INFLATIA

INFLATIA

Obiective:

Ø      Evidentierea principalelor forme ale inflatiei

Ø      Intelegerea factorilor determinanti ai inflatiei

Ø      Prezentarea principalelor influiente ale inflatiei asupra economiei

Ø      Cunoasterea masurilor care pot fi luate in vederea diminuarii inflatiei

Termeni cheie: inflatie, indicele preturilor, deflatorul PIB, rata inflatie.

1. Delimitari conceptuale

In sens general inflatia este definita ca un proces de crestere cumulativa si autointretinuta a nivelului general al preturilor combinat cu scaderea puterii de cumparare a banilor.

Monetaristii considera inflatia drept un proces de depreciere a banilor aflati in circulatie sau ca o crestere generala si durabila a marii majoritati a preturilor, modificand corelatiile dintre acestea.

Forme ale inflatiei:

inflatie monetaro-baneasca, generata de cresterea cantitatii de aur si argint fara echivalent in cresterea ofertei de marfuri;

inflatia banilor de hartie convertibili in aur, manifestata in perioada in care cantitatile de bani de hartie aflate in circulatie aveau acoperire completia in aur;

inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur, caracteristica perioadei contemporane;

Ecuatia de la Cambridge a lui Alfred Marshall, considera cererea si oferta de moneda ca fiind determinate de venitul national real (Y), nivelul general al preturilor (P) si de un coeficient k care reprezinta fie raportul dintre masa monetara si venit, fie o variabilpa de comportament a agentilor economici. M K x P x Y

Teoriile monetariste determina cererea de bani cu ajutorul functiei

Md / P = f (Y; W, Rm; Rb; Re; Gp; u)

unde: Md = cererea de moneda;

P= nivelul general al preturilor

Y=venitul permanent

W=raportul dintre venitul capitalului non-uman si venitul capitalului uman;

Rm; Rb; Re = ratele de randament nominale anticipate ale banilor, obligatiunilor si actiunilor.

Teoria lui Keynes pleaca de la a identifica inflatia pornind de la deciziile publice si deficitul bugetar generat de catre acestea, stabilind o relatie de proportionalitate intre fluctuatiile preturilor si surplusul de venituri in bani fata de productia reala.

Teoria asteptarilor rationale a lui R. Lucas,R.J. Barro,si T.J. Sargent pleaca de la premisa ca masa monetara nu exercita nici un efect asupra lumii reale a productiei, nici macar pe termen scurt deoarece agentii economici prevad corect consecintele inflationiste ale cresterii ofertei de bani. Ei vor sti ca marirea venitului lor nominal nu va determina o crestere proportionala a venitului lor real si din acest considerent nu vor munci in plus.

3. Forme ale inflatiei in functie de cauzele care o determina

a.       Inflatia prin costuri provine din cresterea veniturilor factorilor de productie intr-o proportie mai mare decat cresterea randamentelor lor (a productivitatii lor).

b.      Inflatia prin cerere e determinata de modificarea cererii globale in sensul cresterii ei in conditiile mentinerii unei oferte constante datorata insuficientei capacitatilor de productie.

Inflatia prin credit excesul de credit duce la creseterea cererii nominale pentru bunurile de consum.

c.       Inflatia prin structuri se datoreaza presiunii exercitate de catre sindicate de a mentine gradul de ocupare a fortei de munca si de a creste veniturile salariale, legislatiei sociale, concentrarii aparatului de productie care permite formarea si utilizarea pretului de monopol precum si inegalitatii conditiilor de productie.

4. Forme ale inflatiei in functie de nivelul ratei inflatiei

a) indicele preturilor de consum se utilizeaza in special pentru a masura inflatia si se calculeaza pornind de la un 'cos' in care bunurile si serviciile destinate consumului curent detin anumite ponderi (fixe) in functie de importanta economica a fiecaruia prin raportarea pretului de vanzare din perioada curenta la pretul de vanzare dintr-o perioada considerata drept baza, inmultite cu ponderea fiecarui bun sau serviciu in cosul respectiv.

b) indicele preturilor de productie- se calculeza pornind de la nivelul preturilor de productie sau al celor utilizate in desfacerea en-gros pentru un numar de aproximativ 3400 de produse utilizand o metodologie similara celei folosite pentru calculul indicelui preturilor de consum.

c) deflatorul P.I.B.

5. Impactul inflatiei

o redistribuire a veniturilor si a avutiei intre clasele sociale;

aparitia de distorsiuni in preturile relative si in productia diferitelor bunuri

ajustarea ratei dobanzii

impactul macroeconomic se manifesta asupra nivelului general al productiei, in timp ce in plan microeconomic el se manifesta asupra eficientei economice;

instabilitate economica;

incurajeaza activitatile cu caracter speculativ;

Combaterea inflatiei se realizeaza prin pachete de masuri care vizeaza stabilizarea macroeconomica prin

deflatie, reducerea sau blocarea cresterii preturilor prin micsorarea masei monetare in scopul cresterii puterii de cumparare.

- revalorizare, adica modificarea oficiala a raportului de schimb in favoarea monedei autohtone

- devalorizare, adica reducerea valorii paritare a monedei nationale ca urmare a deprecierii sale in desfasurarea activitatii economice.

- cresterea somajului si restrangerea ratei de crestere a PIB-ului

6. Inflatia, costurile salariale si somajul. Teoria Phillips

In anul 1958 economistul australian A. Phillips a publicat un studiu statistic prin care a urmarit corelatia dintre variatia salariilor nominale si rata somajului pe parcursul unui secol in Marea Britanie. El a observat ca, in perioada studiata, salariile nominale au crescut cu atat mai repede cu cat forta de munca era utilizata mai deplin (rata somajului era mai scazuta), au ramas stabile la o rata a somajului de 5% si au scazut cand rata somajului a crescut. Explicatia data de Phillips a fost aceea ca, in conditiile uei rate ridicate a somajului, cei aflati pe un loc de munca nu vor exercita presiuni pentru marirea salariilor, stiind ca pot fi oricand inlocuiti, ca atare nu vor creste nici veniturile nominale, nici cererea agregat, iar in conditiile unei oferte constante, preturile vor ramane in linii mari neschimbate.