Evolutia obiectivelor polticii bugetare si fiscale in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Evolutia obiectivelor polticii bugetare si fiscale in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

1. Politica fiscala si bugetara inainte de aderarea la Uniunea Europeana

Realizarea unor progrese semnificative pentru indeplinirea celor doua criterii economice de aderare - existenta unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata pe termen mediu presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii Europene - stabilite la Consiluil European de la Copenhaga (decembrie 1993) au reprezentat o prioritate absoluta a procesului de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana.

2. Politica fiscala si bugetara dupa aderarea la Uniunea Europeana

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, sunt multe schimbari importante care au intervenit in politica fiscala si bugetara, schimbari care influenteaaza in mod esential desfasurarea vietii economice autohtone.

Avand in vedere ca societatea, in ansamblu, nu pare prea schimbata, ca din punct de vedere social sunt aceleasi probleme, ca din punct de vedere politic sunt aceleasi mize si aceleasi lupte, am putea spune ca suntem intr-o situatie destul de asemanatoare cu cea anterioara aderarii.

Cu toate acestea, sunt domenii in care schimbarile sunt radicale si foarte importante, schimbari care au inceput sa-si faca efectul inca de la 1 ianuarie 2007. Acestea sunt domeniile care au impact direct asupra 'functionarii' Romaniei intr-un cadru marit si reglementat, asa cum este cel al UE. Iar dintre toate schimbarile, cele cu impacul cel mai semnificativ, poate au fost modificarile legislatiei fiscale.Strategia de integrare fiscala a Romaniei in ansamblul european a inceput din 2003, prin elaborarea celor doua coduri: Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala, amandoua de inspiratie europeana, elaborate dupa modele fixate de UE.Neavand anterior o legislatie inchegata si coerenta, Romaniei nu i-a fost greu sa adopte cele doua coduri, fiind astfel, in mod paradoxal, inaintea unor tari europene in ceea ce priveste implementarea legislatiei fiscale. La momentul aderarii insa, fiscalitatea a fost unul din cele mai afectate domenii.

Codul Vamal, singurul cod pe care legislativul reusise sa-l puna cap la cap in domeniul fiscal, a trebuit sa fie cu totul abandonat, de la 1 ianuarie 2007 Romania fiind parte a Uniunii vamale europene si adoptand astfel Codul Vamal european.

Din 2007, Romania este parte a unui sistem vamal mult mai vast, cu reguli comune care trebuiesc coroborate si aplicate strict, raportandu-se si fiind sub directa indrumare a organismelor de reglementare vamala cu sediul la Bruxelles.Practic, nu mai exista notiunea de import si export raportata la granitele Romaniei acest concept fiind extins la granitele UE, iar ceea ce se tranzactioneza in interiorul acestor granite, se considera achizitie/livrare intracomunitara.

La nivel teoretic pagubele nu au fost prea mari, legislatia vamala europeana avand deja 'rodajul' facut. Problemele au aparut la aplicarea acestei noi legislatii.

Astfel, suntem nevoiti sa aplicam reguli specifice numai membrilor uniunii, cum este, de exemplu, tratamentul preferential la perceperea impozitului pe dividende retinut companiilor din spatiul comunitar care detin participatii la companii romanesti. Daca participatia este mai mare de 15% (iar incepand cu 2009, de 10%), atunci impozitul retinut este zero. Pentru companiile care nu sunt membre UE, se aplica fie procentele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate cu statele respective, fie legislatia interna, care prevede taxarea cu 16%.

O alta taxa importanta, care a suferit schimbari inca din prima zi a aderarii, a fost taxa pe valoarea adaugata, careia a trebuit sa i se aplice mecanismul european in locul celui national. In fapt, actioneaza acelasi principiu ca si la taxele vamale: Romania nu mai este o entitate solitara in aplicarea acestei taxe, ci este membra a unei uniuni cu sistem armonizat.

Cu toate acestea, TVA ramane o taxa nationala in interiorul uniunii, fiind colectata la nivelul fiecarei tari, si nu centralizat. Din acest motiv, a fost necesara schimbarea unor fundamente si principii in aplicarea legislatiei interne specifice.

Din perspectiva Codului Fiscal, desi vorbeam mai sus de armonizare inca de la inceputul anului 2004, doar de la inceputul lui 2007 se aplica directiva a VII-a europeana cu privire la TVA, tranzactiile intre membrii UE nemaifiind considerate externe, ca pana in 2006, ci ca achizitii/livrari intracomunitare.

Astfel, nu se percepe TVA la tranzactiile intre platitorii inregistrati in state membre diferite, ci doar la tranzactiile interne ale statelor membre.

O alta implicatie imediata, de ordin practic, cu impact benefic asupra activitatii companiilor romanesti, este si faptul ca nu a mai fost prevazuta plata TVA la organele vamale, in situatia importului de bunuri. Acest lucru a creat o importanta resursa de numerar la dispozitia companiilor romanesti. Dublata de aprecierea constanta a monedei nationale, acesta a fost un element de crestere a productiei si a diminuarii costurilor de finantare.

Un alt 'beneficiu' al aderarii Romaniei la UE din perspectiva fiscala, este acela al eliminarii unui anumit tip de birocratie greoaie, inutila si ineficienta, care era cultivata de autoritatile fiscale locale. Se face referire in mod direct la intregul pachet de masuri si acte normative cu privire la facturile fiscale si modalitatile de lucru cu aceste documente.

In perspectiva imediata, se asteapta insa o noua schimbare majora a legislatiei privind TVA-ul, schimbare izvorata din insasi modificarea radicala a directivei a VII-a europene. In principal, modificarea asteptata se va referi la rasturnarea principiilor de taxare a serviciilor.

Ceea ce pana acum era regula de baza: 'locul prestarii serviciilor este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate', va trece la exceptii, iar regula de baza va deveni cea in care locul prestarii va fi considerat. Aceasta modificare va implica o enumerare mult mai consistenaa la sectiunea de exceptii.

Ca strategie pe termen mediu si lung, autoritatile din Romania au in vedere sa mareasca atractivitatea mediului economic prin pachete de masuri care includ si componente de reglementari fiscale.

Se insista pe modificarea TVA-ului la medicamente si alimente de baza. Adversarii acestei propuneri sustin insa ca o scadere a cotei de TVA nu se va reflecta obligatoriu si in pretul medicamentelor, ci se va transforma in profit pentru furnizori si intermediari.

O alta propunere vizeaza scaderea la 7% a procentului de dobanda deductibila la imprumuturile in valuta intre companii.

Nu in ultimul rand, se doreste, scutirea la plata a impozitului pe profitul reinvestit, scutire ce ar fi menita sa impulsioneze investitiile in mijloace de productie si dotari, in special la nivelul IMM-urilor.

Toate aceste modificari de natura fiscala trebuie sa se conformeze directivelor europene in domeniu, care fixeaza reguli si standarde ce trebuiesc aplicate la nivelul tuturor tarilor membre.La latitudinea guvernelor tarilor membre ramane, in principal, stabilirea cotelor taxelor percepute, in functie de echilibrul bugetar si de obiectivele fiecarui stat.