Logistica in epoca globalizarii

Logistica in epoca globalizarii

Succesul pe piata globala este garantat celor bine pregatiti, mobili, capabili sa comunice in orice situatie, loc sau moment. Modernizarea logisticii este alternativa care contribuie la obtinerea acestuia. De cele mai multe ori, calitatea logisticii face diferenta intre competitorii pietei.

Contextul geopolitic actual

Reconsiderarea logisticii, ca modalitate manageriala unitara de administrare a activitatilor economice derulate pe traseul aprovizionare - distributie, devine, din ce in ce mai mult, masura de succes luata de marile organizatii in scopul asigurarii si mentinerii competitivitatii pe piata. Un recent sondaj, publicat in "Logistics Management" arata ca 83% din intreprinderile americane folosesc servicii logistice. Dintre acestea, 72% aplica prestatiile logistice de mai mult de cinci ani. Daca acestor cifre alaturam constatarea ca aportul logisticii in PIB este de aproximativ 30%, consideram suficiente argumentele care justifica atentia acordata logisticii pe plan international.
Sustinerea globalizarii este, in primul rand, de natura economica si se bazeaza pe reducerea costurilor cu transportul. Dezvoltarea si ieftinirea ofertei de transport au determinat cresterea volumului si vitezei de deplasare ale resurselor si informatiilor. Ieftinirea transportului si telecomunicatiile au condus la comprimarea distantelor si timpului si a permis accesul investitorilor in orice loc al planetei, indiferent de nivelul de dezvoltare economica a regiunii respective.
Evolutiile spectaculoase din domeniul informatiilor, computerizarea, miniaturizarea, digitalizarea, comunicarea prin satelit, fibra optica si Internet au creat premisele obtinerii unor parametri superiori in legatura cu distantele de amplasare a obiectivelor, viteza comunicarilor si costurile efective. Suportul tehnic si informatic a eliminat practic inconvenientele clasice de spatiu si timp, legaturile dintre componentele decizionale si operative fiind scurtcircuitate cu ajutorul computerelor si teleconferintelor.
Consensul cvasi-general de eliminare a barierelor, de orice fel, din calea tranzactiilor comerciale a constituit elementul de capatai pentru formarea si reglementarea unui ring competitional vast, deschis si integrat, cu largi posibilitati de evolutie. Obiectivul vizat: libera circulatie a marfurilor, tehnologiei, capitalului si informatiei.
Ca orice proces in derulare, globalizarea are multe necunoscute si contradictii. Cu toate acestea, se pot evidentia unele caracteristici cu putere mare de influenta asupra managementului organizatiilor si implicit asupra logisticii.

Integrarea, proces complex

Implacabila integrare a pietelor, statelor nationale si tehnologiilor, in conditiile expansiunii si consolidarii capitalismului liber de piata, a facut posibila constituirea unui cadru politic, economic si social dinamic, competitiv si, nu in ultimul rand, atractiv investitorilor. In general, mutatiile survenite pe fondul integrarii concretizeaza masuri strategice si tactice, care vizeaza ameliorarea eficientei in administrarea afacerilor prin:

-optimizarea structurilor organizatorice prin alinierea la un sistem online, cu arie de actiune nelimitata, in scopul dedublarii activitatilor pe traseul dintre centrul decizional si cea mai indepartata veriga operationala;
-centralizarea manageriala a filialelor teritoriale intr-un numar limitat de module, specializate, de regula, pe piete tinta -europeana, americana, asiatica, latino - americana; sistemul este sustinut de implementarea si aplicarea celor mai moderne tehnici informatice, capabile sa confere modulului un statut de intreprindere deservita de echipamente integrate global.
La nivelul logisticii, integrarea opereaza in doua zone, una interna si alta extrateritoriala. Prima rezuma un ansamblu de masuri si actiuni manageriale destinate gestionarii unitare a tuturor entitatilor operationale interne aflate pe fluxul materialelor si marfurilor, a relatiilor ce decurg si a informatiilor aferente. A doua depaseste nivelul teritorial al firmei si se refera la aliantele incheiate cu partenerii din zona afacerii pentru furnizarea sau achizitionarea de servicii logistice. In conditiile globalizarii, logistica extrateritoriala capata valente superioare datorate interesului manifestat de constituentii arealului afectat de afacere. In acest sens, suportul logistic luat in calcul se completeaza cu totalitatea elementelor de infrastructura puse la dispozitia investitorilor de catre localnicii dornici sa se integreze in sistemul pietei globale.

Mobilitatea capitalului Consecintele restrangerii constrangerilor teritoriale, ca efecte ale liberalizarii tranzactiilor, transportului si informatiei, se materializeaza in primul rand in extinderea influentei si accesibilitatii capitalului lichid la nivel planetar.
Logistica este puternic afectata de mobilitatea in exces a capitalului. Eliminarea dependentei teritoriale genereaza fie intarirea sectoarelor logistice (situatie proprie marilor companii), fie externalizarea serviciilor prin incheierea unor relatii contractuale sau de parteneriat cu firme specializate, optiune caracteristica investitorilor oportunisti sau celor cu capacitate de dezvoltare limitata.
Scurtcircuitarea distantelor necesita - si intr-un caz si in celalalt - construirea unor subsisteme de aprovizionare, gestionare, transport, colectare si valorificare a informatiilor si comunicatiilor precum si de mentenanta, sigure si rapide.

Comprimarea spatiului si timpului

Fara o sustinere tehnica, de inalt nivel, capabila sa genereze si sa sprijine diminuarea pana la eliminare a efectelor determinate de factorii distanta si timp, orice masura de fracturare a barierelor protectioniste poate deveni inutilizabila. Suprimarea timpului si spatiului geografic este atributul logisticii. Numai un sistem logistic performant, sprijinit tehnic si managerial, poate imprima incredere si operativitate.
Logistic, comprimarea spatiului si timpului rezuma aprovizionarea si distributia din si in orice loc din lume, sisteme de transporturi eficiente, strategii si politici flexibile de gestionarea stocurilor, asistenta si interventii tehnice permanente, operative si de calitate, alaturi de functionarea unor fluxuri de informatii si comunicatii adecvate.
Siguranta data de "pastrarea puilor pe langa closca", caracteristica sistemelor stabile, este inlocuita, in conditiile globalizarii, de nevoia acuta de valorificare a oportunitatilor. Asa se explica tendinta firmelor de renuntare la concentrarea teritoriala si optarea pentru dispersarea structurilor operative in zonele cele mai prielnice. Acest tip de strategie amplifica rolul logisticii in cadrul firmei si face posibila amplasarea productiei intr-o tara si existenta surselor de aprovizionare, destinatiilor de distributie, depozitelor, centrelor de reparatii in alte tari. tinta urmarita este maximizarea profitului si ridicarea calitatii servirii, pe seama fructificarii oportunitatilor de timp, distanta si loc.

Studii de caz

Sectorul distributiei in Romania - o afacere eficienta ?

Evenimentul zilei - 6 febr 206

La inceputul anilor '90, procesul de distributie era haotic, nu se putea vorbi de acoperire nationala. Firme precum Coca-Cola si Procter&Gamble, care au inceput atunci activitatea de productie in

Romania, si-au pus problema: cum sa ajunga produsele pe rafturile a cat mai multe magazine?

Asa au luat nastere doua tipuri de abordare strategica: unii au decis sa realizeze singuri activitatea de distributie, precum Coca-Cola, iar altii, cum a fost si cazul firmei Procter&Gamble, au sprijinit dezvoltarea unor retele independente de distributie. Procter&Gamble considera ca distributia indirecta este cea mai potrivita metoda pentru produsele sale, data fiind structura pietei din Romania.

Un alt model de distributie este acela al colaborarii cu mai multi distribuitori regionali, care sa cunoasca foarte bine piata locala si sa fie foarte buni pe acea zona. Fiecare astfel de distribuitor are o

anumita exclusivitate zonala, iar agentii de vanzari sunt urmariti mai indeaproape. Distributia trebuie sa fie instrumentul de punere in practica a politicilor de vanzari ale firmelor. Avand succes in distributie si vanzari au succes pe piata. Marii producatori de bunuri de larg consum au inteles ca, daca produsele nu sunt apropiate consumatorului final, investitiile in promovare nu sunt justificate.

Acesta este motivul pentru care filialele din Romania a doua dintre cele mai mari grupuri de bunuri de larg consum din lume, Procter&Gamble si Unilever, s-au implicat direct in dezvoltarea retelelor de distributie, propulsand societatile Interbrands si respectiv Aquila, in topul celor mai mari distribuitori la nivel national.

Distributia se transforma in logistica ?

Bursa - decembrie 2006

La nivel international, ca urmare a cresterii vanzarilor prin marile lanturi comerciale, firmele producatoare nu mai apeleaza la serviciile de vanzare oferite de distribuitori, dar pun mare pret pe logistica oferita de acestia sau de operatorii internationali specializati.

Marii producatori au tendinta de a actiona direct in privinta vanzarii pe piata. Astfel, din cumparatori si vanzatori de produse, distribuitorii se transforma in prestatori de servicii de transport, depozitare si

expediere de bunuri. Se constata si in Romania o tendinta de dezvoltare puternica a marilor retele de magazine. Nume importante investesc masiv in deschiderea de noi spatii comerciale: Metro, Carrefour, Selgros, Billa, XXl, Megadiscount, Profi, Mega Image, Gima. Acestora li se adauga numeroase retele locale de 2-3 supermarketuri.

Pe termen mediu, de 3-4 ani, se estimeaza ca se va schimba modelul de afacere in distributie. Va fi o explozie masiva in zona comertului cu amanuntul, tranzactiile se vor realiza direct intre producatori si marile lanturi. Distribuitorii vor deveni specializati in

domeniul logistic: transporturi, operarea depozitelor, managementul stocurilor, expediere de marfa si operatiuni de vamuire, sunt de parere practicienii din domeniu.

Distributia va deveni simpla livrare, iar firmele de logistica se vor putea ocupa si de marfa unor producatori concurenti, pentru ca partea de vanzare le va apartine acestora.

Dezvoltarea marilor lanturi de magazine va duce la scaderea ponderii firmelor de distributie, in primul rand prin micsorarea numarului de puncte de vanzare dar si datorita faptului ca multi producatori cor incepe sa-si livreze direct produsele catre acestea. Se estimeaza ca, in urmatorii zece ani, marile magazine vor reprezenta maximum 30-40% din piata comertului cu amanuntul din Romania. In acelasi timp, se va inregistra si o tendinta de reducere a

adaosurilor practicate de distribuitori, in special ca urmare a cresterii volumului vanzarilor. In tari ca Polonia si Ungaria nu prea mai exista distribuitori traditionali.

Cea mai mare parte a muncii lor este facuta de firme de logistica, din cauza ca sectorul comertului cu amanuntul s-a schimbat dramatic. In Ungaria, circa 75% din totalul vanzarilor cu amanuntul se desfasoara prin mari lanturi comerciale si numai 25% prin magazine obisnuite. Acelasi lucru se va intampla si in Romania, probabil peste cativa ani.

Retelele de distributie

Capital - februarie 2007

Companiile vizionare construiesc organizatii extinse pentru a concura cat mai bine in economia Internet. O astfel de companie imbina forta Internetului cu noile structuri si procese de afaceri pentru a elimina vechile bariere si restrictii geografice care stateau in calea companiilor. Lanturile de aprovizionare in retea creeaza cai optimizate de comunicare intre parteneri, furnizori, producatori, comercianti si clienti.

Premisele

Datorita progreselor in materie de productie si distributie, costul dezvoltarii de noi produse si servicii scade iar timpul de lansare pe piata se scurteaza. Acest lucru a condus la cresterea cerintelor clientilor, a concurentei la nivel local si global si a presiunii la care este supus lantul de aprovizionare.

Pentru a ramane competitive, companiile trebuie sa se reinventeze, astfel incat lantul de aprovizionare - identificarea surselor si aprovizionarea, planificarea productiei, onorarea comenzilor, administrarea inventarului si serviciile pentru clienti - nu mai este o activitate interna bazata pe costuri, ci o operatiune flexibila destinata abordarii eficiente a problemelor actuale.

Internetul se dovedeste a fi un instrument eficient de transformare a lanturilor de aprovizionare din toate domeniile. Furnizorii, distribuitorii, producatorii si resellerii coopereaza acum mai strans si mai eficient ca oricand. Lantul de aprovizionare al zilelor noastre, bazat pe tehnologie, ii ajuta pe clienti sa isi administreze propria experienta de achizitii, sa sporeasca gradul de coordonare si conectivitate intre partenerii din lantul de aprovizionare si sa ajute la reducerea costurilor pentru toate companiile implicate.

Provocarea

Cerintele in crestere ale clientilor, concurenta acerba si costurile de dezvoltare tot mai mari schimba fata afacerilor in economia Internet. Companiile incerca in momentul de fata sa se reinventeze pentru a face fata termenelor tot mai stranse si cerintelor in crestere ale clientilor.

In trecut, activele constituiau o componenta esentiala a succesului in cadrul lantului de aprovizionare. Acum orientarea catre client este cruciala pentru dobandirea avantajelor competitive. Exista cateva aspecte care trebuie avute in vedere in constituirea unui lant de aprovizionare de succes, axat pe client:

Preluarea comenzilor este numai o parte a raspunsului la nevoile clientilor. Companiile trebuie sa isi indeplineasca promisiunile facute clientilor prin furnizarea de produse si informatii la cerere si nu atunci cand este convenabil pentru companie sa faca acest lucru.

Timpul de introducere pe piata este un avantaj esential in competitie. Companiile trebuie sa asigure furnizarea neintrerupta, iar informatiile despre cerintele si activitatile clientilor sunt de importanta cruciala pentru indeplinirea acestei conditii.

Costul este un factor important. Companiile trebuie sa scada costurile proceselor interne pentru a face produsul final mai ieftin.

Reducerea duratei ciclurilor de proiectare este un factor de prima importanta, permitandu-le companiilor sa vina mai rapid in intampinarea nevoilor clientilor cu produsele lor

Solutia

Dezvoltarea si implementarea unui lant de aprovizionare conectat in retea si flexibil, care sa integreze toti partenerii - producatori, comercianti, furnizori, transportatori si distribuitori - intr-o unitate compacta este primul pas catre satisfacerea continua a cerintelor clientilor si pastrarea fortei in competitie. Acest pas este esential pentru companiile care doresc sa ia in timp real decizii anticipative, sa isi reduca inventarul si cheltuielile aferente si sa accelereze livrarea produselor si serviciilor. In acest scop, companiile isi transforma lantul de aprovizionare dintr-o activitate interna bazata pe costuri intr-o operatiune flexibila, menita sa faca fata cu succes problemelor actuale.

Evolutia unui lant de aprovizionare conectat in retea presupune urmatoarele etape:

• Schimbul de informatii statice sau dinamice, incluzand nivelurile de inventar, planificarile, prognozele si documentele de proiectare, intre companii si parteneri prin integrarea Web a unor sisteme de tipul planificarii resurselor companiei (ERP)
• Efectuarea tranzactiilor, incluzand schimbul de comenzi de achizitii, facturi, informatii privind expeditia, etc., printr-o retea de tipul Internetului sau al unei retele virtuale private (VPN)
• Constituirea de comunitati de afaceri de tipul portalurilor, pietelor Web si licitatiilor pentru a permite proceselor de afaceri sa evolueze si sa integreze noi companii

Prin aceste schimbari, companiile si partenerii lor se pot considera ca fiind o singura organizatie virtuala. Expedierea marfurilor se face la cerere si exact la timp, iar ciclul platilor se optimizeaza. Ca urmare, companiile modifica atat modul in care isi desfasoara activitatea cat si viteza cu care clientii primesc marfurile de la furnizori.

Beneficiile

Prin implementarea unui sistem de management al lantului de aprovizionare integrat si conectat in retea, companiile pot reduce costurile, creste veniturile, imbunatati serviciile, reduce timpul de introducere pe piata a produselor si utiliza mai eficient activele de care dispun.

Companiile inovatoare care implementeaza tehnici de administrare a lantului de aprovizionare obtin un numar de beneficii esentiale, cum ar fi:

• Reduceri ale costurilor de administrare a inventarului, de transport, depozitare si ambalare
• O mai buna satisfacere a clientilor prin plasarea si configurarea online a comenzilor
• Servicii imbunatatite prin tehnici de tipul livrarii la termen si productiei la comanda
• Venituri mai mari, datorita mai marii disponibilitati si individualizari a produselor
• Durate reduse ale ciclului de productie
• O cota de piata largita datorita unui interval mai scurt intre proiectare si productie
• Flexibilitate in proiectarea, lansarea pe piata si retragerea mai rapida a produselor
• Capacitatea de a mentine calitatea produselor in paralel cu contractarea cu terti a unei parti importante a procesului de realizare a comenzilor

Cifra de afaceri a companiei Albalact - Alba Iulia a crescut cu 70% in anul 2006

IQAds

Capitalul companiei Albalact Alba Iulia se va majora cu 10.855.253 RON (3.192.721 euro), in urma Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor Albalact, convocata ieri. Toti actionarii Albalact au aprobat majorarea capitalului social de la 9.439.350,3 RON, la 20.294.603,5 RON, prin emisiunea unui numar de 108.552.532 actiuni nominative, cu valoarea nominala de 0,1000 RON si valoarea de emisiune de 0,1000 RON. Majorarea de capital se va efectua in schimbul unui aport in numerar adus de actionarii Albalact, in valoare de 10.855.253,2 RON.
Suplimentarea capitalului social al Albalact este necesara, in conditiile in care compania va deschide, la mijlocul acestui an, o noua fabrica la Alba Iulia - una dintre cele mai moderne unitati de productie lactate din Europa de Est. Costurile amenajarii noii fabrici, care respecta toate cerintele Uniunii Europene in domeniu, se ridica la aproape 8 milioane de euro. Albalact va investi, de asemenea, in logistica si marketing pentru a sustine dezvoltarea si extinderea parteneriatelor cu diferite canale de distributie.

Marketing vesrsus vanzari

In contextul economiei cunoasterii, intreprinderea trebuie sa intretina relatii interne si externe eficiente in vederea mentinerii ei pe piata. Evident, in cadrul legaturilor externe complexe un loc deosebit il ocupa relatiile de piata, care reflecta ansamblul relatiilor de vanzare-cumparare prin care intreprinderea isi asigura resursele materiale, umane, financiare si informationale, necesare desfasurarii normale a activitatii ei. Aceasta, deoarece piata este sursa de idei si propuneri de produse noi, de activitati noi si de modernizare a celor existente. Este locul de unde intreprinderea se aprovizioneaza si unde vinde, prin testarea produselor, formelor si metodelor de vanzare, distributie si promovare a produselor. De asemenea, piata este sursa informatiilor referitoare la consumatorii actuali si potentiali, la structura sistemelor de distributie, la caracteristicile canalelor de distributie, la contextul concurential, la categoriile de preturi si tarife practicate etc.

Astazi se discuta tot mai mult de o abordare a intreprinderii, in contextul noii economii, din perspectiva unei filosofii de marketing in speranta ca aceasta va putea face fata problemelor cu care se confrunta: slaba pregatire a fortei de munca, disparitia cultului muncii, deteriorarea mediului inconjurator si a relatiilor interumane, cresterea imoralitatii angajatilor, precum si altor aspecte de natura politica, economica, sociala si culturala.

Dar ce este filosofia de marketing? Conform unor specialisti aceasta este considerata o modalitate de abordare a afacerii, fundamentata pe nevoile si dorintele clientilor si furnizarea satisfactiei asteptate de acestia. Aceasta inseamna ca marketingul, devenit o filosofie, ar trebui insusit la nivelul intreprinderii. Intr-un asemenea context, marketingul ofera suportul stiintific, teoretic si practic care poate sa asigure o eficienta ridicata activitatilor desfasurate de catre intreprindere, prin generarea unei culturii de marketing, in care toti membrii organizationali au constiinta pietei si a produsului.

Interesant este ca, de-a lungul timpului, termenul de marketing a primit mai multe definitii: istorice (punandu-se accent pe dezvoltarea conceptului), axate pe valoare ("prin crearea, oferirea si schimbul de produse avand o anumita valoare"), descriptive (prin care sunt puse in evidenta activitatile ce fac obiectul unor planuri si programe de marketing), culturale (marketingul este un fenomen complex, fapt ce contribuie la generarea unei culturi de marketing), psihologice (abordarea marketingului ca filosofie presupune ca toti membrii organizationali sa actioneze conform conceptiei de marketing), institutionale (marketingul este o structura de institutii), axate pe comunicare (functiile marketingului si activitatile de marketing au la baza procesul comunicational), functionale (marketingul este atat o functie a intreprinderii moderne, cat si una manageriala), definitii care au vizat diferite concepte, reflectand astfel intr-o diversitate de puncte de vedere evolutia in timp a termenului.

Pentru a-si putea atinge acest deziderat, marketingul ar trebui luat in considerare de catre specialistii organizatiei din cel putin doua perspective: din punct de vedere cultural, in calitatea lui de sistem cultural si din punct de vedere strategic, in calitatea lui de ax central al sistemului de management al firmei orientata spre piata. Astfel, marketingul ca sistem cultural poate fi considerat, pe de o parte, ca produs al actiunii membrilor organizationali iar, pe de alta parte, drept un ansamblu de tactici ce caracterizeaza actiunea lor viitoare. Un asemenea sistem de definire al termenului de marketing reprezinta o incercare de a dezvalui si sistematiza trasaturile esentiale ale culturii de marketing, printre care: marketingul ca filosofie de incorporat la nivelul intregii intreprinderi este rezultatul comportamentului intregului personal din cadrul intreprinderii, precum si a activitatilor sociale si economice a acestora; este format dintr-un sistem de idei, modele de comportament, activitati, actiuni, tactici, concepte, instrumente si tehnici; se invata, bazandu-se pe un anumit model de succes.

BIBBLIOGRAFIE

Balan, Carmen. Logistica : functie integratoare si factor de competitivitate. Ed. a 2-a rev. si ad. Bucuresti: Uranus, 2004.

Balan, Carmen. Logistica. Bucuresti : Uranus, 2001;

Basanu, Gheorghe ; Pricop, Mihai. Managementul aprovizionarii si desfacerii. Ed. a 3-a rev. si ad. Bucuresti : Editura Economica, 2004;

Carstea, Gheorghe. Asigurarea si gestiunea resurselor materiale : marketingul aprovizionarii. Bucuresti : Editura Economica;

Dima, Ioan Constantin. Sistemul logisticii firmei. Bucuresti : Editura Tehnica, 1997;

Dima, Ioan Constantin, coord. ; Georgescu, T. Management logistic. Bucuresti : Editura Didactica si Pedagogica, 1996;

El-Soueidi, Elie. Logistica si importanta integrarii ei in afaceri. In :Tribuna economica, v. 17, nr. 20, 2006;

Gattorna, John L., coord. Managementul logisticii si distributiei. Bucuresti : Teora, 1999;

Marin, Dumitru. Logistica in epoca globalizarii. In : Tribuna economica, v. 17, nr. 35, 2006, p. 86-88;

https://www.logisticsmarketing.com/

https://www.supplychainbrain.com

https://www.ascet.com

https://www.logismarket.com/

https://www.logisticsworld.com

https://www.loggie.com

https://www.leanscm.net/

https://supplychain-logistics.com/

https://www.bgstrategicadvisors.com

https://www.3Plogistics.com

https://www.globeinst.org

https://www.werc.org

https://www.tmcatoday.org

https://www.nasstrac.org

https://www.tli.gatech.edu/

https://web.mit.edu/ctl/www/