Consolidarea cadrului bugetar pe termen mediu

Consolidarea cadrului bugetar pe termen mediu

Imbunatatirea prioritizarii cheltuielilor publice si perfectionarea sistemului de planificare bugetara pe termen mediu

Desi nivelul cheltuielilor guvernamentale va creste pe termen mediu, se impune imbunatatirea gradului de eficienta a modului de cheltuire a fondurilor publice, mai ales prin stabilirea de prioritati clar formulate, in special pentru proiectele de investitii. Procesul de reforma se realizeaza prin coordonarea orizontala a politicilor economice, imbunatatirea in continuare a programarii bugetare pe termen mediu si cresterea transparentei acestui proces.

Implementarea reformelor structurale subliniate mai sus, este esentiala pentru cresterea eficientei si

pentru sporirea gradului de responsabilizare, incluzand cresterea ponderii asistentei medicale si profilactice in totalul cheltuielilor, consolidarea procesului de descentralizare a invatamantului prin definirea si implementarea finantarii per capita, promovarea schemelor de invatare continue si a pregatirii profesionale, si prin imbunatatirea legaturii dintre sectorul de cercetare si dezvoltare si sectorul corporatist si IMM-uri.

In anul 2006, Guvernul Romaniei a initiat un proces de reforma prin introducerea sistemului de planificare strategica la nivelul administratiei publice centrale. In Romania acest sistem este implementat in doua etape: elaborarea componentei de management a planurilor strategice si respectiv componenta de programare bugetara. In acest sens, Guvernul a adoptat Metodologia privind sistemul de planificare strategica pe termen mediu a institutiilor administratiei publice centrale, Etapa I - Componenta de Management.

Obiectivele sistemului de planificare strategica sunt reprezentate de cresterea predictibilitatii actiunii guvernamentale, managementul eficient al politicilor publice, crearea conexiunii dintre planificarea politicilor publice si elaborarea bugetului, precum si cresterea coerentei si eficientei in cheltuirea fondurilor publice.

Romania va promova masuri consistente de reforma in scopul accelerarii procesului de descentralizare si cresterii eficientei, precum si a imbunatatirii sustenabilitatii in sectoarele pensii, sanatate, educatie si cercetare-dezvoltare. Procesul bugetar in ansamblu va cunoaste o aprofundare a procesului de reforma prin extinderea gradului de cuprindere a programelor bugetare si a cadrului pe termen mediu cu scopul cresterii predictibilitatii si transparentei modului de cheltuire a resurselor publice.

Procesul de programare bugetara este consolidat cu scopul trecerii accentului de la bugetarea axata pe costuri la implementarea bugetarii bazata pe performanta, in sensul proiectarii bugetelor pe obiective si corelarea acestora cu indicatori de performanta. Bugetul pentru anul 2007 a fost in mare parte proiectat in structura bazata pe programe (din totalul cheltuielilor bugetului de stat, 64% au fost alocate pe baza de programe), acest tip de programare urmand sa fie extins la majoritatea cheltuielilor bugetare. De asemenea, trebuie mentionat ca bugetul pe anul 2007 si cadrul bugetar pe termen mediu asociat reprezinta un progres important in conditiile in care contin un numar limitat de prioritati formulate clar si transparent, sustinute corespunzator din punct de vedere al finantarii.

Operarea eficienta a programarii bugetare va necesita o perioada mai lunga de timp pentru a-si arata beneficiile, deoarece implica eforturi de imbunatatire a capacitatii de analiza, de management si de implementare in toate structurile guvernamentale. In vederea intaririi capacitatii de programare pe termen mediu in domeniul finantelor publice, Guvernul dezvolta activitatea de modelare economica care sa ofere estimari fundamentate pentru proiectia bugetara si de implementare a metodologiei de programare bugetara multi-anuala, inclusiv un mecanism transparent pentru luarea deciziilor in cadrul Guvernului relativ la activitatile viitoare si cheltuielile aferente.

Prin implementarea reformelor structurale in domeniul educatiei, sanatatii, pensiilor si prioritizarea

investitiilor publice va imbunatati sustenabilitatea finantelor publice, Romania va intari gradul de responsabilitate si eficienta in asigurarea serviciilor publice si va crea conditiile pentru accelerarea ritmului de crestere economica potentiala, implicit a procesului de convergenta in ansamblu.

Imbunatatirea colectarii si reforma administratiei fiscale

In Romania politica fiscala va fi orientata spre asigurarea unui mediu stimulativ si nediscriminatoriu,concentrandu-se in acelasi timp pe masuri de consolidare a simplitatii, transparentei si predictibilitatii sale.

Guvernul a inceput procesul de reforma a administratiei veniturilor cu scopul cresterii eficientei colectarii, reducerii poverii de conformare voluntara si imbunatatirii serviciilor catre contribuabili,inclusiv promovarea integritatii si transparentei.

Romania a implementat masuri substantiale de imbunatatire a procesului de colectare prin

accelerarea procesului de executare silita, facilitat si de reforma procesului de faliment si de

inasprirea exigentelor bugetare, atat fata de companiile publice cat si cele private. Romania va

continua acest proces in paralel cu implementarea de masuri suplimentare de largire a bazei de

impozitare in sectoare precum protectia mediului, agricultura si intreprinderi de stat. In perioada

urmatoare va avea loc o revizuire cuprinzatoare a sistemului de taxe extrabugetare cu scopul analizei oportunitatii din punct de vedere economic si studierii impactului asupra bilanturilor corporative.

Nivelul ratelor de taxare in domeniul impozitului pe profit, venit si TVA, nu vor fi modificate de-a lungul orizontului de prognoza.

Problemele majore cu care se confrunta colectarea si administrarea impozitelor si taxelor sunt reprezentate de lipsa unui sistem IT functional si schimbul lent de informatii referitoare la declaratii,plati si executare silita. In plus, o mare parte a deconturilor de TVA sunt supuse unui control preventiv si selectia pentru control este dominata de lucrari redirectionate de la alte institutii (Parchetul General etc), situatia este agravata si de dezechilibrele substantiale evidente in alocarea resurselor intre autoritatea centrala si directiile judetene (si intre acestea din urma).

Principalele activitati care vor fi puse in practica in perioada urmatoare se refera la:

Ø      crearea unor unitati pilot pentru contribuabilii mijlocii si extinderea acestora in teritoriu;

Ø      instituirea unui sistem de analiza si identificare bazat pe risc in domeniul controlului contribuabililor in vederea economisirii de resurse si sporirii eficientei procesului de executare silita;

Ø      mentinerea momentum-ului creat in domeniul executarii silite si accelerarea recuperarii arieratelor fiscale;

Ø      mentinerea unor rate reale pozitive ridicate ale dobanzilor de penalizare cu scopul descurajarii comportamentului de hazard moral din partea intreprinderilor de a amana plata datoriilor curente si de a se imprumuta de la autoritatile fiscale;

Ø      schimbarea ordinii de plata a obligatiilor, cu prioritate cele din inlesniri la plata iar celelalte in ordinea vechimii, evitand astfel riscul prescrierii datoriilor;

Ø      delegarea responsabilitatilor de control la nivel local, catre directiile judetene si dezvoltarea unei strategii nationale de control

Perspectivele politicii bugetare - managementul datoriei publice

Politica bugetara va fi orientata catre mentinerea stabilitatii macroeconomice si consolidarea procesului de dezinflatie prin promovarea unui deficit bugetar redus si prin caracterul restrictiv al politicii salariale si de transferuri.

Obiectivul principal al managementului datoriei guvernamentale il reprezinta mentinerea in limite sustenabile a nivelului acesteia si asigurarea surselor necesare finantarii deficitelor bugetare si a resurselor de plata a serviciului datoriei la un cost cat mai redus si un nivel al riscului acceptabil.

De altfel, in anul 2007 s-a dorit promovarea Strategiei privind managementul datoriei guvernamentale pentru perioada 2007-2009, care va defini obiectivele pe care Guvernul le are in

vedere in administrarea datoriei guvernamentale precum si instrumentele pe care intentioneaza sa le utilizeze pentru atingerea acestor obiective.

Pentru asigurarea finantarii deficitului bugetar si refinantarii datoriei publice se vor avea in vedere,in principal, sursele interne, atat pentru reducerea costurilor cu datoria interna cat si pentru reducerea riscului valutar aferent portofoliului de datorie guvernamentala.

Unul dintre obiectivele managementului datoriei publice il reprezinta dezvoltarea pietei titlurilor de stat, pentru asigurarea finantarii deficitului bugetar si a refinantarii datoriei publice, in principal din surse de pe piata interna, avandu-se in vedere lansarea, in prima parte a anului 2007, a unor emisiuni de tip benchmark, pe termen mediu si lung, care vor putea fi redeschise in scopul cresterii lichiditatii acestora. Dezvoltarea pietei secundare prin crearea de referinte (benchmark) este esentiala, atat prin prisma diminuarii costurilor de finantare ale statului, prin castigarea unui premiu de lichiditate la tranzactionarea acestora pe piata secundara, cat si pentru emisiunile de obligatiuni municipale si corporatiste. Dezvoltarea pietei titlurilor de stat tine cont de cresterea semnificativa pe partea cererii, odata cu finalizarea liberalizarii contului de capital si a aparitiei fondurilor de pensii private, urmare a implementarii reformei pensiilor in anul 2007.

Totodata, periodic se vor organiza consultari permanente cu reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei pentru coordonarea politicilor fiscale si monetare, precum si cu dealerii primari si investitorii, in vederea analizarii evolutiilor si cerintelor investitionale specifice pietei financiare interne.

De asemenea, se intentioneaza imbunatatirea cadrului legal al managementului datoriei publice, cel mai important element avut in vedere este eliminarea posibilitatii ca Ministerul    Economiei si Finantelor sa contracteze imprumuturi pe care sa le subimprumute ministerelor de linie. Acordarea garantiilor de stat si contractarea de imprumuturi de catre Guvern si subimprumutarea diferitilor beneficiari se va realiza numai pentru proiecte de importanta majora aprobate prin lege.

In vederea utilizarii veniturilor incasate din activitatea de privatizare a fost adoptat actul normativ privind infiintarea Fondului National de Dezvoltare. In cadrul bugetului de stat, se infiinteaza Fondul National de Dezvoltare, la dispozitia Guvernului, destinat finantarii proiectelor de investitii in infrastructura, necesitatilor provocate de retrocedarea / restituirea activelor imobiliare si suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe / proiecte care beneficiaza de finantare din fonduri europene, inclusiv pentru prefinantarea si cofinantarea acestora.