Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. comerțul, consumul de bunuri și servicii, Economie de piață, Formele pieței, cerere, ofertă, bani, inflație, Deflație

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» PIATA MONETARA


PIATA MONETARA



PIATA MONETARA

            Piata monetara este o piata specifica, diferita de piata bunurilor de consum si a factorilor de productie. Obiectul tranzactiei pe aceasta piata il formeaza moneda. Aceasta poate fi in forma de numerar, a carei producere cade in sarcina Bancii Centrale, sau bani de cont, care sunt asigurati de bancile comerciale. Insemnatatea pietei monetare este deosebita in prezent cand moneda are semnificatie tot mai mare pentru agentii economici.

uPiata monetara consta din ansambul tranzactiilor cu moneda, din confruntarea specifica dintre cererea si oferta de moneda in functie de pretul ei (pretul ei fiind rata dobanzii).

            Mai concret, ea este piata creditelor pe termen scurt, unde se regaseste cererea de imprumuturi din partea agentilor economici particulari si a statului, cu oferta de resurse financiare prezentata de particulari, intreprinderi si institutii financiare.

1. Cererea si oferta de moneda

A. Cererea de moneda

            Moneda este dorita in prezent pentru functiile si nu pentru calitatile ei intrinseci. Functiile acesteia se grupeaza in doua categorii:

            - pasive, de mijlocire a schimburilor;

            - active - mobilul fiind obtinerea de bani cat mai multi.

Cererea generala de moneda este conditionata de:

1)      factori obiectivi, precum:

a)      amploarea creditului, amplificata sau diminuata de rata dobanzii,

b)      volumul total al schimburilor mijlocite efectiv de moneda,

c)      viteza de rotatie a banilor;

2)      factori subiectivi multipli, exprimati ca preferinta pentru lichiditate, avand mai multe mobiluri:

a)      mobilul venitului - tendinta oricarui agent economic de a pastra bani lichizi si de a nu-i cheltui pe masura incasarii;

b)      mobilul afacerilor - de a-i plasa mai avantajos in viitor si de aceea se pastreaza lichiditati;

c)      mobilul prudentei - de a evita situatii neprevazute;

d)      mobilul speculatiei.

            Stocul de moneda se masoara prin lichiditatea monetara, care se poate exprima in marimi absolute sau in marimi relative. Rata lichiditatii serveste ca indicator de fundamentare a politicii monetare. Ea reprezinta raportul dintre nivelul mediu anual al sumei agregatelor monetare si nivelul tranzactilor economice mijlocite de moneda.

            Intensitatea utilizarii masei monetare este masurata prin viteza de circulatie a monedei si este inversul ratei lichiditatii.

B. Oferta de moneda inseamna punerea instrumentelor monetare in circulatie. Oferta de moneda  este de regula legata de actiunea de creditare. Procesul invers, de rambursare a creditului, inseamna reducerea masei monetare.

            In economia de piata, componentele masei monetare puse in circulatie sunt create de:

                        - banca centrala;

                        - banci comerciale;

                        - trezorerie.

Banca centrala, de emisiune:

            - face oferta de moneda pentru alimentarea nevoilor de resurse finciare ale statului;

            - modifica masa monetara nationala in functie de necesarul de valuta;

            - pune biletele de banca in circulatie in situatia cand bancile comerciale au nevoie de sume suplimentare pentru a face fata retragerilor mai mari decat depunerile facute.

            In sistemul ierarhic monetar, Banca Nationala are functia de casa centrala, de ultim rezervor de lichiditate. In acest sens, are loc o creatie secundara de moneda, prin refinantarea bancilor comerciale, adica prin remonetizarea creantelor primare.

Bancile comerciale creeaza moneda de cont (scripturala) prin acordarea de credite agentilor economici sub forma de creante.

Trezoreria efectueaza platile prin intermediul bancilor comerciale si a bancii centrale, dar are si facultatea de a creea moneda prin trecerea dintr-un cont bugetar intr-un cont la vedere. Trezoreria ofera moneda prin imprumuturile pe care le contracteaza la diferitele banci comerciale sau de la populatie sub forma obligatiunilor emise si negociate.

            Rolul pietei monetare este de a compensa excedentul cu deficitul de moneda aflata la diferiti agenti economici si de a regla cantitatea de moneda in economie.

            In cadrul acestei activitati avand caracter comercial, institutiile cu rol hotarator sunt bancile.

2. Crearea banilor de cont

            Bancile comerciale creaza moneda printr-un proces cunoscut sub denumirea de „expansiune a depozitelor la vedere” sau „multiplicatorul banilor”. Se porneste de la urmatoarele premise pentru explicarea mecanismului:

                        - in toate bancile comerciale nivelul rezervelor este de 10% din volumul depozitelor la vedere;

                        - banii nu sunt expusi scurgerilor in afara sistemului bancar;

                        - toate platile sunt efectuate de banci prin operare in conturi.

            In conditiile in care o persoana a depus 1000 de unitati monetare la o banca comerciala, operatiunea a avut urmatoarele efecte:

Injectia

Banca A

Banca B

Banca C

1000 u.m.

900 u.m.

810 u.m.                           

100 u.m.

90 u.m.

81 u.m.

initiala

rezerva

rezerva

rezerva

            Banca A transforma cele 1000 de unitati monetare din numerar aflat in circulatie in depozit bancar, creand concomitent o masa monetara scripturala de 1000 de unitati. Banca poate sa imprumute ceea ce depaseste 10% din depunere. Persoana care ia credit de la banca A, depune suma la banca comerciala B, care la randu-i retine o rezerva de 10%.

            Procesul va continua prin expansiunea depozitelor pana cand intreg monetarul este pastrat in bancile comerciale. Rezervele fiind presupuse ca a zecea parte din depozite, acest proces va avea ca efect inlocuirea a 1000 de unitati monetare in numerar cu 10.000 u. m. depozite la vedere. Daca noile depozite nu vor atinge suma de 10.000 de unitati de moneda de cont exista un numerar in exces, deci echilibru nu a fost atins si procesul de expansiune va continua.

            Multiplicatorul ofertei de bani, sau al monedei de cont este definit ca raportul dintre volumul noilor depozite si al noilor rezerve.

            Contractia ofertei de bani are loc atunci cand avem o scurgere de bani din sistemul bancar. Scurgerea numerarului va antrena o distrugere a monedei de cont de 1/r ori mai mare (unde r este rata rezervelor obligatorii sau dorite).

            Rezervele bancilor comerciale sunt alcatuite nu numai din numerarul pastrat in tezaurul lor, ci si din disponibilul pe care il au la Banca Nationala; ambele aceste rezerve sunt potentiale pentru expansiunea rezervelor monedei de cont.

3. Evolutia disponibilitatilor si echilibrul pietei monetare

            Evolutia inegala a activitatilor economice necesita o corelare adecvata a disponibilitatilor banesti din economie, asigurata de piata monetara.

Cresterea masei monetare prin oferta de moneda :

-         creste pe masura cresterii ratei dobanzii. Acordarea de credite se poate realiza      de orice banca.

Exista insa si alte cai de a spori masa monetara:

-         micsorand rata rezervelor obligatorii sau dorite; astfel, o ridicare a ratei rezervei obligatorii conduce la diminuarea ofertei de moneda si deplasarea liniei ofertei spre stanga.

-         prin emisiune monetara, realizata doar de Banca Centrala;

-         prin schimbul valutar al monedelor convertibile in moneda nationala.

Marirea volumului masei monetare este cauzata de urmatoarele situatii:

a.       Cand creste volumul bunurilor si serviciilor supuse vanzarii, aceasta fiind situatia deplin justificata de sporire a cantitatii banilor;

b.      Acoperirea deficitului bugetului de stat;

c.       Scaderea vitezei de circulatie a banilor;

d.      Convertibilitatea monedelor straine in moneda nationala.

Restrangerea masei monetare are loc:

-         odata cu diminuarea ratei dobanzii, precum si sub influenta altor factori:

-         plafonarea creditului in forma unei sume maxime care nu trebuie depasita;

-         cresterea rezervelor obligatorii impuse de Banca Centrala;

-         schimbul valutar al monedei nationale pe alte monede convertibile.

Micsorarea volumului masei monetare este cauzata de situatiile urmatoare:

a.       Diminuarea volumului bunurilor si serviciilor supuse vanzarii;

b.      Excedentul bugetului de stat;

c.       Cresterea vitezei de circulatie a banilor;

d.      Convertibilitatea monedei nationale in monede straine.

            La un anumit nivel al ratei dobanzii, daca ceilalti factori sunt constanti, evolutia cererii si ofertei de moneda merg in sensul echilibrului. Piata monetara se afla in stare de echilibru atunci cand la un anumit nivel al ratei dobanzii cantitatea de moneda oferita este egala cu cantitatea de moneda ceruta. O crestere a cererii de moneda are ca efect sporirea cantitatii de moneda pe piata, dar si cresterea ratei dobanzii, iar scaderea cererii de moneda are influente inverse.

```````````````````````````````````````````````````````````````````````````````         Cresterea ratei dobanzii este cauzata si de o penurie de moneda pe piata la o rata scazuta a dobanzii, generata de reducerea ofertei. Acest fapt va determina presiuni in sensul majorarii ratei dobanzii. Cresterea ofertei conduce la un moment dat la scaderea ratei dobanzii si cresterea cantitatii de moneda.

            Chiar daca bancile dispun de fonduri pe care doresc sa le imprumute, s-ar putea ca la nivelul curent al ratei dobanzii sa nu existe cerere. Ajustarea ratei dobanzii este greoaie pe piata monetara, aceasta fiind o piata de oligopol. O banca poate cobora rata dobanzii pentru creditele acordate numai scazand si rata dobanzii la depozitele pe care le colecteaza. Aceasta poate insemna pierderea clientilor, astfel ca rigiditatea ratei dobanzii va determina o diminuare a mutiplicatorului banilor fata de nivelul ideal.

Schimburile pe piata monetara vor afecta si dinamica venitului national prin intermediul modificarii ratei dobanzii. Acest proces se desfasoara in trei faze:

                        1)sporirea masei monetare conduce la scaderea ratei dobanzii;

                        2)coborarea acestei rate, va impulsiona investitiile si alte forme de imprumut, ceea ce stimuleaza activitatea economica;

                        3)aceasta stimulare a activitatii economice conduce la sporirea venitului national.

4. Instrumentele politicii si pietei monetare

            uPolitica monetara o definim ca actiunea exercitata de autoritatile monetare (Banca centrala si Trezoreria) asupra masei monetare si activelor financiare pentru orientarea economiei pe termen scurt si mediu.

            Politica monetara se refera mai concret la ansamblul de reglementari pe care Banca Centrala le impune celorlalte banci spre a atinge obiective generale precum: stabilitatea sau expansiunea economica, deschiderea economiei nationale spre exterior, etc.

            Instrumentele clasice ale politicii monetare sunt:

                        a) Manevrarea taxei rescontului;

                        b) Cumparari si vanzari de titluri pe piata deschisa (open market);

                        c) Variatiile cotelor rezervelor obligatorii.

            a) Banca centrala are rol important in crearea de moneda prin tehnica indirecta a rescontarii titlurilor de credit.

            Scontarea consta in actul prin care o banca achizitioneaza de la clientii sai, la vedere si inainte de scadenta creante pe termen scurt, oferindu-le suma de pe inscrisul respectiv. Din aceasta suma se scade dobanda pentru durata de timp cuprinsa intre momentul achizitionarii creantei si scadenta ei. Taxa scontului (marimea relativa a scontului) depinde in primul rand de cererea de scontare si posibilitatile bancilor comerciale de a efectua plata cambiilor inainte de scadenta. Marimea acestei taxe este influentata si de taxa  rescontului.

            Rescontarea reprezinta operatia de achizitionare de catre banca de emisiune a efectelor deja scontate la bancile comerciale, operatiune la vedere si inainte de scadenta. Valoarea este diminuata cu suma corespunzatoare taxei de rescont. Taxa de rescont este rata dobanzii pe care o calculeaza banca de emisiune in momentul rescontarii.

            Bancile comerciale trebuie sa fie insa in permanenta atente la rescont, pentru ca Banca Centrala poate stopa rescontarile. (Se considera ca rescontarea este o favoare data bancilor comerciale si nu un drept al acestora.)

            b) Achizitionarea si vanzarea de titluri pe piata deschisa (open market) este un instrument al politicii monetare foarte cunoscut in S.U.A. Banca Centrala intervine pentru reglarea lichidatii bancare in functie de nevoile sistemului economic in sensul de a evita variatiile de rimuri foarte mari sau dezordonate. Poarta denumirea de „open market” intrucat institutia de emisiune monetara prin interventia sa „deschide piata” titlurilor, care funtiona initial doar pe baza tranzactiilor dintre bancile comerciale. Pentru a micsora excedentul de moneda, Banca Centrala vinde pe piata obligatiuni, creante publice sau private; pentru a spori cantitatea de moneda, achizitioneaza efecte publice sau private.

            c) Practicarea cotelor obligatorii de rezerva s-a generalizat. Variatia procentajului rezervelor este foarte eficace, afectand imediat multiplicatorul creditului, dar acesta politica e utila cu deosebire in tarile in care predomina moneda scripturala.

            In Romania, deocamdata taxa rescontului si operatiunile pe piata libera nu reprezinta inca instrumente curente de politica monetara, fiindca nu exista o circulatie larga a titlurilor de credit si a hartiilor de valoare. Banca Nationala a Romaniei foloseste cu precadere:

                        - plafoanele de credit - acel mod de lucru prin care se stabilesc sumele maxime de credit pentru fiecare banca in parte, de catre Banca Nationala;

                        - rata de refinantare bancara - prin aceasta Banca Centrala furnizeaza lichiditati societatilor bancare solicitante, printr–o operatie de refinantare pe termen scurt, de maximum 90 de zile, pe trei cai:

-         prin liniile de credit prin care societatile bancare preiau sume de bani dintr-un cont deschis la Banca Nationala pana la un anumit nivel, intr-un interval de timp prestabilit. Rata dobanzii pentru aceste credite este stabilita de catre conducerea Bancii Nationale.

-         prin creditul de licitatie - se caracterizeaza prin aceea ca rata dobanzii e stabilita in sedinte de licitatie. Bancile care liciteaza mai mult obtin creditul B.N.R.

-         prin creditul pe termen fix - este forma cu totul speciala de refinantare acordata de B.N.R. pentru societatile bancare aflate in situatii limita cu scadenta maxima de 30 de zile.

Instrumentele pietei monetare sunt:

a)      Biletele de trezorerie reprezinta un imprumut al statului pe termen scurt, putand fi achizitionate de agenti economici sau de populatie. Dupa emisiune, aceste titluri sunt intens comercializate pe piata secundara.

b)      Titlurile comerciale sunt instrumente pe termen scurt, emise de institutii financiare, unitati industriale sau prestatoare de servicii publice. Acestea urmaresc atragerea de fonduri necesare activitatii cotidiene, rambursabile la scadenta.

c)      Cecurile (acceptarile bancare) reprezinta un inscris bancar emis de o firma ce se obliga sa plateasca o suma la scadenta si este trimis spre acceptare unei banci. Sunt folosite mai ales de agenti economici mai putin cunoscuti ce doresc sa realizeze operatiuni de import si se trimit unei banci de renume in vederea acceptarii, bancile luand rolul unor institutii de rating. Cecurile se folosesc larg in tranzactiile pe piata.

d)      Certificatele de depozit negociabile sunt inscrisuri emise de banci comerciale, atestand existenta unor fonduri in depozit. Unele certificate sunt rascumparate de banci inainte de maturitatea depozitului, iar din motivul negocierii poarta numele de certificate de depozit negociabile.

e)      Eurodolarii desemneaza depozitele la termen exprimate in dolari, efectuate la banci straine sau la filiale ale bancilor americane din strainatate. Bancile americane care au nevoie de fonduri pot imprumuta eurodolari de la bancile straine sau de la filiale ale bancilor americane localizate in strainatate.

f)        Acordurile de rascumparare sunt titluri ce atesta imprumuturi foarte scurte, uneori de numai 24 de ore, facute de agenti economici, pe care bancile accepta sa le rascumpere la un pret foarte apropiat de cel de cumparare.

5. Bancile si institutiile financiare

            Forma moderna de organizare a activitatii bancare a fost prefigurata de Banca din Amsterdam (1609) si de Banca Angliei (1694). Prima Banca din Romania a fost deschisa in 1839 la Brasov, a urmat in 1840 cea de la Sibiu si in 1854 - Banca Moldovei.

            Initial, bancile s-au limitat la pastrarea valorilor care le erau incredintate si la executarea platilor ordonate de clienti. Din simple mijlocitoare intre participantii la viata economica, ele au devenit agenti economici foarte activi.

            Bancile si institutiile financiare reprezinta acei agenti economici care au rol de intermediar financiar, dar si de gestionare a instrumentelor monetare si parghiilor financiare dintr-o tara.

Serviciile bancar-financiare, indiferent de forma proprietatii, se desfasoara pe baza comerciala.

            Bancile indeplinesc urmatoarele categorii de functii importante:

                        1. functii active: acordarea de imprumuturi; pentru aceasta, ele se asigura de conditiile de bonitate financiara (capacitatea solicitantului de a putea restitui la scadenta creditul acordat). Alte servicii bancare active sunt:

                                    - gestionarea conturilor deponentilor;

                                    - organizarea infiintarii de societati comerciale;

                                    - plasarea titlurilor de valoare ale acestora.

                        2. functii pasive - principala functie pasiva se refera la primirea pentru pastrare a economiilor populatiei si agentilor economici nefinanciari. Alte functii pasive sunt:

                                    - executarea platilor din ordinul clientilor;

                                    - conducerea operatiunilor de casa (ale intreprinderilor si institutiilor care solicita acest lucru).

                        3. In prezent bancile indeplinesc si functii noi, macro-economice. Ele coordoneaza platile si incasarile care se fac la nivelul economiei nationale:

                                    a.Asigura cadrul pentru emisiunea suplimentara de moneda (sau retragerea ei). Asadar bancile gestioneaza moneda nationala si supravegheaza relatiile ei cu monedele altei tari.

                                    b.Au rol de intermediar financiar la nivelul economiei nationale; ele canalizeaza economiile agentilor economici si ale populatiei spre domenii de interes pentru tara.

                                    c.Restrictioneaza creditul punand anumite conditii imprumutatorilor prea entuziasti.

                                    d.Au posibilitatea de a creea putere de cumparare aditionala, transformand depunerile la vedere ale agentilor economici nefinanciari  in credite pe termen lung.

                                    e.Selectioneaza proiectele pe care urmeaza sa le sustina prin creditare.

            Pentru acordarea dreptului de folosire a rezervelor banesti, bancile incaseaza dobanda. Pentru sumele pastrate in depozit si celelalte servicii pasive bancile platesc dobanda.

            Profitul bancar brut este diferenta dintre dobanzile incasate si cele platite. Scazand cheltuielile pentru administratia si intretinerea bancii, precum si impozitele legale, obtinem profitul net al bancii.

Tipuri de banci

            A) Banca de emisiune monetara, sau Banca Centrala, sau Banca Nationala, are pozitie speciala in cadrul bancilor din fiecare tara. Atributiile ei sunt:

                                    - sa puna in circulatie bani care sa corespunda nevoilor de lichiditate ale economiei, deci sa realizeze emisiunea monetara si sa regleze masa monetara;

                                    - sa supravegheze si sa regularizeze volumul si costul creditului;

                                    - sa conlucreze cu trezoreria pentru a conduce programul de imprumut al Guvernului;

                                    - sa conduca politica monetara si valutara a tarii;

                                    - sa asigure stabilitatea monetara si functionarea sistemului bancar.

            B) Bancile comerciale sunt un tip de intreprinderi lucrative specializate in furnizarea de capital banesc agentilor economici pe baza resurselor monetare atrase si a capitalului propriu. Denumirea de „banci comerciale” provine din faptul ca, initial, au fost principale creditoare ale comertului. In prezent, ele acorda si credite de consum sau credite ipotecare.

            Astfel, se impart in:

                                    - banci ipotecare

                                    - banci de depozit.

                        Bancile comerciale ipotecare acorda imprumuturi pe termen lung, garantate cu bunuri imobiliare. Isi asigura resursele monetare pe calea emiterii de titluri si obligatiuni ipotecare.

                        Bancile comerciale de depozit isi procura mijloacele necesare din depunerile la termen ale clientilor. La randul lor ele pot fi: banci de depozit propriu-zis, care primesc depuneri la vedere si la termen, acordand credite pe termen scurt; banci comerciale de afaceri, care au capitaluri proprii insemnate si pot acorda credite pe termen lung.

            C) Societatile de asigurari au in prezent loc tot mai important in sistemul bancar. Ele garanteaza, pentru clienti, despagubiri in cazul producerii unor riscuri asigurate; plaseaza resursele mobilizate si necheltuite la alte institutii financiare.

            D) Cooperativele de credit reprezinta asociatii de persoane care se constituie cu scopul de a furniza sprijin financiar membrilor asociati, angajati la aceeasi firma; ele nu functioneaza pe principiul profitului. Sumele care depasesc cheltuielile sunt distribuite membrilor in diferite forme: prin acordarea de dobanzi aditionale la depozite, prin acceptarea unui rabat al dobanzii pentru membrii debitori.

            E) Fondurile de pensii reprezinta proiecte (programe) de pensii finantate de agentii economici privati sau de guvern. Fondurile de pensii efectueaza investitii in principal in obligatiuni, actiuni, ipoteci si valori imobiliare.

            F) Societatile de investitii sunt cunoscute si sub denumirea de „fonduri mutuale”; preiau fonduri banesti de la indivizi si le folosesc pentru a cumpara actiuni, obligatiuni emise de firme sau institutii guvernamentale. Aceste societati strang fondurile si reduc riscurile prin diversificare.

6. Sistemul bancar, financiar si de asigurari din Romania

Institutiile principale ale pietei monetare din tara noastra au fost revitalizate ca urmare a trecerii la un nou sistem economic incepand cu 1990. Acesta a abandonat sistemul monobancar; a trecut la un sistem in doua trepte: o treapta reprezentata de Banca Nationala si alta de catre bancile comerciale; a perfectionat cadrul legislativ pentru functionarea in conditiile economiei de piata.

Sistemul bancar, financiar si de asigurari din Romania cuprinde:

1.      Banca Nationala a Romaniei, ca organism de stat cu functiile anterior precizate. BNR se bazeaza pe capitalul public. Ea raspunde de infaptuirea politicii monetare si de credit prin intermediul monedei nationale – Leul.

2.      Banca Comerciala Romana s-a organizat in 1990. Ea realizeaza operatiuni comerciale care erau in competenta BNR pana in acel an, respectiv operatiuni de cont curent ale unitatilor de stat.

3.      Banca Agricola, Banca Romana de Dezvoltare, BancCoop, BancPost etc., sunt institutii specializate care functioneaza ca societati bancare comerciale executand operatiunile specializate ale fostelor banci de stat. Paralel, au fost fondate banci avand capital integral privat.

4.      Casa de economii si consemnatiuni colecteaza economiile populatiei, depunerile cu amanuntul, fie la vedere, fie la termen, iar soldurile sumelor colectate sunt pastrate la bancile comerciale in conturi purtatoare de dobanzi. In aceasta retea de colectare a economiilor populatiei poate interveni si posta prin oficiile ei.

5.      Societatile de asigurari (ASIROM) in schimbul unei prime lunare de asigurare fac despagubiri partiale sau totale in caz de nevoie; exista societati de asigurari nationale si internationale, tot mai multe functionand cu integral capital privat.

6.      Institutiile financiare

                        - casele de ajutor reciproc (C.A.R.) sunt organizate pe baza de adeziune sub forma unor fonduri mutuale, iar calitatea de membru obliga la plata ratelor lunare si da dreptul obtinerii de credite cu rate ale dobanzii sub cele practicate pe piata financiara;

                        - cooperativele de credit colecteaza sume de la membrii cooperatori si tot lor le acord imprumuturi;

                        - casele de pensii colecteaza sume de la pensionari;

In sinteza:

  • Piata monetara reprezinta piata capitalurilor pe termen scurt, avand rolul de a compensa excedentul cu deficitul de moneda;
  • Obiectul acestei piete il formeaza creditul in forma baneasca, iar pretul imbraca forma specifica de dobanda;
  • Nu este o piata cu acces liber, atat participarea cat si modul de realizare a operatiilor fiind precizate prin reglementari juridice;
  • Operatiunile pe piata monetara, dupa complexitatea lor, pot fi:

- de finantare - acordare de credite;

- de refinantare - de apel la banci mari sau la Banca Centrala din partea creditorului, spre a obtine la randul sau un credit;

·        Operatiunile specifice pietei monetare contribuie la reglarea cantitatii de moneda.



Economie


Comert
Finante banci
Merceologie

Elaborarea proiectului de buget
Procesul de tranzitie: caracteristici, etape
Modelarea economica
Elementele structurale ale preturilor
FONDURILE DE ACTIUNI VS. FONDURILE MONETARE
Piata financiara din Romania – evolutie si perspective
CONTROLUL VENITURILOR BUGETARE ALE AGENTILOR ECONOMICI
ANALIZA PRIVIND OPTIMIZAREA SISTEMULUI ORGANIZATORIC VANZARI LA “S.C. DILUL C.G.A.” S.A.CAMPULUNG MUSCEL - LUCRARE DE DIPLOMA
CEREREA PE PIATA SERVICIILOR
Indicatorii valorici ai productiei





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate