Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. studiul pădurilor, plantațiilor de arbori, gospodărirea padurilor, protejarea padurii, exploarare

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Proiect de diploma - la amenajarea padurilor


Proiect de diploma - la amenajarea padurilor



MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARI

PROIECT DE DIPLOMA

                         LA AMENAJAREA PADURILOR

                   TEMA PROIECTULUI

           Sa se intocmeasca amenajamentul privind lucrarile de                      ingrijire si conducere a arboretelor din U.P X Cartibav Ocolul Izvorul Somesului

               Cuprinsul proiectului

    

             A-Piese scrise

               Memoriu justificativ

        Capitolul 1 Localizarea  studiului

1.1              Elemente de identificare a U.P

1.2              Vecinatati, limite si hotare

     1.3     Suprafata U.P. si repartitia acesteia pe trupuri de padure si bazinete

     1.4    Organizarea administrativa a unitati de productie

         Capitolul 2 Studiul vegetatiei forestiere

     2.1  Caracterizarea generala a arboretului

   2.1.1  Caracterizarea arboretelor pe tipuri de structura , origine si provenienta

2.1.2            Structura pe speci a arboretelor

2.1.3            Structura arboretelor in functie de consistenta

2.1.4            Structura  arboretelor pe clase de varsta

2.1.5            Structura arboretelor pe clase de productie

2.1.6            Starea fitosanitara a arboretelor

2.2                  Caracterizarea generala a subarboretului

2.3                  Caracterizarea generala a semintisului

2.4               Caracterizarea generala a paturi erbacee

        Capitolul 3 Stabilirea functilor social-economice ale paduri

3.1                   Obiective social-economice si ecologice

3.2                      Subunitati de gospodarire

         Capitolul  4 Stabilirea bazelor de amenajare

4.1                   Bazele organizari amenajistice

4.1.1             Regimul

4.1.2             Compozitia tel

4.1.3             Tratamentul

4.1.4             Exploatabilitatea

4.1.5             Ciclul

4.2                   Conditi de accesibilitate

4.3                   Conditi organizatorice si de dotare

       Capitolul 5  Planul lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

5.1                  Planificarea generala a lucarilor de inrijire si conducere a arboretelor

5.2                  Calculul posibilitati

5.3                  Planul decenal al lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

        Capitolul 6  Bibliogafie

        B-Piese desenate

      Harta U.P.

      Harta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

                                                     Memoriu justificativ

          Prin Amenajarea Padurilor se definesc doua activitati: practica si stiintifica. Activitatea practica urmareste, prin amenajarea padurilor, stabilirea unui ansamblu de masuri silviculturale, ecologice, economice si de interes social prin care o padure poate asigura, cu maximum de eficienta, produse si servicii necesare societatii.

          Din punct de vedere stiintific, amenajarea padurilor constituie o disciplina de studiu in invatamantul liceal si universitar de specialitate, avand un rol bine definit in randul stiintelor silvice.

          Pentru a asigura in bune conditii si cu continuitate lemnul de care are nevoie atat economia nationala, cat si populatia si a crea cadrul necesar ca padurile sa-si poata exercita in plenitudinea lor functiile protectoare si productive cerute de strategia mentinerii echilibrului ecologic si a dezvoltarii calitatii vietii, fondul forestier al tarii se amenajeaza.

          Din zece in zece ani, pentru padurile si terenurile forestiere din raza unui ocolo silvic se intocmeste un proiect de amenajament, prin care se stabilesc solutii tehnice de felul cum trebuie sa fie gospodarite, pentru a putea satisface cerintele prezente si viitoare ale economiei nationale si populatiei cu produse si servicii cat mai diversificate.

          Dupa felul cum a evoluat caracterul proprietatii asupra padurilor si s-au schimbat conditiile economice de valorificare a produselor si efectelor acestora, s-a definit si amenajamentul ca stiinta. S-au elaborat mai multe definitii prin care notiunea de amenajament a imbracat forme diferite. In esenta, amenajamentul este instrumentul tehnic de organizare cu continuitate a productiei padurilor si a recoltarii produselor acestora, in vederea satisfacerii pentru moment si in viitor a nevoilor generale.

Proiectul de amenajament cuprinde astfel elemente privind marimea si                                                                                                                       structura arboretelor, volumul si cresterea acestora, cantitatile de lemn si alte produse ale      padurii care se pot recolta anual cu indicarea locurilor in care urmeaza a se efectua lucrarile respective de recoltare, masuri de ameliorare a starii fitosanitare si a compozitiei arboretelor, de impadurire a suprafetelor neregenerate, necesarul de instalatii de transport si constructii forestiere.

      Capitolul  1 Localizarea studiului

1.2. Elemente de identificare a unitatii de productie

         Ocolul Silvic Rodna este situat in Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei,la interferenta dintre trei masive muntoase :S.E.-ul Muntilor Rodnei ,N.V.-ul Muntilor Suhard si N-ul Muntilor Bargaului.

     Unitatea de productie X Cartibav este situata in majoritate in bazinele vailor :Valea Hoiturilor si Cartibav,afluenti ai Somesului Mare.

     Din punct de vedere al administratiei face parte din Ocolul Silvic Rodna ,Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA  R.A.,Directia Silvica BISRITTA –NASAUD.

     Teritorial este situata in raza comunei Sant.

     In cadrul acestor limite teritoriale ,padurea se invecineaza cu terenuri agricole :pasuni si fanete –proprietatii ale lucuitorilor din comuna Sant.

1.2. Vecinatati, limite

                               

           Vecinatatile si limitele U.P. X Cartibav ,sub  raportul organizarii silvice, sunt prezentate in tabelul urmator:

Vecinatati si limite ale U.P.  X Cartibav
Puncte cardinale
Vecinatati

Limite

Nord

U.P.  VI Cobasel

Raul Somesu Mare

Est

U.P.IX Valea Mare

Culmea Hoitului ,Culmea Cucureasa

O.S. Ilva Mica

Vf. Baran ,Culmea Brasoveanca

Sud

O.S. Ilva Mica

Culmea Cornii

Vest

U.P. XI Valea Marte

Culmea Hazboaia

                               

Limitele unitatii de productie amintite sunt naturale clare (culmi, plaiuri, vai,), iar in fond forestier sunt materializate cu vopsea rosie.                                                         

1.3 Suprafata U.P. si repartitia acesteia pe trupuri de padure si bazinete

                               

Fondul forestier din aceasta unitate de productie insumeaza suprafata  de 2140,8 ha, din care cea ocupata de paduri este de 2113,6ha, reprezentand 99%  din suprafata totala, procent ce indica o buna utilizare a fondului forestier.                                                                                     

 Repartitia suprafetei pe trupurii de padure si bazinete se prezinta in tabelul de mai jos:

                               

Repartizarea fondului forestier pe comune:

Nr.

Crt.

Denumire

Parcele aferente

Suprafata

ha

Distanta medie in km.pana la

O.S.

Gara CFR

1

2

3

4

5

6

1.

B.Georgeasa

1-4,122-124

64,0

15

18

2.

B.Hoituri

5-14

169,7

14

17

3.

Tr. Vl.Catelii

15-23

110,3

13

16

4.

Tr. Cartibus

24-27

51,0

12

15

5.

Tr. Magura

29-42

244,5

12

15

6.

Tr. Bran

43-55,D126

296,0

15

18

7.

B.Vl.Pustie

56-75,D125

347,5

14

17

8.

B.Beringeni

76-93

334,7

14

17

9.

Tr. Ciungitura

94-109

326,7

13

16

10.

Tr.St. Cartibav

110-121

196,4

11

14

TOTAL                                                    2140,8

   Tabelul pune in evidenta gruparea padurilor acestei unitati de productie in 10 trupuri de padure, respectiv bazinete .

Sediul  ocolului silvic este situat in localitate Rodna iar gara CFR la care se transporta materialul lemnos este localitatea Anies.

         

       1.4. Organizarea administratuva a unitati de productie

                               

Pentru o buna gospodarire si paza, suprafata fondului forestier din unitatea de productie X Cirtibav este repartizata pe cantoane si districte, conform tabelului urmator

Organizarea administrativa a U.P. VII  Cartibav

District

Canton

Parcele componente

Suprafata

Nr.

Denumire

Nr.

Denumire

[ha]

[%]

II

Sant

8

Cartibav

1-54,122A,123A,124A,F ,123C,F

904,4

42

9

Beringeni

55-112

1037,5

48

Total district II Sant

1941,9

91

Drumuri forestiere       D125,D126

3,2

0

I

Rodna

5

VI Cornii

113-123

195,7

9

Total district I Rodna

195,7

9

TOTAL

2140,8

100

Capitolul 2

STUDIUL VEGETATIEI FORESTIERE

2.1 Caracterizarea generala a arboretului

Studiul caracteristicilor structurale si calitative ale arboretelor prezinta o deosebita importanta, intrucat inlesneste formarea unei imagini de ansamblu privind starea, structura, stabilitatea, capacitatea bioproductiva a padurii. Totodata, apreciind dinamica dezvoltarii arboretelor si tendintele dezvoltarii lor ulterioare, precum si cerintele social-economice ce trebuiesc satisfacute, se pot stabili directiile ce trebuie urmate in dirijarea dezvoltarii lor si a padurii in vederea solutionarii optime a obiectivelor de gospodarire fixate.

In deplina concordanta cu cele specificate anterior, in subcapitolele urmatoare se vor prezenta si analiza cele mai importante caracteristici structurale ale arboretelor studiate, precum si ale celorlalte etaje de vegetatie aflate in componenta padurii.

2.1.1Caracterizarea arboretelor pe tipuri de structura,origine si provenienta

Realizarea obiectivelor urmarite                    prin operatiunile culturale nu este posibila decat daca se tine seama de particularitatile constitutive si functionale ale padurii in orice loc si in orice moment din dezvoltarea sa.

Aceasta caracterizare este necesara deoarece pe baza analizei acesteia se pot preciza care sunt evolutiile in desfasurarea dezvoltarii arboretelor, valoarea lor atat ecoprotectiva cat si productiva precum si stabilitatea lor. De asemenea, pe baza acestei caracterizari se pot stabili masurile ce trebuie adoptate si modul de gospodarire al padurii in vederea unei bune administrari a fondului forestier. In acest mod se urmareste dirijarea padurii pe parcursul fiecarei generatii spre stari si structuri adecvate, care sa-i pastreze perenitatea in timp si spatiu, sa-i conserve biodiversitatea, sa-i optimizeze organizarea ecosistemica si sa-i valorifice optimal si eficient produsele si serviciile fixate prin telurile de gospodarire.

.

        Din punctul de vedere al originii arboretelor2089,3 ha (99%) sunt arborete naturale ce au luat nastere prin valorificarea potentialului de regenerare naturala al padurii (insamantare naturala), iar 13,3 ha (1%) sunt arborete artificiale ce au luat nastere din plantatii si 11,0 ha sunt arborete total derivate .

In consecinta, este indicat ca, prin masuri silvotehnice de dirijare, sa se urmareasca mentinerea in stare normala a acestor amestecuri indelung adaptate la conditiile stationale specifice zonei montane, precum si cresterea procentajului arboretelor pluriene si relativ pluriene.


TOTAL

%

3

91

-

6

100

Ha

27

928,1

3,1

65,1

1023,3

Arborete artificiale

butasi

%

-

-

-

-

-

ha

-

-

-

-

-

samanta

%

-

-

-

-

-

ha

-

-

-

-

-

Arborete naturale

lastari

%

-

-

-

-

-

ha

-

-

-

-

-

samanta

%

3

91

-

6

100

ha

27

928,1

3,1

65,1

1023,3

Tipul de compozitie

Pure si practic pure

Amestecate

Pure si practic pure

Amestecate

TOTAL

Tipul de structura

Echiene si relativ echiene

Pluriene si relativ pluriene

   

 
Text Box: Repartitia suprefetelor pe tipuri de structura, origine si provenienta



          2.1.2 Structura pe specii a arboretelor

                               

   Structura pe specii a arboretelor ofera o serie de informatii asupra valorii economice a acestora , a capacitatii lor mediogene si protective , dar corelata cu alti parametrii fizico-geografici (altitudine ,expozitie , sol , clima , s.a.) sau structurali (clasa de productie, consistenta) indica de asemenea directii in care, prin interventia constienta, fundamentata ecologic a omului ,gospodarirea padurilor sa fie durabila si sa indeplineasca toate dezideratele de ordin economic , ecoproductiv si social.

Structura pe speci a arboretelor din U.P. X Cartibav este prezentata tabelar si grafic in cele ce urmeaza:

Structura pe specii a arboretelor

Specia          

Suprafata

MO

FA

BR

DR

DT

DM

TOTAL

Ha din total U.P.

1088,4

459,7

457,8

5,8

69,7

32,2

2113,6

% din total U.P.

51

22

22

-

3

2

100

Ha din total arboret

234,4

512,6

212,8

-

41,0

22,5

1023,3

% din total arboret

23

50

21

-

4

2

100

          

Din analiza tabelului precedent se pot desprinde urmatoarele observatii:

·                fagul este reprezentat pe ansamblul unitatii de productie 22%

·                bradul este  reprezentat in proporti de 22% .   

·                molidul prezinta, spre deosebire de speciile precedente, o pondere mult mai mare la nivelul intregii unitati de productie 51%.

·                 diversele rasinoase sunt reprezentate prin larice.

·                diversele tari sunt prezente 3% si sunt reprezentate prin paltin de munte, carpen, mesteacan si anin;

·                diversele moi sunt prezente la nivelul unitatii de productie 2% si sunt constituite din plop tremurator si salcie capreasca.        

Ca o concluzie, trebuie subliniat ca prin masurile silviculturale ce se vor adopta, pentru realizarea unei silviculturi moderne, care sa permita indeplinirea cerintelor productive, ecoprotective si recreative ale padurii, este necesara satisfacerea urmatoarelor deziderate:

·                cresterea proportiei de participare in compozitia arboretelor a bradului cunoscut fiind fptul, ca prezenta lui in arborete mareste rezistenta acestora la doboraturi de vant.

·                reducerea proportiei molidului sau cel mult mentinerea acestei proportii in scopul realizarii de amestecuri stabile ce valorifica optim oferta stationala si prezinta rezistenta maxima la actiunea factorilor perturbatori;

·                innobilarea compozitiei arboretelor prin introducerea in proportie mai mare a paltinului de munte si a laricelui in buchete sau ochiuri, in locurile care sunt tolerate de aceasta specie ( insorite si bine aerate);

·                tinerea in frau a carpenului si mesteacanului in arboretele care prezinta pericol de a se transforma in arborete derivate cu aceste specii de valoare mult mai scazuta in comparatie cu speciile naturale fundamentale ce sunt constituentele padurilor naturale din aceasta regiune.

2.1.3 Structura arboretelor in functie de consistenta

    Consistenta unui arboret exprima o stare a desimii lui si se reda prin gradul de apropiere a coroanelor arborilor componenti sau gradul de inchidere a masivului. Consistenta se realizeaza odata cu constituirea starii de masiv a arboretului si este dependenta de natura, starea si dezvoltarea sa in timp, precum si de interventiile silvotehnice aplicate pe parcurs. Indicele de consistenta are o dinamica variabila in timp si spatiu si, de aceea, trebuie determinat de fiecare data inaintea unei interventii silvotehnice.   

     Distributia  suprafetelor arboretelor pe categorii de consistenta este prezentata in tabelul urmator:

Structura arboretelor in functie de consistenta[Guest1] 

Suprafata ocupata

Arborete cu indice de consistenta

TOTAL

0.7-1,0

0.4-0.6

0.1-0.3

In total U.P.

ha

1787,1

180,1

146,4

2113,6

%

84

9

7

100

Arboretele de varste mai mici vor fi parcurse cu completari , in vederea ameliorarii consistentei actuale, iar cele de varste inaintate vor fi refacute treptat, indeosebi cele incadrate in regim de conservare deosebita (SUP M), pentru ca functiile protective ale acestora sa nu fie pierdute in nici un moment.

 Circa 94% din suprafata arboretele studiate reprezinta ponderea arboretelor cu indice de consistenta plina si aproape plina, ceea ce denota faptul ca majoritatea arboretelor prezinta o stare de vegetatie normala , ele manifestandu-si pe deplin functiile ecoprotective si bioproductive.

 Arboretele cu consistenta plina (1,0) au varstele cuprinse intre 20 ti 40 ani, ele fiind in general arborete neparcurse de circa 8 ani cu lucrari silvotehnice si in care este absolut necesara o interventie rapida .Acest arborete se gasesc in planul decenal si vor constitui obiectul lucrarilor silvice in anul 2003 .

[G.M.2] La nivelul unitatii de productie aceste arborete cu indicele de consistenta sub 0.7 sunt reprezentate de arborete cu varste inaintate parcurse in deceniul precedent cu taieri si aflate in curs de regenerare si arborete aflate la limita cu golul montan(alpin).

Arboretele cu consistenta aproape plina si aproape plina ocupa ponderea cea mai mare in cadrul arboretelor din U.P.X Cartibav. Acest lucru denota faptul ca majoritatea arboretelor prezinta o stare de vegetatie normala, ele manifestandu-si pe deplin functiile ecoprotective si bioproductive.

2.1.4 Structura arboretelor pe clase de varsta

          Varsta arboretului reprezinta, de fapt, o medie a varstei arborilor componenti. Structura arboretelor din U.P. X Cartibav in raport cu varsta este prezentata in tabelul urmator:

TOTAL

2113,6

100

Arb.  pluriene[Guest3] 

287,1

14

Clasa de varsta

VII

121-140

159,7

08

VI

101-120

212,4

10

V

81-100

499,3

24

IV

61-80

32,9

2

III

41-60

200,7

9

II

21-40

422,6

20

I

1-20

298,9

14

Suprafata ocupata

Ha

%

Din total U.P.

                               

Se poate remarca, din datele prezentate anterior, ca structura actuala a arboretelor pe clase de varsta, la nivelul unitatii de productie, este destul de indepartata de de structuea optima . Exista un dificit destul de pronuntat de arborete din clasa a IV-a de varsta, acumuland doar 2% din suprafata totala si un evident excedent de arborete din clasa a II-a si a V-a de varsta. Normalizarea claselor de varsta va fi deci un proces lung si de durata si care va necesita o analiza atenta si un complex de masuri judicioase, stabilite prin amenajamente, dar care va trebui pus in practica cu profesionalism de catre angajatii ocolului silvic.

In arboretele studiate, se remarca ponderea extrem de mare a arboretelor din clasa a II-a de varsta.

2.1.5 Structura arboretelor pe clase de productie

      Clasa de productie a unui arboret exprima sintetic capacitatea de productie a acestuia si se determina cu ajutorul tabelelor de productie, pentru fiecare specie, in functie de varsta si inaltime, la arboretele echiene, si in functie de inaltimea relizata la un anumit diametru de referinta, la arboretele pluriene.       

             Structura arboretelor din U.P. X Cartibav in raport cu clasele de productie se prezinta asfel:

Structura arboretelor pe clase de productie

Suprafata ocupata

Clasa de productie

TOTAL

I

II

III

IV

V

Din total U.P.

Ha

518,0

1021,2

543,7

26,6

4,1

2113,6

%

25

48

26

1

-

100

          Din analiza datelor prezentate anterior se observa preponderenta arboretelor de productivitate superioara (clasa a I de productie si clasa a II-a ) la nivelul unitatii de productie. Clasa de productie medie pe totalul unitatii de productie este de 2,04.

          Acest lucru se coreleaza cu bonitatea statiunilor 70% din acestea fiind de bonitate superioara si 30% de bonitate mijlocie. Acest lucru denota faptul ca arboretele isi manifesta in mod optim functiile productive si ecoprotective valorificand la nivel maxim oferta stationala.

        De remarcat, de asemenea, lipsa arboretelor de productivitate inferioara.

2.1.6 Starea fitosanitara a arboretelor

      Analiza datelor aflate in evidenta ocolului silvic a relevat o stare fitosanitara buna a arboretelor unitatii de productie U.P. X Cartibav .Ocolul silvic a luat masuri de prevenire si combatere a oricaror atacuri de insecte .Deoarece o parte din arborete sunt molidisuri pure este necesar sa se supravegheze atent arboretele pentru a nu se declansa o inmultire in masa a daunatorilor acestei specii. Trebuie depistate toate doboraturile de vant pentru ca trunchiurile respective sa fie cojite si fasonate pentru a nu constitui focare de infectie a insectelor.

     Rasinoasele doborate in prima jumatate a sezonului de vegetatie (aprilie –iunie ) trebuie cojite in maximum 45 de zile.

      Impotriva ipidelor trbuie sa se ia masuri de instalare a arborilor cursa ,iar in plantatiile tinere contra daunatorilor ,in special Hylobius abietis trebuie sa se continuie actiunea de instalare a scoartelor curse.

      Ciupercile parazite patrund in arborete prin ranile provocate de vant. Trunchiurile afectate de ciuperci sunt usor rupte de vant , iar daca nu , sunt degradate tehnolgic.In arboretele acestui U.P. s-au inregistrat in unii ani atacuri intense de Armillaria mellea.

      Se impune , in continuare , o urmarire  atenta a evolutiei daunatorilor in timp si luarea masurilor adecvate  in vedera mentinerii starii de sanatate buna.

     In acest U.P. se extrag anual prin itermediul lucrarilor de igenizare arborii uscati , bolnavi sau infestati , fapt care duce la marirea rezistentei arboretului.

              

            2.2  Caracterizarea generala a subarboretului[x4] 

  

      Tinand seama de faptul ca arboretele din cadrul U.P.-ului sunt amestecuri de fag cu rasinoase si cea mai mare parte a lor au o consistenta aproape plina, nu este favorizata dezvoltarea subarboretului .Tot in cadrul U.P. se mai intalnesc molideto-bradete sau molidisuri practic pure ,unde ne confruntam cu fenomenul de acidificare a solului, pe langa consistenta plina pe care aceste o formeaza, aceasta situatie nepermitand instalarea unor specii arbustive.Cu toate acestea pot sa apara exemplare izolate de Rosa canina, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Sambucus nigra, Sambucus racemosa, Rubus idaeus, Vaccinium myrtillus. Exemplarele componente ale acestor specii apar, in general, in ochiuri deschise sau in locuri cu consistenta mai scazuta, in lungul drumurilor forestiere, la liziere, in proportii ce nu stanjenesc dezvoltarea arborilor Trebuie insa remarcat ca exemplarele de zmeur (Rubus idaeus) pot coplesi parchetele taiate ras producand ingreunarea regenerarii speciilor principale, arboretele in cauza necesitand masuri costisitoare de descoplesire. De asemenea afinul (Vaccinium myrtillus) prin resturile sale abundente, greu alterabile, contribuie decisiv la podzolirea si acidificarea solului si poate invada cu usurinta in parchetele rase de molidis, devenind stanjenitor pentru regenerarea arboretelor. Din aceasta cauza, cu toata valoarea incontestabila a ultimelor doua specii amintite din punct de vedere alimentar-farmaceutic, prezenta lor in paduri nu este de dorit, tinand cont de efectele negative asupra solului si regenerarii arborilor

 Daca se reuseste mentinerea proportiei speciilor arbustive in limitele normale, acestea pot reprezenta o sursa de venituri a ocolului silvic, in cazul valorificarii fructelor de padure ca produse accesorii.

          Deci se poate remarca ca prezenta subarboretului are un dublu rol benefic : primul, cultural, consta in stimularea cresterii arborescente de varsta redusa, dar si ameliorarea conditiilor edafice , iar al doilea economic, poate reprezenta o sursa de venituri a ocolului silvic , in cazul valorificarii fructelor de padure ca produse accesorii.

2.3Caracterizarea generala a semintisului

        Semintisul constituie un subsistem al padurii, care integreaza totalitatea puietilor din speciile arborescente si din care, cu timpul, se va constitui un nou arboret si deci o noua padure.

Pornind de la faptul ca statiunea montana de amestec (FM2) in care sunt incluse arboretele, permite dezvoltarea tipului natural de padure de molidisuri in amestec cu brad si fag , aceste specii formeaza in zonele respective semintis utilizabil cu o compozitie apropiata de compozitia arboretului.

 Speciile existente sunt: molidul ,bradul, fagul si diseminat paltinul de munte, acestea se intalnesc in arboretele batrane cu consistenta sub 0,7 .

 Suprafata ocupata de semintis variaza in functie de compozitie si consistenta arboretelor .

 In cuprinsul arboretelor luate in studiu in lucrarea de fata, semintisul este slab reprezentat deoarece arboretele au varste relativ mici, varste la care arborii inca nu au ajuns la maturitatea necesara fructificarii.

           Arboretele se regenereaza satisfacator pe cale naturala neexistand necesitatea de a se aplica lucrari speciale de ajutorare a regenerarii.

2.4Caracterizarea generala a paturii erbacee

      Patura vie cuprinde totalitatea plantelor ierboase, muschii si lichenii si reflecta fidel conditiile de sol si arboret, constituind un indicator diferential de mare valoare al acestor conditii.

      Patura erbacee din cuprinsul unitatii de productie U.P. X Cartibav  este destul de slab reprezentata.De precizat ar fi faptul ca aceasta in arboretele cu consistenta sub normala nu provoacaa prejudicii semintisului si nu impiedica regenerarea naturala sub masiv pentru brad si fag,in poieni si goluri pentru molid.

   Flora de mull este caracteristica majoritatii arboretelor , si este reprezentata de specii ca:Oxalis acetosella, Asperula odorata, Geranium robertianum, Luzula albida, Lamium maculatum, Merculiaris perennis, Euforbia amygdaloides, Salvia glutinosa, s.a.

  Flora caracteristica majoritatii arboretelor este cea de mull fiind reprezentata de specii ca: Asperula odorata, Dentaria bulbifera, Dentaria glanduligera, Oxalis acetosella, Pulmonaria rubra, Asarum europaeum, Euphorbia amygdaloides.

  Tipul de flora cel mai des intalnit este cel cu Asperula-Dentaria.

         2.6Analiza si cartarea tipologica a padurii

Din analiza datelor prezentate in descrierea parcelara a arboretelor apartinand U.P. X Cartibav, se poate observa o varietate relativ mare de tipuri de padure.

Tipurile de padure intalnite in cadrul unitatii de productie se evidentiaza in tabelul Text Box: Tabel 3.6.1urmator


Text Box: Repartitia suprafetei unitatii de productie pe tipuri de padure   Productivitatea

Inf.

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Mijl.

31,7

624,9

80,1

736,7

-

-

-

-

736,7

Sup.

-

-

-

-

1205,5

68,0

104,

1378,1

1378,1

Suprafata

%

1

30

4

35

57

3

5

65

100

ha

31,7

624,9

80,1

736,7

1205,5

68,0

104,6

1378,1

2114,8

Denumirea tipului natural de padure

Molideto-bradet pe soluri schelete (m)

Amestec de rasinoase si fag pe soluri schelete (m)

Molidis cu Oxalis accetosella pe soluri schelete (m)

Amestec normal de rasinoase si fag cu flora de mull (s)

Molidis normal cu Oxalis accetosella (s)

Molideto-bradet normal cu flora de mul(s)

TOTAL GENERAL

Codul

Tipul de padure

1241

1341

1114

1311

1111

1211

Tipul de statiune

3332

3333

Nr. Crt.

1

2

3

Total

4

   5

6

Total


  Prezentarea tabelara a tipurilor de padure evidentiaza ca cele mai intalnite tipuri sunt: „Amestec normal de rasinoase si fag cu flora de mull (1311)”care ocupa 689,9ha ( 67%) si „Amestec de rasinoase si fag pe soluri schelete (1341)” care ocupa 273,7 ha ( 27%) din suprafata totala a arboretelor luate in studiu.La nivel de unitate de productie, situatia este putin  diferita in sensul ca „Amestec normal de rasinoase si fag cu flora de mull (1311)”ocupa 57% din ponderea arboretelor unitatii de productie, respectiv 1205,5 ha, iar  „Amestec de rasinoase si fag pe soluri schelete (1341)” reprezinta 30% din arboretele unitatii de productie (624,9 ha). Descrierea acestor tipuri de padure este redata in cele ce urmeaza:

1.3.1.1                                 Amestec normal de rasinoase cu fag cu flora de mull

Arboretele din acest tip au fost identificate pe expozitii variate, cu inclinari diferite, de obicei slabe ori moderate, adesea la poalele versantilor sau in alte locuri asezate si ferite de eroziune. Solurile sunt  brune acide sau brune eumezobazice, profunde luto-nisipoase, uneori semischelete sau slab schelete. Substratele sunt reprezentate prin conglomerate si gresii calcaroase.

Arboretele sunt compuse din molid, brad si fag in proportii aproximativ egale; fagul, de la o anumita varsta, ramane in al doilea etaj. Diseminat se mai gaseste paltinul de munte, iar in unele regiuni se adauga laricele

Consistenta naturala a arboretelor este 0.9-1.0. productivitatea este superioara, dar la fag ramane ceva in urma rasinoaselor. Arborii sunt bine conformati, cu trunchiuri drepte, cilindrice si bine elagate. Se obtine material de lucru de calitate superioara la rasinoase .La fag, formele sunt nesatisfacatoare cu trunchiuri conice,strambe si insuficient elagate ;nu se poate obtine decat lemn de foc.

Regenerarea naturala se produce in conditii bune. Se instaleaza usor puietii celor trei specii principale, de asemenea si paltinul. In masiv strans semintisurile nu se dezvolta si raman pipernicite.

Subarboretul este slab reprezentat prin exemplare izolate de zmeur, coacaz de munte, tulichina, caprifoi, soc rosu.

Patura erbacee este puternic dezvoltata, formand uneori un covor continuu. Predomina Oxalis acetosella pe langa care se mai gasesc: Paris quadrifolia, Rubus hirtus, Veronica urticifolia, Pulmonaria rubra, Lamium maculatum[c5] , Salvia glutinosa, Asperula odorata, Dentarium bulbifera, Senecio fuchsii. Muschii sunt slab reprezentati prin pernite izolate de Eurhynchium strisatum, Hylocomium splendens, Rhytidiadelphus triqueter, Dicranum socparius, Polytrichum commune.

De asemenea exista o corelatie perfecta intre productivitatea naturala a tipurilor de padure si bonitatea stationala.

1.2.1.1 Molideto-bradet normal cu flora de mull

 

        Arboretele apartinand acestu tip de padure se regasesc pe versanti cu expozitii variate, dar mai ales pe cel umbrite, mai mult in partile mijloci si inferioare, pe pante diferite, ajungand pana la foarte repezi. Solurile sunt brune , profunde sau mijlociu profunde, cu textura lutoasa sau luto-nisipoasa, slab schelete sau smischelete, cu drenaj normal.

        Arboretele sunt compuse dintr-un amestec de molid si brad, in proprtii variate; diseminat se gasesc fagul ti paltinul de munte .Productivitatea e superioara la molid si brad, inferioara cel mul mijlocie la fag; arborii rasinoaselor sunt bine conformati, cu trunchiuri cilindrice si drepte, bine elagate .

        Regenerare naturala se produce in bune conditii, mai ales in ochiuri sau regiuni cu consistenta ceva mai mica.

        De obicei subarboretul lipseste sau este foarte slab reprezentat de specii rare Rosa sp., Sambucus sp..Patura erbacee este bine dezvoltata, formata din : Asperula  dentaria, Oxalis acetosella, Salvia glutinosa, Luzula albida, Euphorbia amygdaloides, Geramium robertianum, s.a.m.d. .

        

                        CAPITOLUL 3

STUDIUL CONDITIILOR TEHNICO-ECONOMICE

 

 

3.1       Obictive social ecomice ale padurii

 

Obiectivele ecologice, economice si sociale, exprimate prin natura produselor si a serviciilor de protectie ori sociale ale padurii, se definesc in raport cu cerintele societatii. Satisfacerea acestor cerinte se realizeaza atribuind padurilor sarcini referitoare atat pentru asigurarea unor efecte de protectie, cat si pentru producerea de masa lemnoasa si alte produse specifice padurii. Astfel formulate, ele devin obiective social-economice si ecologice ale gospodaririi forestiere si se exprima prin natura produselor si a sarcinilor de protectie.

Repartitia suprafetei unitatii de productie X Cartibav in raport cu zonarea functionala a padurilor se prezinta astfel:

Ø   Grupa  I functionala  654,6 ha;

Ø   Grupa II functionala  1459,0 ha.

                In raport cu obiectivele de protejat, repartizarea suprafetelor din grupa I functionala, pe categorii functionale, cu precizarea tipului de categorie functionala, se prezinta astfel:

Ø   Subgrupa si categoria functionala 2A- protectia  solului (447,3 ha ) ,paduri situate pe stancarii si pe terenurii cu inclinarii mai mari de 25 de grade . Se incadreaza in tipul II de categorii functionale.

Ø    Subgrupa si categoria functionala 4I- protectia drumului national (62,1 ha);

Ø   Subgrupa si categoria functionala 2C- protectia golului de  munte (43 ha);

Ø   Subgrupa si categoria functionala 5H- arborete-rezervatii de seminte (102,6) pentru producerea semintelor de calitate.

 

 

3.2       Subunitati de gospodarire

 

 

      Pentru a-si indeplini functiile atribuite, arboretelor din aceasta unitate de productie trebuie sa li se aplice masuri de gospodarire diferentiate. Aceasta a fost cauza pentru care s-au constituit trei subunitati: doua de protectie si una de productie si protectie, astfel:

·                SUP M – paduri supuse regimului de conservare deosebita, pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale, in suprafata de 552,0 ha, reprezentand 26% din intreaga unitate de productie, (58 u.a.). In aceste arborete se vor efectua lucrari speciale de conservare;

·                SUP K – rezervatii de seminte, pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale, in suprafata de 102,6 ha, reprezentand 5% din intreaga unitate de productie, (6 u.a). In aceste arborete se vor efectua lucrari speciale de conservare;

·                SUP A – codru regulat, sortimente obisnuite, pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale, in suprafata de 1459,0 ha, reprezentand 69% din intreaga unitate de productie, (147u.a.), cuprinzand arboretele din grupa II functionala .

        Capitolul 4 Stabilirea bazelor de amenajare

4.1 Bazele organizarii amenajistice

     Pentru a satisface in conditii corespunzatoare functiile atribite, atat arboretelor luate individual, cat si fondul de productie luat in snsamblul sau, trebuie sa indeplineasca anumite conditii de structura specifice aspectului optim al acestora. Structura optima (normala) spre care trebuie sa se indrepte padurea si fondul de productie se defineste prin amenajament tinandu-se seama de functiile atribuite si conditiile stationale existente.

      Structura, atat a arboretelor cat si a fondului de productie in ansamblu, atat cea normala cat si cea corespunzatoare diferitelor etape intermediare, se defineste prin stabilirea bazelor de amenajare: regim, compozitie-tel, tratamente, exploatabilitate (exprimata prin varsta explatabilitatii), ciclu. Structura actuala a arboretelor este[G.M.6]  urmatoarea: 1826,5 ha din arboretele unitatii de productie sunt echiene si relativ echiene si doar 287,1ha dintre arboretele U.P. sunt pluriene si relativ pluriene.

      Structura optima spre care trebuie sa se tinda este pluriena si relativ pluriena, atat pentru arboretele pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale (SUP A), cat si pentru arboretele pentru care nu se reglementeaza recoltare de produse principale (SUP M, SUP K).

 [c7] 

4.1.1 Regimul

Luand in considerare obiectivele si functiile social economice si ecologice atribuite arboretelor, precum si starea si structura actuala si de perspectiva a fondului forestier, pentru padurile din U.P. X Cartibav se va mentine regimul codru, adoptat si la amenajarile anterioare.

4.1.2 Compozitia tel

In conditiile unitatii de productie luata in studiu, compozitiile tel luate pentru fiecare arboret in parte, urmaresc conservarea genofondului natural prin promovarea speciilor naturale de baza si de amestec, apte sa indeplineasca in mod optim functiile atribuite. La stabilirea compozitiei-tel a fiecarui arboret s-au avut in vedere conditiile stationale, functiile social-economice si ecologice ale padurii si starea actuala  arboretului existent.

Pentru optimizarea compozitiei, in scopul cresterii randamentului protector si productiv, s-a prevazut aplicarea urmatoarelor masuri:

-pastrarea proportiei naturale a fagului, bradului si molidului, in amestecurile de rasinoase si fag, dominante in zona, fara a se introduce alte specii de amestec (paltin de munte, frasin, cires), experienta locala dovedind inoportunitatea acestei actiuni; fac exceptie unele arborete, in care paltinul de munte apare spontan, regenerandu-se natural;

-reducerea proportiei speciilor pioniere si provizorii;

-introducerea moderata, in statiunile favorabile din fagete (in cazul arboretelor care au si rol de productie), a unor grupe su palcuri de rasinoase de valoare (brad, molid si in mod exceptional larice) si promovarea acestora prin taieri de ingrijire adecvate in arboretele tinere.

          Stabilirea compozitiei-tel pe fiecare tip de padure s-a facut in baza “Indrumarilor tehnice pentru compozitiile, schemele si tehnologiile de regenerare a padurilor”.

            Prin amenajament se vor promova cu precadere compozitii corespunzatoare tipului fundamental de padure .

            Pentru arboretele parcurse cu lucrari de ingrijire s-a tinut cont de compozitia actuala si de specificul lucrarilor propuse .

            Pentru arboretele exploatabile si propuse la impaduriri compozitia tel s-a trecut cea de regenerare dar s-a tinut cont si de regenerarea existenta.

Cod

Tipul actual de padure

Compozitia de regenerare

111.4

Molidis cu Oxali acetosella pe soluri schelete

7-8MO,2-3LA+(-)FA, BR, PAM,SR

124.1

Molideto bradete pe soluri schelete

6-7MO,2-3BR,LA+(-)1FA,PAM+(-)SR

134.1

Amestecuri de rasinoase si fag pe soluri schelete

4-5MO,2-3BR,LA,1-2FA,PAM

111.1

Molidis normal cu Oxalis acetosella

7-8MO,1-2LA,BR,1FA,PAM+(-)SR

121.1

Molideto bradet normal cu flora de mull

4-6MO,3-4BR,LA,1-2FA,PAM

131.1

Amestec normal de rasinoase si fag cu flora de mull

6-7MO,1-3BR,1-3FA,PAM

                               

          4.1.3 Tratamentul

  Tratamentul, ca baza de amenajare, include intregul complex de masuri silvotehnice prin care o padure este condusa de la intemeiere pana la exploatare si regenerare, in conformitate cu structura si telurile fixate. Ca ansamblu de masuri silviculturale aplicate pe intreaga durata de existenta a arboretului in scopul realizarii structurii corespunzatoare, tratamentul presupune, pentru padurile luate in studiu urmatoarele:

-realizarea unor compozitii optime, prin obtinerea de regenerari naturale in proportie cat mai mare si completarea lor doar in golurile neregenerate;

-aplicarea taierilor localizate, cu perioada lunga de regenerare, pentru realizarea de structuri pluriene sau relativ pluriene;

-executarea sistematica a tuturor lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor.

                 Alegerea tratamentului s-a facut conform instructiunilor in vigoare, avandu-se in vedere urmatoarele elemente:

-formatia forestiera din care fac parte arboretele;

-structura arboretelor;

-categoria de productivitate a arboretelor;

-categoria de panta;

-grupa functionala (tipul de categorie functionala).

                 La aceste elemente se mai adauga experienta locala privind exploatarile si dinamica procesului de regenerare.

                 Tratamentele ce se vor aplica in unitatea de productie X Cartibav  se prezinta astfel:

         -tratamentul taierilor succesive in fagete ;

-tratamentul taierilor progresive in amestecuri.

    Arboretele pentru care nu se organizeaza productia vor fi parcurse numai cu lucrari de igiena.

    La aplicarea tratamentelor se tine cont de existenta semintisului utilizabil se va favoriza pe cat posibil regenerarea naturala.

    Interventiile succesive prin degajari, curatirii, rarituri etc. judicios si la timp executate vor conduce la exploatabilitate la arboretele optim structurate sub raportul compozitiei si implicit al calitatii productiei.

-taieri progresive cu trei interventii in perioada de regenerare (20-30 de ani), atat in amestecurile de rasinoase cu fag, cat si in fagetele naturale fundamentale, ajunse sau trecute de varsta exploatabilitatii, avand in vedere variatiile frecvente de consistenta (chiar in arboretele neparcurse anterior cu taieri). In acest mod se urmareste conservarea, pe cat este posibil, a structurii spatiale diversificate. Se vor promova toate palcurile si grupele de semintis utilizabil, inglobandu-se in noul arboret si palcurile de nuielis-prajinis, frecvente in multe arborete;

-taieri de igiena, in cazul arboretelor constituite ca rezervatii de seminte. Avand in vedere varsta lor relativ scazuta, taierile speciale menite a favoriza producerea de seminte se vor aplica in viitor, pe baza unor studii de specialitate;

-taieri de conservare precum si taieri de igiena in arboretele cu rol exclusiv de protectie supuse regimului de conservare deosebita.

Tratamentele se vor aplica conform “Normelor tehnice pentru alegerea si aplicarea tratamentelor”.

4.1.4 Exploatabilitatea

 Exploatabilitatea este starea sau calitatea de a fi exploatabil atribuita arborilor sau arboretelor in momentul in care recoltarea lor devine necesara, spre a se putea realiza cu maximum de folos telul economic urmarit. Aceasta stare se exprima prin dimensiuni (diametru) in arborete gradinarite sau varsta in cele echiene. Varsta exploatabilitatii s-a stabilit numai la arboretele pentru care s-a reglementat procesul de productie.

Deci pentru arboretele in care se regelementeza productia se adopta exploatabilitatea tehnica care se realizeaza la varsta cand productia anuala medie a arboretelor este maxima .

Varsta medie la care se realizeaza exploatabilitatea tehnica pe U.P.este de 110 ani.

4.1.5 Ciclul

Ciclul de productie, ca baza de amenajare, reprezinta timpul fixat ca norma pentru realizarea de arborete expoatabile intr-o unitate de productie. El apare ca o varsta medie la care urmeaza a fi exploatate arboretele dintr-o unitate de productie.

In functie de varsta exploatabilitatii tehnice, cicllul care asigura normalizarea fondului de productie este de 120 ani.

[c8] 

4.2              Conditii de accesibilitate

Reteaua de drumuri a unitatii de productie X Cartibav  este redata in tabelul urmator:

Evidenta instalatiilor de transport

Simbol

Denumirea drumului

Lungimea  km

Natura drumului

public

forestier

A. Drumuri existente

DP001

Nasaud-Cirlibava

4,0

-

betonat

FE018

Vl.Cartibavul Mare

-

5,5

pietruit

FE019

Pr.Lupului

-

2,7

pietruit

Total

4,0

8,2

B.Drumuri necesare

FN002

Vl.Hoitului

-

1,5

pietruit

FN003

Vl.Cartibus

-

2,0

pietruit

Total

-

3,5

Total D

4,0

11,7

       Drumurile propuse nu se vor mai construi ramanand drumuri de TAF permanente.

      Accesibilitatea fondului de productie si a posibilitatii :

Accesibilitatea

actuala

la sfarsitul deceniului

A.Fond de productie din care :

63

63

-exploatabil

57

57

-preexploatabil

48

48

-neexploatabil

72

72

B.Posibilitatea din care

59

59

-produse principale

52

52

-produse secundare

73

73

-din oeratiuni de igiena

58

58

Densitatea retelei de drumuri si accesibilitatea fondului forestier

Tabel  4.3.3

Specificari

Drumuri publice

Drumuri forestiere

Total

Densitatea actuala(m/ha)

1,9

3,9

5,8

Densitatea la sfarsitul deceniului(m/ha)

1,9

6,4

8,3

4.3          Conditii organizatorice si de dotare

          

        In cadrul U.P. x Cartibav exista o singura constructie silvica in Valea Mare –u.a. 123C folosita ca sediu de canton silvic (cantoane , brigazi) nu sunt.

        Unitatea de productie fiind accesibila din localitatea Sant nu sunt necesare alte constructii pentru personalul de teren sau muncitori.

        In cuprinsul U.P. mai sunt doua cantoane forestiere pentru muncitori apartinand IFET situate in Valea Cartibav langa parcelele 39 si respectiv 51.

 

                          Capitolul 5

5.1     Planificarea decenala a aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

        Planul decenal  de executie al lucrarilor de ingrijire cuprinde toate arboretele in care operatiunile culturale sunt sau vor deveni necesare in cursul deceniului 2003 –2012 .Prin intocmirea  acestui plan se va urmari realizarea unei variante optime din care sa se reglementeze, in spatiu si in timp, natura lucrarilor si suprafata de parcurs, precum si cantitatea probabila de material lemnos ce va rezulta .

      Varianta optima sub raport ecologic si economic a planificarii decenale a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboritelor  este redata tabelar la punctul iar calculul posibilitati decenale de produse secundare va fi prezentat si argumentat in subcapitolul 5.1.3 .

5.2  Calculul posibilitatii

 

    Volumul probabil de masa lemnoasa ce va rezulta din executarea lucrarilor de ingrijire cuprinse in planul decenal  (posibilitatea de produse secundare ) va fi detaliata pe categorii de lucrari.

    Degajarile propuse in deceniul 2003 - 2012 prezinta un rol exclusiv cultural, masa lemnoasa rezultata neavand nici o importanta economica imediata si deci nefiind, necesar un calcul volumetric al exemplarelor extrase .

 Volumul probabil extras prin lucrarile de curatire se va calcula ca un produs intre suprafata totala de parcurs cu aceste lucrari si un indice mediu de recoltare, exprimat in m3/ha.Avand in vedere experienta anterioara din cadrul unitatii de productie, indicile mediu de recoltare se va adopta de 9 m3/ha.

Masa lemnoasa de extras prin rarituri se determina pentru fiecare arboret in care s-au planificat rarituri, pe fiecare interventie, in functie de volumul probabil al arboretului in momentul interventiei si un indice de recoltare mediu .Conform „Normelor tehnice pentru ingrijirea si conducere arboretelor „ ,indicele de recoltatre se determina pe formatii forestiere si varsta arboretelor , avand un caracter orientativ si care trebuie corelat cu realitatile din teren si adaptat in consecinta.

Masa lemnoasa rezultata prin taieri de igena este inclusa in categoria produselor accidentale neprecompatibile , indicele mediu de recoltare la nivelul U.P.-lui avand valoarea de 0,8 m3/an/ha.Acest indice este preluat din documentatiile anterioare ale unitatii de productie .Volumul rezultat din aceste taieri este, ca si la curatiri, proportional cu suprafata totala de parcurs cu aceasta categorie de interventii.

                         Capitolul 6

Bibliografie

                      1. Beldie Al., Chirita C., - Flora indicatoare din padurile noastre, Ed. Agro-silvica, Bucuresti, 1961.

                      2. Chirita C., si colab. – Statiuni forestiere, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1971.

                      3. Giurgiu V.–Biometria arborilor si arboretelor, Ed. Academiei,R.S.R., 1972.

    4. I.C.A.S. Statiunea Oradea – Amenajamentul U.P.V Feldru, 1984.

                      5. I.C.A.S. - Indrumare pentru amenajarea padurilor, volumul I si II, 1984.

                      6. Ministerul Silviculturii – Norme tehnice pentru alegerea si aplicarea tratamentelor – 1987.

                      7. Puiu St. – Pedologie Ed. Pedagogica Bucuresti, 1983.

                      8. Rucareanu N.,  Leahu I. – Amenajerea padurilor, Ed. Ceres, Bucuresti, 1980.

                      9. XXX – Legea Nr. 2/1987 privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor rationala, economica si mentinerea echilibrului ecologic.


 [Guest1] n are tabelul 1,0 consist.

 [G.M.2]exemplifica cu u.a.-rile respective, specifica si varsta

 [Guest3]Vezi care-I treaba cu arb. Pluriene ,ex. Cristian

 [x4]Fa un studiu mai ananuntit aici s-ar putea sa puna intrebari Sofletea , si vezi intrebarea generala:TRANSFORMAREA PANTEI IN PROCENTE

 [c5]sau filis-mas

 [c7]Trebuie ceva abureala aici (date generale)

 [c8]copiat din silvicultura (tratamente)



Silvicultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura

LUCRARE PRACTICA LA TEHNICA CULTURILOR SILVICE
POLIFUNCTIONALITATEA ECOSISTEMELOR FORESTIERE; MENTINEREA SI AMELIORAREA STARII DE SANATATE SI A STABILITATATII ACESTORA
Estimarea valorii unei suprafete de padure
Precizari suplimentare privind amenajarea padurilor cu functii speciale de protectie
Detectarea incendiilor de padure cu ajutorul Retelelor Neuronale Artificiale
Cultura stejarului in pepiniera
MENTINEREA SI AMELIORAREA FUNCTIILOR DE PROTECTIE ALE PADURILOR
PLANUL NATIONAL DE COMBATERE A TAIERILOR ILEGALE DE ARBORI
CERCETAREA STIINTIFICA DIN SILVICULTURA SI ÎNVATAMÂNTUL DE PROFIL, PÂRGHII IMPORTANTE ALE PROMOVARII DURABILITATII ÎN GESTIONAREA PADURILOR
Estimarea valorii unor suprafete cu arbori izolati





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate