Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» CONTINUTUL, STRUCTURA SI NECESARUL CAPITALULUI CIRCULANT


CONTINUTUL, STRUCTURA SI NECESARUL CAPITALULUI CIRCULANT




CONTINUTUL, STRUCTURA SI NECESARUL CAPITALULUI CIRCULANT

            Active circulante sunt formate din acea parte a capitalului firmei concretizat in resurse materiale si banesti care se transforma si consuma in intregime intr-un ciclu de productie dupa fiecare circuit economic, transferandu-si, dintr-o data, valoarea sa asupra noului produs. In cadrul lui sunt cuprinse stocurile de materii prime, materiale de baza si auxiliare, energia, combustibilul, apa, semifabricate, resursele banesti etc. La modul general, ele sunt alcatuite din stocuri, valori realizabile pe termen scurt si valori disponibile. In economiile moderne, continutul concret al activelor circulante s-a diversificat, concretizandu-se in:



                    - materii prime, combustibili, marfuri, produse finite, semifabricate; ambalaje, animale; obiecte de inventar de mica valoare sau scurta dura-ta, echipamentul – imbracamintea si materialele de protectie etc.

                    - drepturi de creante sau de decontari (clienti, produse si lucrari factura-te si livrate, decontari cu actionarii sau asociatii, debitori, efecte comerciale de primit);

                    - mijloace banesti sau lichiditati (numerar in casa, disponibilitati in conturi din banca, actiuni proprii, valori mobiliare de plasament etc.)

            Activele circulante se deosebesc de alte elemente patrimoniale prin urmatoa-rele caracteristici:

            a) Reprezinta orice obiect tangibil sau creanta–intangibila, care pot fi evaluate pecuniar si se afla in proprietatea unei persoane juridice sau fizice;

            b) Reprezinta o parte a bilantului intreprinderii in care se reflecta utilizarea resurselor ca mijloace economice;

            c) Ofera o imagine a existentei materiale mai putin durabila a capitalului real si sunt ordonate in functie de transmiterea valorii lor, pe fazele circuitului de exploatare, in functie de gradul lor de lichiditate;

            d) Activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica, care isi schimba forma materiala si utilitatea (bani, marfa, creante, bani) in cadrul circuitului economic;

            e) Perioada de rotatie, in care trebuie sa fie consumate, este de regula, scurta, mai mica de un an.

            In functie de stadiile procesului de exploatare, activele circulante se intalnesc:

                    -in stadiul de aprovizionare (materii prime, materiale auxiliare, combus-tibili, energie, apa tehnologica etc.);

                    -in sfera productiei propriu-zise (produse finite, semifabricate, productie neterminata etc.);

                    -in stadiu de comercializare (produse finite sub forma de marfuri, lichi-ditati banesti etc.)




            Partea activelor circulante aflate pe stadii ale lantului productiei – materii prime, materiale, combustibil, energie, semifabricate etc. – asigura continuitatea procesului de productie si poata denumirea de capital circulant.

            Stocurile indeplinesc functia de regularizare, prin absorbtia decalajelor intre fluxul de vanzare si cel de reaprovizionare, intre vanzare sau consum, pe de o parte, si producere sau achizitie, pe de alta parte, care se deruleaza in ritmuri diferite. De asemenea, prin intermediul stocurilor se realizeaza si functia de protectie, ca urmare a factorilor aleatori, intamplatori. In acelasi timp, stocurile presupun imobilizari de fonduri banesti, de aceea trebuie determinat un nivel rational al acestora si rentabilizarea lor4.

Corespunzator stocului curent, de siguranta, de conditionare etc., exista inter-vale de timp aferente, dintre care unele se determina matematic sau contractual, si anume: intervalul intre doua aprovizionari consecutive (tc); intervalul pentru stocul de siguranta (ts); intervalul pentru stocul de conditionare (tti), etc. Relatiile de calcul ale acestor intervale sunt5:

__________________________________________

4 Principalele categorii de stocuri intalnite in practica economica sunt: a) stocul curent, asigura cantita-tea de materii si materiale pentru continuitatea procesului de productie intre doua aprovizionari consecu-tive; b) stocul de siguranta asigura continuitatea procesului de productie in cazul perturbarii procesului normal de aprovizionare; c) stocul de conditionare, exprima cantitatea de materii si materiale necesare continuitatii productiei in perioada operatiilor de conditionare, impuse de procesul tehnologic si preva-zute in normele tehnice; d) stocul pentru transport intern, exprima cantitatea de materii prime necesare continuitatii fabricatiei, pe perioada transportului de la un depozit central la punctele de lucru, sau de vanzare in cazul marfurilor; e) stocul de iarna, stabilit cu scopul asigurarii continuitatii productiei in timpul iernii.  

5 tcd este prevazut in documentatia tehnologica si este necesar unor operatii de conditionare in vederea obtinerii calitatii cerute de procesul de productie; tti se calculeaza ca o medie a realizarilor privind duratele de transport de la depozitul central la locurile de consum

            in care: tc – intervalul mediu intre doua aprovizionari consecutive; qai – cantitatea aprovizionata in momentul “i”; tai – intervalul realizat (efectiv) intre doua aprovizionari; ts – intervalul mediu de siguranta; Δt – abaterea de timp intre intervalul dintre doua aprovizionari si intervalul mediu [intervalul intre doua aprovizionari – intervalul mediu (tc)]

            Dimensionarea stocurilor este punctul de plecare in determinarea fondurilor banesti acoperitoare. Volumul stabilit, reprezinta baza unor relatii financiare ocazionate de autofinantare, cresteri de capital prin noi emisiuni de actiuni sau de imprumut pe termen scurt, bancare si/sau comercial.

            Necesarul de fonduri trebuie astfel dimensionat, incat sa stimuleze intreprinderea in folosirea cat mai eficienta a acestor valori, in mobilizarea tuturor factorilor care sa conduca la accelerarea vitezei de rotatie, pentru reducerea absoluta sau rela-tiva a stocurilor. De asemenea, necesarul de stocuri trebuie sa exprime nevoile reale de fonduri. Abaterile de la criteriul realitatii duc la greutati financiare ca: imobilizari in cazul supradimensionarii necesitatilor, nerealizarea volumului activitatii in cazul subdimensionarii lor etc.

            Dimensiunea stocurilor si, in prealabil a necesarului de capital acoperitor, se realizeaza prin mai multe metode: metoda globala (extrapolarii sau sintetica); metoda standard (metoda termenilor de plata); metoda analitica s.a.

Una din problemele rentabilizarii activitatii firmei este optimizarea investitiilor in capitalul circulant. In acest sens se impune a se preciza indicatorii prin care capitalul circulant influenteaza nivelul eficientei economice a intreprinderii.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


Analiza comparativa a cheltuielilor de fiaaantare a autovehiculelor prin leasing si prin credit auto
RECENZIE LA ECONOMIE “ECONOMIA INTR-O LECTIE” de HENRY HARZLITT
Domeniul Economie internationala - TEMATICA LUCRARI LICENTA 2010
Riscul financiar al intreprinderii
IMPORTANTA STABILIRII CORECTE LEGALE A TIPULUI SI FORMEI DE CONTRACT DE LEASING
Piata eurotitlurilor de credit
Masurarea rentabilitatii si riscului activelor patrimoniale
FONDUL DE RULMENT FINANCIAR
AVANTAJELE OPERATIUNILOR DE FINANTARE PRIN LEASING
ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEFICITUL BUGETAR