina toate demersurile necesare pentru un comert echitabil si pentru a fi oferite consumatorilor informatii complete. Socialistii europeni doresc un cadru reglementat pentru protectia consumatorilor pentru a garanta standarde ridicate si obligatii clare pentru producatori si comercianti. Sunt necesare standarde pentru un comert echitabil, pentru o mai mare transparenta si o informare completa a consumatorilor. Asociatiile de consumatori trebuie sa participle in toate fazele procesului de luare a deciziilor. Succesele noaste in domeniul protectiei consumatorilor sunt importante: actiunile noastre au condus la interzicerea utilizarii substantelor chimice periculoase la fabricarea jucariilor pentru copii si utilizarea unor centur de siguranta de inalta calitate la autovehicule.

BENEFICII VIITOARE: NIVELURI INALTE DE PROTECTIE SI SIGURANTA

Un obiectiv important al Comisiei Europene este ca toate statele membre sa aplice inaltele standarde deja existente in UE privind protectia si siguranta consumatorilor. De asemenea, Cominia promoveaza politica de protectie a consumatorilor, standarde inalte cu privire la siguranta si o informare a acestora in forumurile internationale si in relatiile cu tertele state. Obiectivele politicii UE de protectie a consumatorilor pentru viitorii cinci ani includ:

. asigurarea ca toate produsele intrunesc standardele de sanatate si siguranta esentiale;

. garantarea unor standarde de comert echitabil si constientizarea consumatorilor cu privire la drepturile lor;

. asigurarea ca opiniile consumatorilor pot infl uenta politica in acest domeniu si sprijinirea acestora in intelegerea masurilor luate;

. promovarea interesului consumatorilor in toate domeniile relevente ale politicii UE;

. asigurarea ca acestia au deplina incredere in produsele venite din orice parte a Uniunii Europene.

3.2 Protectia Consumatorului in Romania

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, infiintat in anul 2001, isi desfasoara activitatea in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conducerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor este asigurata de un Secretar de Stat, Presedinte, ajutat de un Subsecretar de Stat, Vicepresedinte numiti prin decizia  primului ministru. La nivel central institutia are urmatoarea structura:
- Directia de integrare europeana, strategii, parteneriat, relatii externe
- Directia de supraveghere si control al pietei produselor si serviciilor

- Directia Economica si Resurse Umane

- Directia pentru metale pretioase si pietre pretioase
- Serviciul juridic si audit public intern.

La nivel central numarul maxim de posturi este de 76 ( exclusiv demnitarii, precum si posturile aferente activitatilor finantate integral din venituri proprii ).
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are in subordine 42 de oficii pentru protectia consumatorilor, in toate judetele tarii si in municipiul Bucuresti, cu un numar maxim de 684 de posturi, precum si Centrul National pentru Incercarea si Expertizarea Produselor LAREX Bucuresti unitate extrabugetara cu 9 filiale teritoriale a carui functionare este reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 625/1999.
Reteaua de laboratoare cuprinde in afara Centrului National pentru Incercarea si Expertizarea Produselor LAREX cu cele 9 filiale teritoriale in Bucuresti, Arad, Baia Mare, Constanta, Galati, Oradea, Satu-Mare, Sibiu si Iasi, laboratoare proprii de analize si incercari organizate in judetele Bacau, Vrancea, Neamt, Braila si Suceava, precum si Laboratorul pentru Analiza Calitatii Vinurilor si Bauturilor Alcoolice, care functioneaza in structura Oficiului pentru Protectia Consumatorilor al Municipiului Bucuresti. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor coordoneaza si realizeaza strategia si politica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor, actionand pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii, securitatii sau intereselor economice ale consumatorilor si evalueaza efectele pe piata ale sistemelor de supraveghere a produselor si serviciilor destinate acestora.
Prin H.G. 681 / 19.07.2001, pe langa Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor functioneaza Comitetul interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, a carui principala atributie este asigurarea colaborarii dintre autoritatile administratiei publice centrale, pe de o patre si colaborarea dintre aceste autoritati si structurile civile in vederea perfectionarii Sistemului national de supraveghere a pietei produselor si serviciilor, perfectionarii cadrului legislativ, accelerarii procesului de armonizare a legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene.
In conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 755/2003, principalele atributii ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sunt:
1. participa, impreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale si locale de specialitate cu atributii in domeniu si cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei in domeniul protectiei consumatorilor, asigurand corelarea acesteia cu cea existenta in Uniunea Europeana;
2. propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative in domeniul protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul si comercializarea produselor, precum si cu privire la prestarea serviciilor, astfel incat acestea sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa afecteze drepturile si interesele lor legitime;

3. elaboreaza, impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice, proceduri privind obiectivele,

conditiile si modul de colaborare in desfasurarea activitatii de protectie a consumatorilor;
4. participa la realizarea programelor interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor, colaborand cu organizatii si institutii din tara si din strainatate, conform competentelor ce ii revin potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
5. efectueaza analize si incercari in laboratoarele acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate;
6. efectueaza sau finanteaza studii si teste comparative cu privire la calitatea produselor si serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;
7. desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor; editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor;
8. sprijina asociatiile de consumatori in vederea atingerii obiectivelor prevazute de lege;
9. sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de infiintare si functionare a centrelor de consultanta, informare si educare a consumatorilor;
10. informeaza permanent consumatorii asupra produselor si serviciilor care prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;
11. prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei publice centrale interesate, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor si intereselor consumatorilor;
12. controleaza respectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor si serviciilor, precum si la apararea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de controale pe piata la producatori, importatori, distribuitori, vanzatori, prestatori de servicii si in unitatile vamale, avand acces la locurile in care se produc, se depoziteaza ori se comercializeaza produsele sau in care se presteaza serviciile, precum si la documentele referitoare la acestea;
13. constata contraventii si dispune masuri de limitare a consecintelor producerii, prestarii, importului, comercializarii sau oferirii gratuite a unor produse si servicii care nu respecta dispozitiile legale din domeniile de activitate ale Autoritatii, prin aplicarea sanctiunilor contraventionale principale si complementare prevazute de lege, sesizeaza organele de urmarire penala ori de cate ori constata incalcari ale legii penale;
14. solicita organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare, a licentei de fabricatie ori a certificatului de clasificare, in conditiile legii;
15. coordoneaza schimbul rapid de informatii cu institutiile si organele competente, nationale si internationale, privind produsele si serviciile care reprezinta risc pentru sanatatea si securitatea consumatorilor;
16. controleaza daca mijloacele de masurare folosite pe piata sunt insotite de documentele prevazute de lege care atesta verificarea acestora din punct de vedere metrologic;
17. sesizeaza factorii de decizie si operatorii implicati in sistemul de certificare a calitatii produselor si serviciilor, in baza constatarilor proprii si a informatiilor primite de la organismele neguvernamentale si de la consumatori, cu privire la neconformitatile produselor si serviciilor destinate consumului populatiei in raport cu documentele de certificare si propune imbunatatirea sau elaborarea de reglementari in domeniu;
18. primeste si rezolva sau, dupa caz, transmite spre solutionare celor in drept, potrivit competentelor, sesizarile asociatiilor pentru protectia consumatorilor, precum si sesizarile persoanelor fizice sau juridice cu privire la incalcarea drepturilor consumatorilor, in conditiile legii;
19. desfasoara activitati de pregatire a specialistilor in domeniul protectiei consumatorilor;
20. acorda consultanta de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor pentru persoane juridice;
21. stabileste si percepe taxe si tarife pentru efectuarea de analize, incercari, expertizari, certificari de laborator, autorizari, consultanta, cursuri de pregatire, specializare sau perfectionare, alte servicii prestate

in conditiile legii;
22. fundamenteaza si propune in proiectul de buget resursele financiare necesare in vederea realizarii politicilor in domeniul sau de competenta;
23. urmareste, potrivit legii, legalitatea publicitatii pentru produsele si serviciile destinate consumatorilor; 24. autorizeaza operatiunile cu metale pretioase, aliajele acestora si pietre pretioase;
25. stabileste si aproba marcile utilizate de producatorii interni, importatori sau, dupa caz, de comercianti, pe baza de tarife proprii, precum si marca proprie de certificare;
26. efectueaza expertize ale metalelor pretioase si pietrelor pretioase in conditiile legii. Autoritatea indeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.
Pentru aplicarea eficienta si unitara a legislatiei in domeniu, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a elaborat peste 90 de proceduri specifice de control pe grupe de produse si servicii.
In scopul crearii instrumentelor legale necesare protejarii drepturilor si intereselor consumatorilor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor s-a preocupat pentru dezvoltarea cadrului legislativ in domeniul protectiei consumatorilor, avand la baza directivele europene in domeniu.
In completarea cadrului institutional mentionam existenta consiliilor consultative pentru protectia consumatorilor, care grupeaza reprezentanti ai autoritatilor de stat, industriei si grupurilor de consumatori, atat la nivel local cat si la nivel national, organizate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.

SIGURANTA ALIMENTARA IN VIATA NOASTRA COTIDIANA

Siguranta produselor alimentare pe care le consumam este esentiala pentru sanatatea noastra, referindu-se la intregul parcurs al alimentelor, de la producatorii de materii prime pana la produsul finit consumat zilnic de fiecare dintre noi.

Elementele definitorii pentru siguranta alimentara sunt reprezentate de:
 Calitatea materiilor prime care intra in procesul de fabricatie;
 Procesul de productie al alimentelor;
 Depozitarea si transportul alimentelor;
 Modul si conditiile de comercializare a alimentelor.

Siguranta alimentara consta in respectarea normelor igienico-sanitare in procesul de productie si are in vedere 'garantarea sanatatii populatiei prin consumul de alimente sigure din punct de vedere sanitar, sub raportul salubritatii, prospetimii si al valorii nutritive a alimentelor.'
Ordinul ministrului sanatatii Nr. 975 din 16 decembrie 1998 privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente.

3.3 Organisme consultative

ART. 39
La nivel central si local - judet, oras, comuna - se constituie cite un consiliu consultativ pentru protectia consumatorilor. Acesta are caracter consultativ si asigura, la nivelurile respective, cadrul informational si organizatoric necesar :
a) stabilirii si aplicarii politicii de protectie a consumatorilor ;
b) corelarii actiunilor diverselor organisme ale administratiei publice cu cele ale organizatiilor neguvernamentale care au rol in realizarea protectiei consumatorilor.
ART. 40
Consiliul consultativ pentru protectia consumatorilor este format din :
a) reprezentanti ai tuturor organelor administratiei publice care au competente cu caracter general sau

special in domeniul protectiei consumatorilor si au structuri organizatorice la nivelul respectiv ;
b) prefect sau primar, dupa caz, sau reprezentanti ai acestora ;
c) reprezentanti ai asociatiilor pentru protectia consumatorilor ;
d) reprezentanti ai altor organisme, dupa caz.
ART. 41

Guvernul stabileste, in mod concret, componenta, atributiile si modul de organizare si functionare ale Consiliului consultativ pentru protectia consumatorilor, pe fiecare nivel in parte.

Protectia juridica

ART. 42
Agentii economici raspund pentru orice deficienta privind calitatea produselor sau serviciilor, aparuta in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate a acestora, si care nu este imputabila consumatorului, precum si pentru eventualele vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare, care nu permit folosirea de catre consumator a produsului sau serviciului potrivit scopului pentru care acesta a fost realizat si achizitionat sau care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor.
Raspunderea se mentine si in cazul in care livrarea produselor sau prestarea serviciilor se face in mod gratuit sau cu pret redus, ori daca acestea se comercializeaza ca piese de schimb, se inchiriaza sau se distribuie sub alte forme.
ART. 43
Actiunile in justitie indreptate de catre asociatiile pentru protectia consumatorilor, prevazute la art. 33 si 34 din prezenta ordonanta, impotriva agentilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor sint scutite de taxe de timbru.
ART. 44
Ministerul Public poate interveni in actiunile civile introduse, in care sint implicate interesele consumatorilor.

3.5 Dispozitii finale si tranzitorii

ART. 57
Persoanele fizice pot sesiza asociatiile pentru protectia consumatorilor si organele administratiei publice asupra incalcarii drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si pot face propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor.
ART. 58
Guvernul va lua masurile necesare pentru organizarea executarii prevederilor prezentei ordonante, precum si pentru elaborarea de norme metodologice privind:
a) conditiile de realizare a expertizelor tehnice, in cazul unor vicii ascunse, pe categorii de produse si servicii ;
b) modul de inlocuire, remediere sau restituire a contravalorii, pentru produsele sau serviciile care prezinta deficiente ;
c) masuri de prevenire si limitare a prejudicierii consumatorilor, precum si conditiile in care acestea pot fi luate de catre organele administratiei publice prevazute la art. 49 din prezenta ordonanta ;
d) continutul si competenta de aprobare a documentelor care atesta nivelul calitativ al produselor si serviciilor ;
e) informarea si educarea in domeniul protectiei consumatorilor ;
f) conditiile in care asociatiile pentru protectia consumatorilor constituite, potrivit art. 34 din prezenta

ordonanta, pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare ;

g) desfasurarea activitatii consiliilor consultative pentru protectia consumatorilor.
ART. 59
In scopul incurajarii constituirii asociatiilor pentru protectia consumatorilor, Guvernul poate stabili, pentru o perioada de timp ce nu poate fi mai mare de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, un numar de membri cu maximum 2/3 mai mic decit minimul prevazut la art. 33 si art. 34 din prezenta ordonanta, cu conditia respectarii celorlalte criterii.
ART. 60 Produsele importate sau contractate inainte de data intrarii in vigoare a prezentei ordonante pot fi

comercializate, cu elementele de identificare si caracterizare initiale, pina la lichidarea stocurilor existente. Produsele contractate si importate dupa aceasta data trebuie sa satisfaca prevederile art. 20 din prezenta ordonata.
ART. 61
La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, Legea nr. 4/1989 privind asigurarea si controlul calitatii produselor si serviciilor, Hotarirea Guvernului nr. 335/1990 privind unele masuri din domeniul asigurarii si controlului calitatii produselor, lucrarilor de constructii si serviciilor, precum si din cel al metrologiei, Hotarirea Guvernului nr. 545/1991 privind supravegherea calitatii produselor si serviciilor in scopul prevenirii si combaterii faptelor care pot afecta viata si sanatatea oamenilor, animalelor ori calitatea mediului inconjurator, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.

Anexe

Anexa 1: Organigrama firmei S.C. "Hot Drinks" S.R.L.

Audit

1 S

Asistent manager Secretariat

1 + 2

1 S 2 M

Biroul financiar

1 + 200 1 + 20 1 + 7 1 + 12

Biroul contabil

1 S 150 M/G 8 S 13 M 3 S 8 M 13 M/G

5 S 5 M 3 S 7 M

	Serviciul C.T.C.		Biroul resurse umane		Biroul juridic

12 SSD 5 S 5 S

Bibliografie

. Manual Studiul Calitatii si Produselor clasa a IX a    

            Autori : Tantica Petre, Gabriela Iordache

            Editura : Niculescu

Anul 2001

2. Manual Studiul Calitatii si Produselor clasa a IX a    

            Autori : Rodica Pamfilie, Marieta Olaru, Anca Purcarea,Carmen Paunescu,Teodor Mihai Negrea

            Editura :Editura Economica

Anul 2003

3.  . Manual Studiul Calitatii si Produselor clasa a X a

            Autori: Tantica Petru

            Editura:Niculescu

            Anul 2002

4.Tehnologia Comearcilizarii Marfurilor clasele a X a si a XI a

            Autori : Constantin Tudose , Ana Lucia Ristea, Petre Serban, Vasile Dinu.

            Editura : Didactica si Pedagogica         

            Anul : 2000

5.  Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de import- export

            Autori: Pamfilie R

            Editura: Oscar Print

            Anul 2000

6.  Expertiza merceologica

            Autori: Petrescu V., Constanta Paslaru, Roxana Sarbu

            Editura: ASE

            Anul 2000

7.  ISO 9000: 2000 Sisteme de managementul calitatii. Principii fundamjentale si vocabulary