Influența atacului produs de principalii agenți patogeni asupra unor elemente de producție și calitate la unele soiuri de vița de vie din Centrul Viticol Stefanești - Argeș

Influența atacului produs de principalii agenți patogeni asupra unor elemente de producție și calitate la unele soiuri de vița de vie din Centrul Viticol Stefanești - Argeș

Influenta principalelor boli studiate (mana, fainarea, putregaiul cenusiu) asupre unor elemente de productivitate si calitate ale productiei a unor soiuri in podgoria Stefanesti Arges.

Elementele analizate au fost:

- numarul de inflorescente pe lastar - in experiment s-a urmarit influenta atacului principalilor agenti fitopatogeni asupra numarului de inflorescente.

- masa 100 de boabe - caracterizata de cresterea in greutate a partilor componente ale bobului, in special pulpa si mai putin pielita .

S-a urmarit in ce masura influenteaza principalele boli studiate greutatea 100 boabe. S-a determinat evolutia continutului de glucide si acizi si in ce masura acesta este influentat de GA% al principalilor agentilor fitopatogeni.

Din analiza comportarii soiurilor luate in observatie, pe parcursul celor trei ani de experiente, se constata o variate a tuturor parametrilor urmariti in functie de conditiile climatice si influenta gradului de atac al principalelor agenti fitopatogeni: Plasmopara viticola, Uncinula necator, Botryotinia fuckeliana si nu in ultimul rand caracteristicile ereditare ale soiurilor.

Soiurile studiate, in Centrul viticol Stefanesti-Arges, prezinta elemente de productivitate si calitate a productiei, comportare fata de atacul principalilor agenti fitopatogeni analizati (Plasmopara viticola, Uncinula necator si Botriotynia fuckeliana) diferita si anume:

• cel mai mare numar de inflorescente pe butuc 46, in perioada studiata, s-a constatat la soiul Feteasca regala; cel mai mic numar s-a identificat la soiulArgessis (10 inflorescente / butuc) ;
• greutatea a 100 de boabe inregistrata a fost la soiul Argessis de 658.2 g , acesta detasandu-se fata de celelelte soiuri urmarite; cea mai mica greutate a 100 de boabe s-a inregistrat la soiul Cabernet Sauvignon ( 66,8 g) ;
• cea mai mare productie obtinuta a fost la soiul Feteasca regala de 4,96 kg/butuc, iar cea mai mica la soiurile Muscat de Hamburg 2,95 kg/butuc si Tamaioasa romaneasca 2,74 kg/ butuc. Aceste soiuri au fost si cele mai afectate de atacul principalilor agenti fitopatogeni ;
• cantitatea de zaharuri din strugure variaza in limite destul de stranse maximul de zaharuri acumulate in strugure s-a intalnit la soiul Tamaioasa romaneasca de 208,4 g/l; minimul s-a inregistrat la soiul Argessis de 173 g/l zaharuri. ;
• aciditatea maxima inregistrata pe anii de studiu a fost la soiul Cabernet Sauvignon de 8.47g/l; majoritatea soiurilor de masa au avut aciditatea strugurilor in jurul valorii de 4,22 g/l ;
• cele mai afectate soiuri la atacul agentilor fitopatogeni analizati au fost: Tamaioasa romaneasca si Muscatul de Hamburg, rezistenta buna la atacul principalilor agenti fitopatogeni a prezentat-o soiul Argessis, (gradul de atac in valoare de 4 % in anii care prezinta cele mai favorabile conditii ecologice pentru producerea atacului).

Unele elemente de productivitate, calitate a productiei si comportarea soiurilor la atacul principalilor agenti fitopatogeni la soiurile pentru struguri de masa ( Centrul viticol Stefanest Arges, 2006-2009 )

Tabelul nr. 10

Unele elemente de productivitate, calitate a productiei si comportarea soiurilor la atacul principalilor agenti fitopatogeni la

soiurile pentru vinuri albe ( Centrul viticol Stefanest Arges 2006-2009)

Tabelul nr. 11

Unele elemente de productivitate, calitate a productiei si comportarea soiurilor la atacul principalilor agenti fitopatogeni la

soiurile pentru vinuri albe ( Centrul viticol Stefanest Arges 2006-2008)

Tabelul nr. 12

A. Comportarea soiului Muscat de Hamburg la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

Figura nr. 3

Comportarea soiului Muscat de Hamburg privind unele elemente de productivitate, calitate a productiei la atacul principalilor agenti fitopatogeni se caracterizeaza prin

-numarul maxim de inflorescente 17, a fost inregistrat in anul 2006, tot in 2007 zaharurile in strugure au inregistrat maximul de 196 g/l;

-in anul 2006 se inregistreaza cea mai mare greutate a 100 de boabe, 330 g si cea mai mare aciditate a strugurelui de 6,43 g/l, precum si minimul gradului de atac de Uncinula necator de 25% (maxima fiind de 35% in anul 2008). Productia maxima a fost inregistrata in anul 2007 de 3,7 kg/butuc.

B. Comportarea soiului Chasselas doré la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

Figura nr. 4

Soiul Chasselas doré a inregistrat in anul 2006 numarul maxim de inflorescente 44 si aciditatea maxima de 5,01 g/l. Greutatea a 100 de boabe atinge maximum de 163g in anul 2008, productia maxima fiind de 4,12 kg/butuc in anul 2007,iar maximul de zaharuri de 170 g/l a fost atins in anul 2006.

C. Comportarea soiului Argessis la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

Soiul Argessis, inregistreaza in anul 2007 numarul maxim de inflorescente/ butuc, tot anul acesta productia este maxima de 6,04 kg/butuc, cu mult deasupra mediei. Zaharurile in strugure inregistreaza in anul 2008 maximul de 170 g/l, tot in acest an se atinge si maximul de 4,99 g/l aciditatea strugurilor.Greutatea maxima a 100 de boabe se obtine in anul 2006, aceasta fiind de 764 g. Mentionam ca soiul Argessis a inregistrat cel mai mic grad de atac la toate bolile studiate, mana, fainarea si putregaiul cenusiu.

Figura nr. 5

D. Comportarea soiului Tamaioasa romaneasca la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008)

Soiul Tamaioasa romaneasca inregistreaza in anul 2007 numarul maxim de inflorescente 27 si tot in acest an se obtine si maximul productiei pe anii de studiu, 3,15 kg/butuc. Aciditatea maxima este atinsa in anul 2008 de 6.03 g/l si se atinge maximul greutatii a 100 boabe 201g. Transpunerea grafica este realizata in figura nr. 6.

Figura nr. 6

E. Comportarea soiului Aligoté la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

Figura nr.7

La soiul Aligoté in anul 2006 se inregistreaza numarul maxim de inflorescente/ butuc 42, in anul 2007 zaharurile in strugure sunt de 165 g/l, iar atacul de fainare este de 21%, maxim atins in anii de studiu. Anul 2008 marcheaza maximul greutatii a 100 boabe 165g ,aciditatea strugurilor 6,78 g/l si productia maxima de 3,6 kg/butuc.

F. Comportarea soiului Feteasca regala la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

Figura nr. 8

La soiul Feteasca regala in anul 2008, productia este maxima de 5,6 kg/butuc, in acelasi an zaharul din struguri este de 194 g/l, desi ne confrruntam cu un atac de fainare GA% -11%. In anul 2006 s-a format numar maxim de inflorescente 48/butuc, greutatea a 100 de boabe este de 168 g, iar aciditatea strugurelui este de 5.57 g/l.

G. Comportarea soiului Burgund mare la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

Figura nr. 9

Pentru soiul Burgund mare anul 2007 este favorabil obtinandu-se productia maxima de 4,14 kg/butuc si zaharuri in strugure 194 g/l., iar numarul maxim de inflorescente fiind de 35/butuc. Productia este diminuata datorita atacului puternic de fainare, soiul Burgund prezentand gradul de atac 28% in anul 2008.

H. Comportarea soiului Merlot la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

Soiul Merlot inregistreaza in anul 2007 , un numar maxim de 40 inflorescente pe butuc, iar aciditatea strugurelui se situeaza la 7,79 g/l tot valoare maxim inregistrata pe cei trei ani luati in studiu. %. Anul 2007 este anul unei productii maxime pe butuc de 4,27 kg , precum si un maxim de zaharuri din strugure de 188 g/l.

Figura nr. 10

I. Comportarea soiului Cabernet Sauvignon la atacul principalilor

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

Soiul Cabernet Sauvignon, obtine cea mai buna productie in anul 2006, de 3,85 kg/ butuc, avand si numarul maxim de inflorescente 31/ butuc, aciditatea de 9,97 g/l, tot valoare maxim obtinuta. Desi acest an a fost favorabil atacului de mana si putregai cenusiu, valorile obtinute se explica prin rezistenta destul de buna a soiului la atacul agentilor fitopatogeni . In anul 2007 se inregistreaza cea mai ridicata valoare a zaharului in struguri aceasta fiind de 214 g/l, tot acest an fiind foarte favorabil atacului de Uncinula necator, determina atingerea gradului maxim de atac de 7%. Nu este o valoare foarte mare, dar cumulata si cu ceilalti factori influenteaza in sens negativ productia obtinindu-se in acest an numai 2,95 kg/ butuc.

Figura nr. 11

CONCLUZII

1. Agroecosistemul din centrul viticol Stefanesti-Arges se caracterizeaza prin conditii ecopedologice favorabile cultivarii vitei de vie, dar si dezvoltarii unor daunatori si agenti fitopatogeni (in special : Plasmopara viticola, Uncinula necator, Botryotinia fuckeliana).

2. Materialul biologic utilizat a fost: Muscat de hamburg, Chasselas doré, Argessis, Tamaioasa romaneasca, Aligoté, Feteasca regala, Burgund mare, Merlot, Cabernet Sauvignon.

3. Comportarea soiurilor la atacul produs de ciuperca Plasmopara viticola ( Berk. et Curt.) Berl. Et de Toni :

3.1. Soiurile studiate s-au caracterizat prin comportare diferita la atacul produs de ciuperca Plasmopara viticola.

3.2. Din grupa soiurilor care au inregistrat valori mari ale gradului de atac, rezistenta slaba la mana fac parte soiurile: Muscat de Hamburg (31,6%), Tamaioasa romaneasca

( 27,8%) si Burgund mare (23,4%).

3.3. Cu rezistenta mijlocie la atacul de mana sunt soiurile: Merlot (17,8%), Aligoté ( 15%), Chasselas doré .

3.4. Cu rezistenta buna se incadreaza soiul Cabernet Sauvignon (8%)

3.5. Comportare deosebit de buna a avut soiul Argessis (4,4%)

4. Comportarea soiurilor atacul ciupercii Uncinula necator, (Schw.) Burr.

4.1. Rezistenta slaba la fainare pe frunze, au manifestat soiurile: Muscat de Hamburg (GA% - 30,2%), Tamaioasa romaneasca (GA%- 29,6%), Burgund mare (GA% - 22,4%).

4.2. Rezistenta mijlocie la fainare,au manifestat soiurile: Aligot é ( GA% - 15,6 %) si Merlot ( GA% - 17%)

4.3 Rezistenta buna la fainare pe frunze au avut soiurile: Cabernet Sauvignon ( GA%- 3,4%) si Argessis ( GA% - 0,6 %), aceasta din urma avand o rezistenta foarte buna.

5. Comportarea soiurilor la atacul produs de fitopatogenul Botryotinia fuckeliana, ( De Bary.) Whety.

5.1. Rezistenta slaba la putregul cenusiu al strugurilor au prezentat soiurile Tamaioasa romaneasca (GA%- 26,4%), Feteasca regala (24,2%), Muscat de Hamburg (27%), Aligoté ( GA% - 25,2%).

5.2. Rezistenta mijlocie la atacul de putregai cenusiu a prezentat soiul: Chasselas doré ( GA% -10,6 %),

5.3. Rezistenta buna la atacul de putregai cenusiua avut soiurile la atacul de putregai cenusiu Merlot ( GA% - 9,8%), Cabernet Sauvignon (GA% - 7%),

6. Comportarea soiurilor privind productivitatea si calitatea productiei concomitent cu atacul produs de principalii agenti fitopatogeni (Plasmopara viticola, Uncinula necator si Botriotynia fuckeliana)

In urma acestor analize se deduc urmatoarele:

6.1. Anul 2007, cand s-a inregistrat cel mai puternic atac de Plasmopara viticola si Botriotynia fuckeliana ploios se caracterizeaza prin diminuarea productiei si a masei 100 de boabe,in acest an cea mai mare productie a fost obtinuta de soiul Argessis 6.04 kg/butuc, la care gradul de atac produs de mana a fost de 2 % , iar cea mai mica productie a fost inregistrata la soiul Cabernet Sauvignon 2,95 kg/butuc.

6.2. Anul 2008 a fost anul cu cel mai puternic atac de Uncinula necator, secetos datorita conditiilor de mediu favorabile instalarii si inmultirii acestui agent fitopatogen. Cea mai mare productie s-a obtinut la soiul Feteasca regala (5,6 kg/butuc), in conditiile unui grad de atac fainare pe frunze de 11%. Cea mai mica productie a fost realizata la soiul Muscat de Hamburg (1.91 kg/butuc), in conditiile unui grad de atac de 33 %.