Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. comerțul, consumul de bunuri și servicii, Economie de piață, Formele pieței, cerere, ofertă, bani, inflație, Deflație

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» OMUL UNIVERSAL in Renastere


OMUL UNIVERSAL in Renastere



                        OMUL UNIVERSAL

Renasterea este o miscare culturala care s- a manifestat intre secolele XIV- XV- XVI, avandu- si originile in centrul Italiei. La inceput italiana, aceasta a devenit repede franceza si mai apoi, europeana. Intre Evul Mediu si Epoca Clasica, Renasterea se remarca prin repunerea in scena a ideii «  mostenirii inetelectuale, culturale, si, artistice a secolelor precedente, si in special, a Antichitatii. ». Se disting diferite perioade succesive ale Renasterii, cum ar fi : Trecento ( secolul al XIV- lea, ca reprezentant avandu- l pe Botticelli ), Quattrocento ( secolul al XV- lea ), si Cinquecento ( secolul al XVI- lea ).

La nivel artistic, se observa o preferinta spre reprezentarile destinate unei profunde « intelegeri a naturii ». Aceasta epoca semnifica/ reprezinta: „ O redescoperire, in tarile occidentale, a ideilor, a cunostintelor, a vechii filozofii, adica, a civilizatiei antice a grecilor, si a romanilor. Este o perioada de entuziasm, de speranta, de incredere imensa in dorinta/ avantul si in puterea ratiunii umane.

Pe parcursul Evului Mediu, religia crestina ii impingea pe oameni sa creada ca viata lor tereastra/ pamanteana, nu este altceva decat o pregatire pentru viata eterna.In timpul Renasterii, studiind textele grecesti si latine, care dadeau o mare importanta vietii terestre, naturii, lucrurilor acestei lumi, viziunea umanitatii se schimba din acest punct de vedere. Principiul autoritatii ( se accepta autoritatea Stapanilor ), este inlocuit de catre examenul individual, de libera gandire.

Deviza intregului umanism grecesc si punctul de plecare pentru realizarea Kalokagathiei : „cunoaste-te pe tine insuti” (inscriptie gravata pe templul din Delphi) . Kalokagathia este expresia suprema a umanismului vechlor greci, construita de mintea prin excelenta speculativa a filosofilor. Umanismul grecesc este o sinteza a unor traditii de cultura si civilizatie foarte adanci din bazinul Mediteranei. Renasterile nu sunt atat rupturi de nivel, ci mai degraba momente de sinteza suprema, de confluente multiple si variate care se echilibreaza in incercari de constructii rationale.

Pe de alta parte, Terentio a formulat in „Heautontimorumenos” („Sie insusi calau”) una din generoasele idei conducatoare ale umanismului latin: „homo sum e nihil umani a me alienum esse prito” („sunt om si socotesc ca nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e strain”). Asadar, umanismul latin ajunge la un grad de universalitate mai mare decat splendid construitul umanism grecesc. Prin ideile inaltate si constituite de umanismul antic (cel grecesc si  cel latin), prin intermediul marilor filozofi antici se formeaza astfel treptat, nuantat,  cei doi piloni ai spiritului european.

            Curentul umanist ramificat a incercat stabilirea unei noi ordini de repere, de modele, care sa trezeasca amintiri legate de un tip anumit de constiinta apartinand unei vremi apuse. Astfel au inceput a fi puse in valoare relatiile om – om, om – natura, om – divinitate.

Omul este el insusi o lume, o lume in care pune ordine in consonanta cu o imagine ratioanalizata a cosmosului mare. In acest cosmos geometrizat, omul sta in mijloc, el singur scop siesi, independent privit, apt sa devina un „suflet frumos”, produs al educatiei fizice, al filozofiei si artei. „Sufletul frumos” este innobilat, supus influentelor gandirii si creatiei artistice care temperau lumea pasiunilor altfel violente si oarbe; eroarea si excesul, adica hybrisul, aducator de nenorocire, dispareau din sufletul frumos care se inteleptea.

In alti termeni, valoarea mare a curentului umanist sta in realizarea unitatii de constiinta a intelectualilor europeni.

Astfel, conditia umana este implicata de o conceptie si de un tip de sensibilitate care exprima epoca. Instabil,  modelul ( uman ) se rectifica succesiv, isi schimba esenta si echilibrul. Dialectica modelelor coincide unui prooces de corectare a imaginii. Astfel se poate vorbi de:

1.      in Antichitatea clasica, de imaginea omului ca proportie divina

2.      in literatura Evului Mediu, de imaginea omului damnat: imperfect, vinovat prizonier

3.      in literatura Renasterii, de imaginea omului „forta”

4.      in literatura clasicismului, de imaginea omului ca ratiune si echilibru

5.      in literatura romanticilor, de imaginea omului ca realitate duala, antagonica

6.      in literatura realismului, de imaginea omului ca entitate complexa

7.      in literatura de avangarda, de imaginea omului ca inertie.

Leonardo da Vinci face parte din marea familie occidentala fondata de Platon, familie a carei semn characteristic este simtul generalitatii, dorinta de a cunoaste, de a instrui, de a uni, de a sluji. A ceasta intelegere a fratiilor a solidaritatatii fiintelor si lucrurilor va face din Leonardo un precursor in toate domeniile artistice si stiintifice.

Artistul este fiul acelei renasteri florentine, sinteza a Evului Mediu si a Antichitatii, care a redescoperit sensul profund al omului, a reincercat sa reinoade firile ce-l legau de univers. Asemenea predecesorului sau, Leon Battista Alberti, acesta a fost interesat de muzica, fizica, matematica, fiziologie, mecanica, pictura, sculptura, arhitectura si filozofie. Totusi Leonardo s-a oprit mai ales asupra picturii, afirmand universalitatea acestei arte :  « Pictura este poezie, muzica, arhitectura, filozofie,…Este o arta atat de  profunda incat ea face din spiritul pictorului un fel de spirit al lui Dumnezeu…Pictura este o stiinta.

Leonardo a fost un adevarat sclav al umanitatii desi declarase „eu nu voi obosi niciodata slujind”. Aprofundandu-si dragostea pentru mecanica, stiinta pe care o numea –paradis al matematicilor- el inventeaza si construieste masini, pompe cu aburi, foale cu apa, presa de ulei, razboi de tesut panglici, dospozitiv cu aer cald asigurand invartirea frigarilor. De asemenea cu 50 de ani inaintea lui Copernic el scrie”..pamantul este o stea cam ca luna si astfel se va dovedi nobletea lumii in care traim”, cu un secol inaintea lui Francis Bacon el socoteste ca experienta este singura cale de urmat pentru un savan, iar inaintea lui Vesalius el creeaza o adevarata tehnica a anatomiei.

Ca artist renascentist-umanist , omul l-a preocupat indeajuns incat sa capete un profund respect pentru el si viata sa . „ Gandeste-te ce crima este sa iei viata unui om, a carui plamaduire ti se pare asemenea minune a artei, gandeste-te la respectul ce se cuvine sa-l dai sufletului ce salasluieste intr-o asemenea arhitectura.’ Omul este modelul lumii iar cunoasterea constructiei sale este cel mai bun mijloc de a-l cunoaste pe Creator.

Artistul a fost de asemenea fascinat de vechiul vis al lui Icar, acest lucru fiind dovedit de studiile sale preliminare asupra zborului, ajungandu-se la concluzia unui helicopter sau avion.

Insa operele sale cele mai recunoscute vor ramane intodeauna cele din domeniul „artei pure”. GIOCONDA”, Fecioara intre stanci”, „Cina cea de taina”, „Bunavestire”, „Botezul lui Christos”, picturi ce fascineaza si astazi publicul, la care se adauga numeroase alte schite si sculpturi.

 „Daca toti oamenii chiar si cei mai umili, sunt spartani sau atenieni, nu toti , insa sunt titani sau olimpieni. Iar artistul care nu este nici titan, nici olimpian ne este un adevarat artist.” Acesta este una dintre cele mai importante „legende” ale artei, care are meritul de a opune doua tipuri ce se confrunta de cand lumea:titanii care refuza sa se opuna sortii si olimpienii care gasesc sensul existentei in acceptarea cesteia.

Asfel, desi recunoscut alaturi de Leonardo da Vinci ca prototip al omului universal renascentis, Michelangelo va ramane intodeauna un titan al artei, opunandu-se rivalului sau celebru, olimpianul Leonardo.

Ce il caracterizeaza pe Michelangelo drept om renascentist, este indicutabilul sau talent in domeniul artelor. Geniul sau universal fost deopotriva oglindit de pictura, desen, sculptura , arhitectura si poezie.Bogat, admirat, inconjurat de prieteni si discipoli, inca din leagan a avut protectori puternici: Lorenzo Magnificul, Iuliu al II-lea,, Clement al VII-lea, Pul al III-lea. El s-a valorificat mai ales in ceea ce priveste pictura, sculptura si arhitectura. Capela Sixtina, Moise, David, Pieta, mormintele de Medicis, fatada bisericii San Lorenzo, monumente impunatoare, mosteniri ale culturii universale atesteaza valoarea artistului.

Aceasta figura controversata, se stinge la varsta de optzeci si noua de ani, dupa o viata tumultoasa, zbuciumata, dupa ce si-a implantat sufletul in fiecare opera a sa.

„Traiesc din moartea mea si, daca inteleg bine, sunt fericit cu o soarta nefericita. Cel ce nu stie sa traiasca din neliniste si moarte, sa vina in focul in care ard eu.”

                                                                      MICHELANGELO  BUONAROTII - TITANUL

            Desi am exemplificat ideea de „ om universal ”, reprezentanti ai acestei epoci sunt mult mai multi, iar importanta lor pentru posteritate este nemarginita, caci ei am lasat o imensa/ mare mostenire lumii actuale. Meritele lor nu sunt doar de natura stiintifica, sau artistica, in functie de domeniul in care si- au practicat cunostintele, ci mai degraba, trebuie sa le fie recunoscut efortul de a scoate la iveala „ mostenirile Antichitatii uitate ”, promovarea ideilor acestora, si cultivarea lor. Dupa cum afirma si Pico della Mirandola, in celebrul sau: Discours sur la dignité de l'homme”, „omul este singura fiinta, a carei libera alegere ii determina/ decide propriul destin ”, contrar credintei Evului Mediu, care sustinea ideea unei ierarhizari a oamenilor, si a soartei lor, inca dinainte de a se naste acestia,facuta in prealabil, de catre Dumnezeu. Tot Pico della Mirandola mai sustinea si ca omul trebuie sa fie doctor in toate stiintele si in alte cateva pe deasupra', afirmandu- i astfel universalitatea. «L'homme est créé pour agir, l'utilité est sa destinée.», credea si Leon-Battista Alberti. In cadrul Renasterii, omul nu mai este, ci el devine

           



Economie


Comert
Finante banci
Merceologie

CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR
Modalitati de influentare a cantitatii de moneda centrala detinuta de banci prin: operatiunile de “open-market”, modificari in nivelul rezervei minime
ECONOMIA INTREPRINDERII
CALCULAREA VALORII FONDURILOR MUTUALE
Rate de finantare
Constituirea si utilizarea capitalului intreprinderii
Aspecte juridice si fiscale ale constituirii si administrarii averii
Atitudinea individuala fata de risc; asigurarea riscului banesc
Instrumentele de politica monetara utilizate de BNR
Rolul pietei in reglarea sistemului de preturi





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate