Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Analiza statica a nivelului si impactului deschiderii internationale a economiei romanesti


Analiza statica a nivelului si impactului deschiderii internationale a economiei romanesti


Analiza statica a nivelului si impactului deschiderii internationale a economiei romanesti

Setul de indicatori care raspunde cerintei de caracterizare complexa a deschiderii internationale a economiei a cunoscut o serie de completari si nuantari de-a lungul ultimelor decenii, in pas cu extinderea ariei de cuprindere a ceea ce astazi numim sector extern al economiei nationale. Astfel, la



(1)   indicatorii traditionali ce caracterizeaza implicarea unei tari in comertul international cu bunuri si servicii si cei referitori la capacitatea de plata internationala,

treptat s-au mai adaugat

(2)   indicatorii care arata marimea si influenta migratiei internationale a factorilor munca si capital (sub forma principala a investitiilor directe)

si, desigur,

      (3) indicatorii ce exprima indatorarea internationala a unei economii nationale.

In cele ce urmeaza vor fi descrisi si interpretati fiecare dintre acesti indicatori, pentru perioada 2001-2007, pentru a evidentia relevanta acestora in analiza deschiderii internationale a economiei unei tari.

1.1.   Indicatorii traditionali ai implicarii in comertul international

1.1.1.Exporturile de bunuri si servicii

Perioada 2001-2007 este marcata de o crestere a exporturilor de bunuri si servicii, precum urmeaza:

Tabel 1.1 Marimea absoluta a exporturilor din Romania

AN

Export FOB (mil. Euro)

2001

12722.0

2002

14675.0

2003

15614.0

2004

18935.0

2005

22255.0

2006

25840.2

2007

29380.3

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei si Consiliul National De Prognoza

In anul 2002, caracteristic sectorului extern al economiei romanesti, se poate remarca intensificarea comertului cu tarile in curs de dezvoltare, atat exporturile, cat si importurile fiind mai mari decat in anul precedent (ponderea acestora in total s-a majorat cu 2 si, respectiv, 1,6 puncte procentuale). Astfel, exporturile din Romania au insumat 14675 milioane Euro, cel mai ridicat nivel istoric inregistrat de Romania, corespunzator unei medii lunare de aproape 1223 milioane Euro. Cresterea exporturilor fata de anul 2001 (cu 1953 milioane Euro) s-a realizat pe fondul castigurilor de productivitate din industrie si al deprecierii reale a leului in raport cu euro(cursul a crescut de la 2,60 la 3,12 RON/euro). Exporturile au fost stimulate atat de politicile aplicate de autoritati in acest domeniu, cat si de mentinerea cererii pentru produsele romanesti pe piata Uniunii Europene, principalul partener comercial al Romaniei. Structura exportului pe regimuri vamale s-a imbunatatit: exportul produselor cu prelucrare in lohn s-a restrans comparativ cu anul precedent (de la 59,3 % la 55,9 % din total) in favoarea exporturilor definitive (care au reprezentat 43,9 %, cu 3,5 puncte procentuale mai mult decat in anul 2001). In ceea ce priveste structura pe marfuri a exporturilor, produsele industriei usoare au fost dominante, chiar daca a avut loc o diminuare a ponderii acestora (de la 34,8% in 2001, la 33,7% in perioada analizata) in favoarea produselor minerale si a celor din categoria „masini, aparate, echipamente si mijloace de transport”, a caror importanta relativa a crescut fata de anul anterior cu 1,6 si, respectiv, 1,3 puncte procentuale.

In anul 2003 economia romaneasca a continuat tendintele favorabile din anii anteriori in privinta cresterii economice, dezinflatiei, controlului deficitului bugetar si reducerii somajului. Totusi, cererea interna – stimulata de expansiunea rapida a creditului, de majorarea salariilor reale si, intr-o anumita masura, de cresterea arieratelor – a inlocuit exporturile ca principal motor al cresterii, care s-au ridicat la valoarea nominala de 15614 milioane Euro.

Modul in care economia romaneasca a interactionat cu pietele externe a constituit, in mod firesc, si in anul 2004, unul dintre cele mai semnificative repere asupra celor doua tendinte majore care au caracterizat in anii anteriori mediul extern: (i)continuarea relaxarii usoare a constrangerii exercitate de evolutia schimburilor comerciale cu strainatatea si de soldul tranzactiilor de cont curent;(ii)cresterea relativa a importantei miscarilor de pe pietele financiare internationale, a reactiei  acestor piete la evolutiile economiei romanesti si implicit a tranzactiilor din contul de capital al balantei de plati. Exportul de bunuri a ajuns la 18,9 miliarde euro, ca efect al majorarii preturilor externe (la produse metalurgice, produse petroliere, masini, confectii, textile) si al modificarii volumului si structurii exporturilor (masini, dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice, produse metalurgice, produse chimice, materiale plastice si cauciuc, mijloace de transport). In aceste conditii, peste doua treimi din exporturile Romaniei au fost sustinute de confectii, textile si incaltaminte, masini, aparate, echipamente, mijloace de transport si produse metalurgice.

In 2005, exportul de bunuri a insumat 22255 milioane euro, marcand o atenuare a cresterii fata de anul 2004, ca efect al temperarii cererii din zona euro (cu exceptia exportului de produse minerale) si al modificarii structurii exporturilor in favoarea bunurilor intermediare si a celor de capital. Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din anul precedent (3320 milioane euro) si a provenit in proportie de doua treimi din cresterea preturilor externe (produse petroliere, produse ale industriei chimice, fonta, fier si otel) si de o treime din majorarea volumului (automobile, produse petroliere, masini, aparate si echipamente electrice).

In 2006, exportul de bunuri a insumat 25840,2 milioane euro, in crestere fata de anul precedent, ca efect al majorarii preturilor externe (la produse petroliere, masini, produse metalurgice, produse chimice, materiale plastice, mobilier), al volumului si al cresterii exporturilor produselor prelucrate (bunuri intermediare si bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost de 3595 milioane euro, mai mare cu 275 milioane euro fata de cel inregistrat in anul 2005. Principala sursa a exportului este industria prelucratoare, care furnizeaza aproximativ 97% din exporturile Romaniei, valoarea bunurilor industriale exportate in anul 2006 insumand 25025 milioane euro.

Volumul comertului exterior cu marfuri, in anul 2007 s-a cifrat la 80262,9 mil.euro, inregistrand o crestere cu 20,5%, fata de aceeasi perioada a anului 2006.

Exportul a fost in crestere si in acest an, fiind in valoare de 29380,3 milioane Euro.Principalele modificari structurale survenite in evolutia pe sectiuni a exporturilor, din primele 11 luni ale anului 2007 fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, constau in:

·         majorarea ponderii la: produse ale industriei constructiilor de masini cu 4,1 puncte procentuale, metale comune si articole din acestea cu 1,5 puncte procentuale;

·         diminuarea ponderii la: produse ale industriei usoare cu 3,3 puncte procentuale si produse minerale cu 3,2 puncte procentuale;

Tendinta de consolidare a exportului de produse romanesti pe pietele externe rezulta si din orientarea acestuia cu preponderenta spre pietele tarilor dezvoltate, care detin o pondere de peste 70% in valoarea totala a exportului. In anul 2007, principalele piete de export au fost: Italia (cu o pondere in totalul exportului Romaniei de 17,2%); Germania (17,1%); Franta (7,7%); Turcia (7,0%); Ungaria (5,6%); Marea Britanie (4,2%); Bulgaria (3,1%); Austria (2,6%); Spania (2,3%) si Polonia (2,2%), ponderea cumulata a acestor tari fiind de 69%.

Expedierile intracomunitare ale Romaniei au fost in anul 2007 de 21117,8 mil. euro, iar exporturile extracomunitare au fost de 8262,5 mil. euro, inregistrand cresteri cu 15,9% si respectiv 8,4% fata de anul 2006. Exporturile intra comunitare au avut o pondere de 71,9% in exportul total.

Descurajarea exporturilor de bunuri s-a realizat in conditiile aprecierii monedei nationale si reducerii puternice a cererii externe de produse ale industriei usoare, ca urmare a delocalizarii fenomenului de perfectionare activa, fenomene resimtite in primele luni ale anului 2007.

In comparatiile dintre tari se recurge deseori la exportul/locuitor, dar exportul trebuie sa cuprinda atat bunurile (produse tangibile si intangibile), cat si serviciile (produse intangibile). Exportul/locuitor este o expresie a performantei exterioare a unei economii nationale. Astfel, cu cat acest raport este mai mare, cu atat economia tarii este mai puternic antrenata in schimburile de marfuri cu strainatate. In 2002, exportul/locuitor a crescut de la valoare de 567 Euro/locuitor din 2001, la 672,1 Euro/locuitor, in conditiile scaderii numarului de locuitori. Aceeasi tendinta de crestere caracterizeaza toata perioada analizata, valoarea atinsa de acest indicator in 2007 fiind de 1362 Euro/locuitor(vezi ANEXA 2).

1.1.2. Importurile de bunuri si servicii

O importanta deosebita o au atat importurile, cat si gradul de acoperire a importurilor prin exporturi(vezi ANEXA 1).

Tabel 1.2.  Indicatori ai implicarii Romaniei in comertul interational

AN

Import CIF (mil EURO)

Export/Import

2001

17383.0

73%

2002

18881.0

78%

2003

21201.0

74%

2004

26281.0

72%

2005

32568.0

68%

2006

40738.7

63%

2007

50882.6

58%

Sursa: calcule proprii, pe baza datelor din Anuarul statistic al Romaniei si Consiliul National De Prognoza

Importurile (CIF), care au totalizat 18881 milioane Euro  in 2002, au fost cele mai mari din ultimii 13 ani, iar media lunara, de aproape 1575 milioane Euro, a depasit cu circa 48 procente media anului 2001. Majorarea importurilor a fost generata atat de componenta de volum, cat si de cresterea preturilor titeiului pe piata externa. Cauzele majorarii importurilor au fost legate de evolutiile din economia nationala, de politica vamala promovata de autoritati si de conjunctura internationala. Intre acestea se distinge expansiunea economiei nationale, care a antrenat suplimentarea importurilor de materii prime, masini, utilaje si mijloace de transport si de produse energetice; eliminarea taxelor vamale la importurile de bunuri industriale provenite din tarile Uniunii Europene a fost, de asemenea, un important factor de sustinere a tendintei ascendente a importurilor. In structura cererii de import pe grupe de marfuri nu s-au produs modificari semnificative in 2002 comparativ cu anul precedent, continuand sa se remarce cererea de import de masini, aparate, echipamente si mijloace de transport, de produse ale industriei usoare si de produse minerale. Nici in orientarea geografica nu au intervenit modificari importante in anul 2002, tarile dezvoltate, in general, si tarile Uniunii Europene, in special, continuand sa fie principalii parteneri ai Romaniei atat la export, cat si la import (74,5% din totalul exporturilor au fost orientate spre pietele tarilor dezvoltate, ponderea relatiei cu UE depasind 67% din total); importurile au provenit in proportie de 64,9% din tarile dezvoltate, 58,4% din totalul marfurilor cumparate de Romania avand drept provenienta tarile Uniunii Europene).

Totodata, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a imbunatatit, ajungand la 78%, cu 5 puncte procentuale mai mare decat in anul precedent.

Importurile (CIF) de bunuri si servicii si-au continuat tendinta generala ascendenta, totalizand  21201 milioane Euro in 2003, cu o medie lunara de aproape 1767 milioane Euro. Majorarea importurilor a fost partial generata de a procesul de reconstituire a stocurilor de catre agentii economici. La randul sau, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a deteriorat, ajungand la 74%, cu 4 puncte procentuale mai mic decat in anul precedent.

In 2004, nivelul importului(CIF) s-a ridicat la aproximativ 26,2 miliarde euro. Aceasta evolutie a fost determinata in principal de cresterea preturilor externe, de majorarea cererii de bunuri de capital si de resurse energetice primare si de extinderea creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinta indelungata (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme). Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a redus, ajungand la 72 %, cu 2 puncte procentuale mai mare decat in anul precedent.

Importul de bunuri a atins 32568 milioane euro in 2005, surplusul valoric al importului fata de anul 2004 fiind de 6287 milioane euro, determinat de cresterea preturilor externe, de modificarea structurii importului si de majorarea cererii interne de bunuri de folosinta indelungata. La randul sau, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a redus, ajungand la 68%, cu 4 puncte procentuale mai mic decat in anul precedent.

In 2006, valoarea absoluta a importurilor a atins 40738 milioane euro, in crestere fata de 2005, pe seama majorarii cererii interne de bunuri de capital (automobile, tractoare si alte vehicule terestre, aparate si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice) si de produse energetice. Surplusul valoric al importului fata de anul 2005 a fost de 8170  milioane euro, mai mare cu 1 745 milioane euro fata de cel inregistrat in anul 2005 si a fost determinat in cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al bunurilor importate.

In 2007 importul a insumat 50882,6 milioane euro. S-au constatat o serie de modificari structurale survenite in evolutia pe sectiuni a importurilor din primele 11 luni ale anului 2007 fata de perioada corespunzatoare a lui 2006, din care cele mai semnificative sunt urmatoarele:

·         majorarea ponderii la: produse ale industriei constructiilor de masini cu 3,2 puncte procentuale si metale comune si articole din acestea cu 1,4 puncte procentuale;

·         diminuari ale ponderii la: produse minerale cu 3,3 puncte procentuale si produse ale industriei usoare cu 1,7 puncte procentuale.

Din punct de vedere al orientarii geografice a importului Romaniei, primele 10 tari partenere (de origine pentru importuri extracomunitare si de expeditie pentru importuri intracomunitare), detin o pondere de 70,1% si anume: Germania (17,2%); Italia (12,8%); Ungaria (7,0%); Franta (6,3%); Federatia Rusa (6,2%); Turcia (5,5%); Austria (4,8%); Olanda (3,6%); Polonia (3,4%) si China (3,3%).

Intrarile intracomunitare au fost de 36151,4 mil. euro, reprezentand 71,0% din totalul importului, iar importul extracomunitar de 14731,2 mil. euro. Cresterea inregistrata la introducerile din statele membre UE a fost de 29,1%, comparativ cu 15,5% cresterea inregistrata la importul din tarile non-UE.

1.1.3. Indicatori ai gravitatii dezechilibrului balantei comerciale

Reprezentanti pentru a cuantifica gravitatea dezechilibrului balantei comerciale sunt soldul balantei comerciale si ponderea acestuia in PIB(vezi ANEXA 1).

Daca ponderea soldului balantei comerciale este mai mica decat 2,5%, dezechilibrul balantei comerciale nu afecteaza echilibrul general intern in mod semnificativ.

Tabel 1.3.  Indicatori ai gravitatii dezechilibrului balantei comerciale

AN

Sold balanta comerciala (mil.Euro)

Sold balanta comerciala/PIB

(X-M)/(X+M)

2001

-4661




-10%

-15.48%

2002

-4206

-9%

-12.53%

2003

-5587

-11%

-15.18%

2004

-7346

-12%

-16.25%

2005

-10313

-13%

-18.81%

2006

-14898.5

-15%

-22.38%

2007

-21502.3

-18%

-26.79%

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor BOP

Perioada 2001-2002 se caracterizeaza prin reducerea deficitului balantei comerciale de la 4661 milioane Euro in 2001 la 4206 milioane Euro in 2002, ca urmare a diferentialului favorabil dintre ritmurile de crestere a exporturilor si a importurilor. Romania era astfel in anul 2002 un importator net, dar continuarea cresterii economice si politicile de stimulare a exporturilor au determinat reducerea importului net de bunuri si servicii cu 10,4 procente fata de anul anterior; in mod corespunzator ponderea soldului balantei comerciale in produsul intern brut a scazut de la 10% in anul 2001 la 9% in perioada analizata.

Principala sursa de ingrijorare pe care a generat-o sectorul extern in anul 2003 a constituit-o tendinta de adancire a deficitului balantei comerciale. In acest an, eforturile BNR s-au indreptat in mai mica masura spre sustinerea competitivitatii exporturilor romanesti si descurajarea importurilor prin fortarea deprecierii leului in raport cu principalele monede, fiind orientate de aceasta data mai ales catre sustinerea dezinflatiei prin temperarea absorbtiei interne. Influenta determinanta asupra contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale cu o valoare nominala de 5587 milioane Euro, a carui pondere in PIB a crescut de la 8,7  % in anul 2002 la 10,6 % in anul 2003. Astfel, deficitul balantei comerciale a continuat sa se deterioreze atat datorita accelerarii expansiunii importurilor, cat si tendintei de plafonare a exporturilor induse in special de evolutia nefavorabila a economiilor celor mai importanti parteneri comerciali. Cresterea rapida a importurilor a fost antrenata in mai mica masura de efectul de substitutie, determinantul principal fiind accelerarea ritmului de crestere a cererii interne, in special a consumului populatiei si a investitiilor.

Anul 2004 se caracterizeaza prin accentarea deficitului balantei comerciale, ajungand la valoarea de 7346 milioane Euro, ca urmare a diferentialului nefavorabil dintre ritmurile de crestere a exporturilor si a importurilor, prin accelerarea importurilor in trimestrele III si IV. Romania a ramas si in anul 2004 un importator net, printr-o crestere a importului net de bunuri si servicii cu 30 procente fata de anul anterior, in mod corespunzator ponderea acestuia in produsul intern brut crescand  la 12 % in anul 2004. In anul 2005 deficitul balantei comerciale a insumat 10313 milioane euro si ponderea sa in PIB a crescut de la 12 % in anul 2004 la 13 % in anul 2005. Accentuarea deficitului comercial cu 40% fata de anul precedent s-a produs ca efect al temperarii exportului catre zona euro, in conditiile mentinerii ratei de crestere a importului. De asemenea, gradul de deschidere a economiei romanesti s-au redus semnificativ fata de anul 2004, cu cu 5,1 puncte procentuale (pana la 66 %).

In 2006 indicatorul a insumat 14898 milioane euro si ponderea sa in PIB a crescut la 15%. Accentuarea deficitului comercial cu 44,4% fata de anul precedent s-a produs ca efect al temperarii exporturilor catre tarile in curs de dezvoltare si pe fondul accelerarii importurilor. Pe zone geografice, deficitul comercial a fost generat de tarile dezvoltate (58,4%, din care 51,2% din comertul cu Uniunea Europeana), urmate de comertul cu tarile in tranzitie (25,6%, din care 22,7% din comertul cu Federatia Rusa) si cu tarile in curs de dezvoltare (16%). De asemenea, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi si gradul de deschidere a economiei romanesti s-au redus fata de anul 2005 cu 5 puncte procentuale, respectiv cu 0,5 puncte procentuale (pana la 63%, respectiv 68,5%).

Expansiunea importurilor intr-un ritm mai rapid decat cel al exportului a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) in 2007 cu 44,4% fata de deficitul comercial inregistrat in 2006, ajungand la 21502 milioane Euro. Ponderea sa in PIB a crescut la 18%. Din analiza datelor existente pentru 2007 reiese faptul ca deficitul comercial inregistrat cu tarile membre UE in valoare de 15033,6 milioane euro, a reprezentat 69,9% din total deficit, in crestere cu 53,9%, iar cel extracomunitar in valoare de 6468,7 mil. euro, contribuind cu 30,1%, in crestere cu 26,1%. Ca urmare a evolutiei diferentiate a schimburilor comerciale intra si extra comunitare, rezulta un grad de acoperire al importurilor CIF prin exporturi de 58,4% in ceea ce priveste schimburile intracomunitare, si 56,1% in comertul extracomunitar. Gradul de acoperire al importurilor CIF prin exporturi a reprezentat 58%, in anul 2007, situandu-se cu cca. 5 puncte procentuale sub cel inregistrat in anul 2006.

Prin urmare, valorile marimilor  relative ale soldului balantei comerciale (calculate ca raport intre soldul balantei comerciale si PIB) se incadreaza in intervalul (-10% ;- 50%) in perioada 2001-2007.

Aceasta concluzie este confirmata si de un alt indicator al gravitatii dezechilibrului balantei comerciale ,obtinut prin raportarea marimii relative a soldului fata de totalul tranzactiilor (Export + Import). Conform datelor din tabelul nr.4 nu se vor obtine marimi ≥ -10% ale raportului astfel calculat, insa valorile sunt foarte apropiate de -10% in 2002, restul perioadei fiind de asemenea marcata de deficite grave.

1.1.4. Performanta exterioara fata de nivelul PIB

Volumul valoric al exporturilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si ponderea acestora in produsul intern brut (in %) reprezinta o expresie a performantei exterioare a economiei nationale(vezi ANEXA 1). In ceea ce priveste evolutia PIB, aceasta s-a desfasurat astfel:

In 2002 cresterea produsului intern brut a fost robusta, in pofida conditiilor climaterice nefavorabile, care au afectat agricultura si silvicultura. Astfel PIB a crescut in valoare nominala de la 116768,7 milioane RON la 151475,088 milioane RON, cresterea sa atingand in termeni reali nivelul de 29 % (calculat ca raport intre valorile nominale in RON) si a fost generat in proportie de 66,8 % in sectorul privat, unul dintre cele mai inalte ritmuri de crestere consemnate in tarile candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana.

Tabel 1.4. Calcul PIB, PIB per locuitor

AN

PIB

 (milioane RON)

Curs mediu schimb

 (RON/Euro)

PIB (*)

(milioane Euro)

PIB /locuitor

(Euro/loc)

2001

116768.7

2.6

44864.6

2000.17

2002

151475.1

3.1

48463.9

2219.70

2003

197564.8

3.8

52605.6

2416.12

2004

246468.8

4.1

60808.3

2800.77

2005

288176.1

3.6

79531.1

3672.05

2006

344535.5

3.5

97754.4

4523.53

2007

404708.8

3.3

122268.5

5670

*Pe baza cursului mediu anual RON/EURO si a metodei de productie, preturi curente

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei si Consiliul National De Prognoza

Din punct de vedere al formarii PIB, dinamica acestuia a fost sustinuta in 2002 de cresterile inregistrate in industrie (a carei valoare adaugata bruta s-a majorat cu 7,2 %), in constructii (cu 6,9%) si in servicii (cu 5,3%), in timp ce agricultura a inregistrat o scadere fata de 2001 (cu 3,9%), datorata restrangerii productiei vegetale, ca urmare a conditiilor climaterice nefavorabile. Serviciile au continuat sa detina ponderea cea mai mare in formarea PIB (44,7%), urmate de industrie (29,1%) si agricultura (11,7%), Romania evoluand treptat spre o structura a PIB comparabila cu cea a tarilor dezvoltate.

Produsul intern brut pe locuitor a fost de circa 2220 milioane Euro, fata de 2000 milioane Euro in anul 2001, in crestere cu 10%. Utilizarea produsului intern brut a reflectat progresul consemnat in majoritatea ramurilor economiei, precum si imbunatatirea evolutiilor din comertul exterior.

In 2003, valoarea nominala a PIB s-a ridicat la 197564.8 milioane RON, ceea ce a permis majorarea PIB pe locuitor la 6897  RON/locuitor, echivalentul a 2 416 euro/locuitor (+8,8 % fata de nivelul din 2002) conform cursului mediu de schimb al anului 2003. Contributia sectorului privat la formarea PIB a crescut la 69,1 procente. Serviciile au fost din nou activitatea cu cea mai importanta contributie la constituirea PIB (44,6 procente in anul 2003).

In 2004 a continuat cresterea produsului intern brut, ajungind in valoare nominala la 60808 milioane Euro, iar in termeni reali la nivelul de 15,6%(calculat ca raport intre valorile nominale in Euro). Produsul intern brut pe locuitor a fost de circa 2801 milioane Euro, fata de 2416 milioane Euro in anul 2003, in crestere cu 15,9%. In structura, cresterea PIB a continuat sa fie influentata de majorarea rapida a consumului si a investitiilor, in timp ce exportul net a avut o contributie negativa. Ritmul inalt de crestere se datoreaza si unui an agricol exceptional.

In 2005 produsul intern brut a crescut pana la valoare nominala de 79531 milioane Euro, cresterea sa atingand in termeni reali nivelul de 30,8 % (calculat ca raport intre valorile nominale in RON) .Produsul intern brut pe locuitor a fost de circa 3673 milioane Euro, fata de 2800 milioane Euro in anul 2004, in crestere cu 31%. In 2006 valoarea nominala a PIB a fost de de 97754 milioane Euro, cresterea sa atingand in termeni reali nivelul de 22,9 % (calculat ca raport intre valorile nominale in Euro). Produsul intern brut pe locuitor a fost de circa 4523 milioane Euro, fata de 3672 milioane Euro in anul 2004, in crestere cu 23%.

In perioada 2006-2010 se estima ca produsul intern brut va creste cu ritmuri in medie de peste 6,0%, pe seama maririi volumului de activitate, cu deosebire in constructii si servicii. Confirmand aceasta previziune, PIB a inregistrat in 2007 o valoare de 122268.5 milioane Euro, crescand cu 25% fata de anul 2006 (97754.4 milioane Euro).

Performanta exterioara a economiei nationale(vezi ANEXA 1) a evoluat conform datelor tabelului de mai jos:

Tabel 1.5. Performanta externa a economiei nationale si dependenta sa fata de pietele externe de aprovizionare

AN

Export / PIB*

Import/PIB

2001




28%

39%

2002

30%

39%

2003

30%

40%

2004

31%

43%

2005

28%

41%

2006

26%

42%

2007

24%

42%

*Pe baza datelor din tabel nr. 1.1,1.2 si 1.4

Sursa: calcule proprii, pe baza datelor furnizate de Anuarul statistic al Romaniei si Consiliul National De Prognoza

Efortul la export in 2002 a crescut la 30,2%, comparativ cu 28,3%, nivel inregistrat in anul precedent (2001). In 2003, a scazut la 29,68 %, comparativ cu 30,2 %, nivel inregistrat in anul precedent. In 2005, a scazut la 27,8  %, comparativ cu 31,14 %, nivel inregistrat in anul 2004. Perioada 2006-2007 este marcata de o scadere a indicatorului, pana la 26 %, respectiv 24%.

Volumul valoric al importurilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si marimea relativa (in %) a acestora in raportul cu produsul intern brut al tarii reprezinta o expresie a dependentei economiei nationale fata de pietele externe de aprovizionare (vezi ANEXA 1).

.     In 2002, rata de completare a resurselor interne din importuri a crescut la 39% (comparativ cu 38% in anul anterior), urmata de o usoara crestere in 2003 pana la 40,3%.  Rata de completare a resurselor inerne din importuri scade in 2005  la 41% (comparativ cu 43,2% in anul anterior). In perioada 2006-2007 se pastreaza la un nivel constant de 42%, in crestere fata de 2005.

Impreuna, exporturile si importurile de marfuri si servicii exprimate procentual in raport cu PIB formeaza un indicator ce reflecta rolul schimburilor comerciale cu strainatatea in crearea si utilizarea produsului brut al tarii. El este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de ventilare internationala a economiei unei tari. In general, pentru acele valori ale ventilarii internationale care sunt sub 50%, se considera o economie relativ inchisa.

Tabel 1.6. Ventilarea internationala a Romaniei in perioada 2001-2007

AN

Ventilare internationala

2001

67%

2002

69%

2003

70%

2004

74%

2005

69%

2006

68%

2007

66%

Sursa:  calcule proprii, pe baza datelor din Raport BOP , BNR

Tinand cont de valorile mai mari de 50%  ale ventilarii internationale (valori cuprinse intre 66% si 74%) din perioada 2001-2007, se poate afirma ca economia romaneasca este o economie deschisa.

1.2.   Indicatorii care arata marimea si influenta migratiei internationale a factorilor munca si capital

Evolutiei omului ii este specifica, in anumite limite, mobilitatea teritoriala sau geografica. Aceasta caracteristica este cunoscuta sub denumirea de migratie. Termenul de migratie are un continut foarte bogat in sensul unei acceptiuni extinse el implica ideea de deplasare, de schimbare de loc si de locuinta cu tot ceea ce implica acest lucru din punct de vedere economic, social, geografic etc.

1.2.1. Soldul migratiei internationale a fortei de munca (numita si migratia neta a factorului munca) se stabileste in fiecare an al perioadei analizate ca indicator static.

Numarul emigrantilor ( persoane care intr-un interval de timp au plecat definitiv din Romania in alta tara  - element al miscarii migratorii externe) a fost in crestere in perioada analizata, de 9921 locuitori in 2001 la 14197 locuitori in 2006 (vezi ANEXA 2).

1.2.2. Investitia straina directa

Marimea si influenta migratiei internationale a factorilor munca si capital este exprimata prin intermediul investitiilor straine directe (ISD).

Totalul (Stocul) de ISD inregistrat intr-o economie nationala si ISD/locuitor reprezinta expresii cantitative pertinente pentru caracterizarea calitatii mediului investitional si de afaceri dintr-o tara care ofera oportunitati investitorilor straini (in conditiile unor resurse limitate de capital autohton). Structura ISD pe ramurile investite sau zonele geografice atrase in circuitul international are de asemenea o importanta deosebita.

Tabel 1.7.  Fluxul net de ISD in perioada 2001-2007 si corelatia cu numarul de locuitori

AN

Flux net ISD

 (MIL EURO)

ISD/loc

(Euro/loc)

2001

1294.0

57.69

2002

1212.0

55.51

2003

1946.0

89.38

2004

5183.0

238.72

2005

5213.0

240.69

2006

9059.0

419.20

2007

7076.0

328.12

Sursa: calcule proprii pe baza datelor BNR , Balanta de plati

Investitiile realizate in economie in anul 2002 au insumat peste 198466 miliarde lei si au fost cu 7,4 % mai mari decat in anul anterior; peste 48 % din sumele investite au fost utilizate pentru achizitionarea de utilaje(inclusiv mijloace de transport) destinate retehnologizarilor si dotarii noilor obiective. Pe forme de proprietate, tendinta investitiilor a fost divergenta: in timp ce investitiile din sectorul public au scazut cu 1,5 procente, cele din sectorul privat, in majoritate utilaje si mijloace de transport, au crescut cu 12,4 procente, insumand peste 131784 miliarde lei (66,4 % din total).

Investitiile directe nete ale nerezidentilor in Romania au insumat 1106 milioane dolari SUA in 2002 (1212 milioane Euro), in scadere cu 4,4 % fata de anul 2001 (1294 milioane Euro), circa doua treimi din acestea reprezentand participatii la capital si alte capitaluri investite in sectorul nebancar si peste o treime investitii in natura. ISD/locuitor a ajuns astfel la valoarea de 55 euro/loc, in scadere fata de 2001, din cauza scaderii ISD in valoare absoluta.

Investitiile de portofoliu nete ale nerezidentilor in Romania s-au cifrat la 391 milioane dolari SUA in 2002, in scadere cu aproximativ o treime fata de anul 2001, ca urmare a rascumpararii obligatiunilor de la Credit Suisse First Boston si a unui volum mai mic de emisiuni noi (o emisiune publica in valoare de 641 milioane dolari SUA si titluri emise de SNCFR Marfa SA, in suma de 121 milioane dolari SUA). Investitiile directe si de portofoliu ale nerezidentilor in Romania au finantat integral deficitul contului curent.  

Finantarea externa neta din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung a insumat 1 561 milioane dolari SUA, mai mult cu doua treimi decat in anul 2001, ca urmare a creditelor primite de la BERD, Nordic Investment si EDC Canada, BIRD, BEI si creditori privati (pentru Sidex, Metro Cash & Carry, Coca-Cola Romania, Termoelectrica, Distrigaz).

In 2003, dupa trei trimestre de scadere continua, investitiile au inregistrat o rata de crestere de 0,6 % in trimestrul IV comparativ cu 2002, aceasta revigorare fiind sustinuta de imbunatatirea conditiilor de finantare (Banca Centrala Europeana a redus de doua ori rata dobanzii pe parcursul anului 2003, pana la un minimum istoric de 2 %). Investitiile directe nete ale nerezidentilor in Romania au insumat 1946 milioane euro, in crestere cu 60% fata de anul 2002, peste 70% din acestea reprezentand participatii la capital si credite acordate de firmele straine intreprinderilor romanesti in care au investit. ISD/locuitor atinge astfel nivelul de 89 euro, in crestere fata de anul anterior. Investitiile de portofoliu nete ale nerezidentilor in Romania s-au cifrat la 515 milioane euro, nivel superior cu 26,8% celui inregistrat in anul 2002, ca urmare a reducerii cu aproximativ 50% a rascumpararilor de euroobligatiuni. Investitiile directe si de portofoliu ale nerezidentilor in Romania au finantat aproximativ 75% din deficitul contului curent. Finantarea externa neta din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung a insumat 1034 milioane euro, mai redusa cu 37% decat in anul 2002, evolutie determinata indeosebi de scaderea volumului de credite contractate de sectorul nebancar si de influentele rezultate din variatia cursului de schimb EUR/USD.

In 2004, investitiile au insumat 4209 milioane euro, mai mari de 2,2 ori fata de anul 2003, din care aproximativ 85 % au reprezentat participatii la capital si credite primite de la investitorul strain direct, iar diferenta, profit reinvestit si contributii in natura la capitalul social. La cresterea semnificativa a investitiilor directe in anul 2004 a contribuit cumpararea a 25% din actiunile Bancii Comerciale Romane (180,7 milioane euro) de catre BERD si CFI si a 51 % din actiunile SNP Petrom de catre Grupul petrolier austriac OMV (1499 milioane euro). Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au finantat 94,4 % din deficitul contului curent. Expansiunea componentei investitionale a fost sustinuta de un complex de factori: (i) imbunatatirea situatiei economice a sectorului corporatist; (ii) accesibilitatea surselor de finantare, reflectata de majorarea cu 38,3 % in termeni reali a soldului creditelor interne pe termen mediu si lung acordate agentilor economici si cu 63,1 % a imprumuturilor externe efectuate pe aceleasi scadente de sectorul nebancar; (iii) cresterea fluxului de investitii straine directe, destinate in principal sectorului nebancar; (iv) derularea unui numar mai mare de proiecte finantate din resurse externe nerambursabile (SAPARD, ISPA).

Finantarea externa neta din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung a insumat 2337 milioane euro in 2004, de 2,3 ori mai mult decat in anul 2003, evolutie determinata de cresterea volumului de credite contractate de sectoarele bancar si nebancar. Investitiile de portofoliu nete ale nerezidentilor in Romania s-au cifrat la 15 milioane euro, comparativ cu 515 milioane euro in anul 2003, datorita rascumpararii obligatiunilor emise de Termoelectrica ajunse la scadenta (150 milioane euro) si absentei unor noi emisiuni. ISD ating valoarea de 5183 milioane euro (cu 266% mai mare decat anul anterior), ISD/locuitor avand o impresionanta crestere  pana la 238 euro (fata de 89 euro in 2003). Aceasta crestere a investitiilor straine directe, dar si a sumelor primite de fondurile europene, reprezinta un factor principal al cresterii specatculoase a lichiditatii pietei valutare interbancare.

In 2005, investitiile straine realizate in ultimii cinci-sase ani incepeau sa dea rezultate, in sensul ca, pentru prima data, in cadrul clasamentelor industriale, firmele profitabile le depaseau, atat ca numar, cat si ca valoare, pe cele neprofitabile. Chiar daca mediul economic era mult imbunatatit, mai ramaneau inca multe firme insuficient restructurate care produc pierderi si arierate. In acest context, au capatat o mare importanta privatizarile semnificative ale anului 2005, incepand cu BCR (cumparata de Erste Bank) si continuand cu Distrigaz Sud (Gaz de France), Distrigaz Nord (E.ON Ruhrgas), Electrica Moldova (E.ON Energie) si Electrica Oltenia (CEZ Praga). Fluxul net al investitiilor straine directe in Romania a fost de 5213 milioane Euro (vezi ANEXA 2), ponderea cea mai insemnata (51,6%), fiind detinuta de participatiile la capitalul social. Se observa ca participatia la capital a investitorilor straini se concretizeaza, in principal, in transferul de numerar (99,5%), si intr-o masura foarte redusa in aport in natura (0,5%). De asemenea, creditele primite de la investitorii straini au inregistrat valoare semnificativa in cursul anului 2005, respectiv 1670 milioane Euro. ISD per locuitor ajung la valoarea de 240 euro, neinregistrand o modificare importanta fata de anul anterior.

Activitatile spre care s-au orientat preponderent investitiile straine directe in anul 2005 au fost: industria (49,4 %), comertul (18,3 %), posta si telecomunicatiile (12,2 %), intermedierile financiare si asigurarile (5 %) si constructiile (2,3 %). Principalele tari investitoare au fost: Olanda (21,2 %), Germania (19,7 %), Franta (15,5 %), Republica Ceha (13,1 %), Austria (8,1 %) si Italia (6,1 %).



Fluxul net de ISD, care a asigurat  in anul 2006 in proportie de 90,8 % acoperirea deficitului contului curent, a fost de 9059 mil. EUR, in crestere cu 74% fata de anul 2005, din care:

4159 mil. EUR participatii la capital (46%);

2673 mil. EUR profit net reinvestit (30%);

2227 mil. EUR credit net primit de la investitorii straini (24%).

ISD per locuitor este in crestere, totalizand 419 euro, cu 74% mai mare decat in anul anterior.

Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice, in perioada analizata ISD s-a localizat cu precadere in industria prelucratoare (34,2% din total), in cadrul acesteia cele mai atractive pentru ISD fiind metalurgia (8,3%), industria alimentara, a bauturilor si tutunului (5,5%), prelucrare titei, produse chimice, cauciuc si mase plastice (4,5%) si industria mijloacelor de transport (4,1%).

Principalele activitati spre care s-au orientat investitiile straine directe au fost: industria extractiva si prelucratoare, servicii profesionale, comert cu ridicata, transporturi, comert cu amanuntul, constructii, turism si agricultura.

Din datele Oficiului National al Registrului Comertului rezulta ca  principalele tari investitoare au fost: Olanda, Germania, SUA, Franta, Austria si Italia(vezi ANEXA 2).

Alte activitati care au atras importante ISD sunt: intermedieri financiare si asigurari, care cuprind activitatea bancara si de asigurari si reprezinta 22,2% din totalul ISD, comert cu amanuntul si cu ridicata (12,2%), telecomunicatii (8,2%), constructii si tranzactii imobiliare (6,4%), precum si servicii prestate intreprinderilor (4,1%).

Din punct de vedere al repartizarii pe principalele activitati economice, in medie, investitiile greenfield s-au orientat cu precadere spre industria prelucratoare (13,4% din soldul ISD) si in cadrul acesteia in special spre alimente, bauturi si tutun (3,3%), textile, confectii si pielarie (1,8%), mijloace de transport (1,6%), prelucrarea titeiului (1,5%), industria lemnului (1,5%). Alte ramuri in care investitiile Greenfield au o pondere semnificativa sunt: comert (11,1%), intermedieri financiare si asigurari (8,5%), constructii si tranzactii imobiliare (4,6%).

1.3.   Indicatorii indatorarii externe

In economia unei tarii poate exista situatia cand resursele naturale si financiare interne nu sunt suficiente pentru a satisface cererea. Exista o singura rezolvare - apelarea la importuri de marfuri si servicii sau de capital. De cele mai multe ori, mijloacele de plata sunt insuficiente pentru achitarea acestor importuri si astfel iau nastere obligatiile de plata care ulterior vor duce la asa numita indatorare. De remarcat faptul ca datoriile scadente inainte de trecerea unui an calendaristic sunt considerate credite comerciale si nu sunt cuprinse in datoria externa a tarii respective. De asemenea, nu sunt cuprinse in datoria externa nici imprumuturile de la persoane fizice sau persoane juridice cu capital privat deoarece sunt imposibil de observat statistic.

1.3.1. Datoria externa

Volumul datoriei externe publice acumulate de-a lungul anilor si datoria externa per capita sunt expresii ale indatorarii brute fata de creditorii de peste hotare. Fiecare tara este in acelasi timp si creditor international. De aceea, uneori se prefera ca baza de pornire datoria externa publica neta (datoria bruta – imprumuturi acordate), ceea ce modifica, uneori in mod substantial, coordonatele aprecierilor.

Cum datoria angajata trebuie restituita impreuna cu dobanda aferenta, cota anuala a platilor in contul datoriei externe publice este si ea atent comensurata prin cativa indicatori statici: serviciul datoriei externe (SDE) sau anuitatea cuprinde ratele scadente din datoriile angajate plus masa dobanzii, suma ce trebuie platita intr-un an financiar.

Tabel 1.8. Datoria externa si serviciul datoriei externe, 2001-2007

AN

Datoria externa (mil EURO)

Serviciul datoriei externe (mil EURO)

2001

14787.0

3648.0

2002

16200.0

4249.0

2003

17835.0

3808.0

2004

21504.0

4972.0

2005

31081.0

13578.0

2006

41803.0

19801.0

2007

45933.2

  -  

Sursa: Publicatii statistice ale BNR

Datoria externa pe termen mediu si lung a crescut in 2002 fata de sfarsitul anului 2001 cu peste o patrime, ajungand la 15,1 miliarde dolari SUA (16200 milioane Euro) (reprezentand 33,4 % din PIB, cu 1,1 puncte procentuale mai mult fata de anul anterior), in urma unor intrari nete din credite externe de 2,1 miliarde dolari SUA si a unor influente nefavorabile din variatia cursurilor de schimb de 1,1 miliarde dolari SUA.  Si in anul 2003 datoria externa a crescut fata de sfarsitul anului 2002 cu 4,8 %, ajungand la 17,8 miliarde euro, in urma unor intrari nete din credite externe in valoare de 2,1 miliarde euro. Pe de alta parte, nivelul datoriei externe a fost limitat de influentele variatiei cursului de schimb EUR/USD (-1,2 miliarde euro) si ale unor conversii de datorie in investitii directe (-0,2 miliarde euro).

In 2004, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut fata de sfarsitul anului 2003 cu 14,1 %, ajungand la 21,5 miliarde euro, in urma unor intrari nete din credite externe de 3,1 miliarde euro. Din nou, nivelul datoriei externe a fost limitat de influentele favorabile ale variatiei cursului de schimb EUR/USD (-0,5 miliarde euro) si ale unor conversii de datorie in investitii directe (-0,3 miliarde euro). In 2005, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut fata de sfarsitul anului 2004 cu 33,4 %, ajungand la 31 miliarde euro, in urma unor intrari nete din credite externe de 5,3 miliarde euro si a unor influente nefavorabile ale variatiei cursurilor de schimb EUR/USD de 1 miliard euro. Pe de alta parte, nivelul datoriei externe a fost diminuat de conversiile de datorie in investitii directe (0,2 miliarde euro). 

In 2006, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut fata de sfarsitul anului 2005 cu 12,5 %, ajungand la 41,8  miliarde euro, in urma unor intrari nete din credite externe de 3,8 miliarde euro si a unor influente favorabile ale variatiei cursurilor de schimb EUR/USD de 0,7 miliarde euro. Datoria externa din anul 2007 a insumat 45933 milioane euro, ceea ce a insemnat o valoare a datoriei externe per locuitor de 2129 milioane euro, in crestere fata de perioada anterioara.

1.3.2. Datoria externa per capita

Un indicator des utilizat in caracterizarea gradului de indatorare a unei tari fata de strainatate este datoria externa pe locuitor (vezi ANEXA1 ). Indicatorul arata suma datorata strainatatii la un moment dat pe locuitor si este utilizat in comparatiile internationale. El se exprima in euro pe locuitor.

Datoria per capita  cunoaste o crestere semnificativa in perioada analizata, ajungand de la valoarea 659 euro/locuitor in 2001 la  2129 euro/locuitor in 2007, in conditiile descresterii numarului de locuitori (vezi ANEXA 2).

1.3.3. Raportarea datoriei la PIB

Se poate analiza de asemenea datoria externa (DE) in functie de produsul intern brut (PIB) (vezi ANEXA 1). Indicatorul arata cat la suta din produsul intern brut al anului considerat ar trebui sa fie destinat rambursarii datoriei externe existente. Acest indicator are o valoare mai mult teoretica, deoarece datoria externa este rambursata in mod esalonat, iar din produsul intern brut al unui an numai o parte este utilizata pentru achitarea angajamentelor scadente in acel an.

Anii 2001-2006 sunt caracterizati de o crestere a procentului datoriei externe cuprins in PIB (de la 33% la 43%), spre deosebire de perioada 2006-2007 care este marcata de scaderea procentajului (de la 43% la 38%) :

Tabel 1.9.  Raportarea datoriei la PIB

AN

Datorie/PIB

2001

33%

2002

33%

2003

34%

2004

35%

2005

39%

2006

43%

2007

38%

Sursa: calcule proprii, pe baza datelor din Anuarul statistic

1.3.4. Serviciul datoriei externe

Serviciul datoriei externe pe termen mediu si lung in anul 2002 a insumat 3 miliarde dolari SUA (4249 milioane Euro), din care 2,4 miliarde dolari SUA au reprezentat rate de capital, iar 0,6 miliarde dolari SUA, dobanzi si comisioane. In anul 2003 a insumat 3,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro au reprezentat rate de capital si 0,7 miliarde euro dobanzi si comisioane. In 2004,  a insumat 4,9 miliarde euro, din care 3,2 miliarde euro au reprezentat rate de capital si 0,8 miliarde euro dobanzi si comisioane. In anul 2005 ajunge la valoarea de 13,7 miliarde euro, din care 3,8 miliarde euro au reprezentat rate de capital si 0,9 miliarde euro dobanzi si comisioane.

Serviciul datoriei externe (termen scurt, mediu si lung) in anul 2006 a insumat 19801 milioane euro, din care 18191 milioane euro au reprezentat rate de capital si 1610 milioane euro dobanzi si comisioane. Structura pe scadente a serviciului datoriei externe arata ca ponderea serviciului datoriei externe pe termen scurt a continuat sa creasca de la 60,9% in anul 2005 la 67,2% in anul 2006, concomitent cu reducerea ponderii serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung de la 39,1% la 32,8%.

Structura pe dobanzi a datoriei externe pe termen mediu si lung reflecta faptul ca imprumuturile cu dobanda variabila continua sa detina ponderea majoritara (61%), cele mai frecvente dobanzi variabile uzitate fiind EURIBOR 6 luni (17,8%), EURIBOR 3 luni (13,3%) si LIBOR USD 6 luni (11,7%). Angajamentele cu dobanda fixa reprezentau 39,0% din total, in scadere cu 1,9 puncte procentuale fata de finele anului 2005.

1.3.5. Ponderea serviciului datoriei externe in export

Indicatorul arata cat la suta din export este utilizat pentru acoperirea datoriei externe scadente in anul respectiv (vezi ANEXA 1). La o valoare mai mica de 15% se considera ca serviciul datoriei externe nu afecteaza grav puterea de cumparare a exporturilor.

Tabel 1.10. Raportarea serviciului datoriei externe la export

AN

SDE/Export

2001

29%

2002

29%

2003

24%

2004

26%

2005

61%

2006

77%

2007

 -

Sursa: Anuarul statistic

Se observa o crestere accentuata a cotei pe care SDE o absoarbe din incasarile tarii din exportul de marfuri si servicii (de la 29 % la 77%), valori ce depasesc limita de 15% mentionata anterior.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


Studiul pietei romanesti de software profesional - SAP
COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE
ANALIZA RENTABILITATII FINANCIARE
INDUSTRIE
CHINA – O POSIBILA PIATA PE VIITOR
Piata cu concurenta monopolistica
DEZVOLTAREA ECONOMICA IN ANSAMBLU
Analiza diagnostic - rolul in evaluarea si reglarea performantelor economico-financiare ale firmei
UTILIZAREA SI EFICIENTA FOLOSIRII CAPITALULUI FIX
Economie internationala – teste grila