Cultura stejarului in pepiniera

CULTURA STEJARULUI IN PEPINIERA

1. Pregatirea solului si a ghindei pentru semanat .

Pregatirea solului in pepiniere se realizeaza prin lucrari de desfundare , araturi , discuiri , cultivatii , tavalugiri etc . Aceste lucrari asigura conditiile pentru incoltirea semintetor si cresterea puietilor prin mobilizarea si afanarea solului pe toata adancimea de dezvoltare a sistemului radicelar , inmagazinarea si pastrarea apei , ameliorarea structurii solului , distrugerea buruienilor si a insectelor .

Desfundarea consta in desprinderea in bucati , rasturnarea , maruntirea si afanarea solului . Se executa dupa valorificarea fiecarei culturi , imediat dupa eliberarea terenului sau toamna , manual( cu cazmaua ) , la adancimea de una sau doua cazmale , cu sau fara inversarea straturilor si mecanizat , prin aratura . Pentru inmagazinarea apei , se recomanda a fi executata toamna desfundarea , solul lasandu - se nediscuit sau negrapat pana primavera viitoare . Anterior se executa imprastierea compostului sau gunoiului pe suprafata respective , care prin desfundare se ingroapa la adancimea de o cazma .

Adancimea desfundarii este conditionata de profunzimea si textura solului , regimul de umiditate al solului , imburuienirea si zona de vegetatie , ca si de grosimea orizontului A cu humus .

Solurile grele cu textura fina si mai compacte , ca si cele din zonele secetoase se desfunda la adancimea de 35 - 40 cm , in timp ce solurile usoare , superficiale sau cu un procent mai mare de schelet se desfunda la 25 - 30 cm . Nu este indicata aducerea la suprafata a orizontului B care este sarac in humus si fara structura .

Aratura consta din taierea si rasturnarea brazdelor cu plugul . Dupa sensul rasturnarii brazdelor ea poate fi : in laturi ( la margini ) , la mijloc ( la cormana ) si intr - o

Singura parte ( executata cu plugul reversibil ) . Dupa adancimea la care se executa , araturile sunt : superficiale ( 10 - 15 cm ) , normale ( 18 - 20 cm ) , adanci ( 21 - 30 cm ) foarte adanci ( 31 - 40 cm ) si profunde sau de desfundare ( peste40 cm ) .

Adancimea araturii este conditionata de scopul urmarit prin aceasta lucrare : pregatirea patului de germinatie pentru culturi silvice , ingroparea sub brazda a plantelor amelioratoare . In raport cu anotimpul aratura se efectuiaza primavera ( cele superficiale si normale , daca solul a fost desfundat in toamna precedenta ) , vara ( cele superficiale ) si toamna ( araturile adanci si de desfundare ) .

Sub raportul cerintelor tehnice , brazdele realizate prin araturi trebuie sa fie trase drept , suprafata sa nu prezinte santuri si creste , adancimea araturii sa fie uniforma , brazdele sa fie afanate si intoarse complet , pentru o ingropare corespunzatoare a buruienilor , ingrasamintelor minerale , verzi si organice .

Destelenirea si dezmiristirea sunt operatii de distrugere paturii erbaceeinstalate si de pregatire a suprafetelor cultivate anterior agricol , prin araturi superficiale cu plugul .

Discuirea urmareste maruntirea bulgarilor mari si nivelarea araturilor . La nevoie se executa doua discuiri , din care una perpendicular pe lungimea araturii , pentru pregatirea zonelor de intoarcere .

Graparea consta in lucrarea stratului superior al solului , in scopul unei mai bune maruntiri a bulgarilor ramasi ( dupa desfundat , aratura sau discuire ) , si a spargerii crustei solului , formata dupa ploi sau irigatii , pentru micsorarea evaporarii apei si nivelarea solului . Grapatul se poate face odata cu aratul sau independent , ori de cate ori este nevoie , indeosebi pentru spargerea crustei care favorizeaza pierderea unei mari cantitati de apadin sol . Se considera ca o astfel de lucrare echivaleaza cu o udare sau ploaie .

In zonele secetoase araturile de toamna sunt urmate imediat de lucrari de maruntire a brazdelor , sfaramarea bulgarilor mari si nivelarea solului pentru reducerea suprafetei de evaporare , prin discuiri si grapari care asigura o buna pregatire a solului .

Cultivatiile urmaresc spargerea crustei , afanarea solului ,precum si incorporarea ingrasamintelor chimice si organice .Cultivatoarele cu care se executa afanarea solului pe toata suprafata se echipeaza cu organe active de tip " dalta ".

Tavalugirea araturilor se practica in vederea sfaramarii bulgarilor si tasarea solului , pentru prevenirea pierderii apei prin evaporare .In perioadele mai secetoase se tavalugesc si semanaturile imediat dupa executare , pentru o mai buna acoperire a semintelor si contactul lor cu solul . Nu se executa tavalugiri in soluri umede .

Pentru cultura stejarului in pepiniera se vor alege terenuri fertile , lutoase sau luto - nisipoase , profunde , reavene .

Pregatirea ghindei pentru semanat . Inainte de semanare se procedeaza la tratarea ghindei cu solutie de formalina de 1% timp de 5 minute , in scopul prevenirii atacului de ciuperci . Tratamentul reduce insa prezenta micorizelor .

Dupa sortarea ghindei in apa " Flotatie " se recomanda ca aceasta sa fie prafuita cu nitroxan . Pentru a obtine o rasarire si dezvoltare uniforma a puietilor se procedeaza in prelabil la selectionarea ghindei dupa marime . Ghinda mare are procentul de rasarire de 98 iar ghinda mica numai de 51% . Cresterea puietilor este mai mare la plantele care provin din ghinde mari . Adancimea de semanare se stabileste in functie de marimea ghindei .

Dupa executarea lucrarilor de pregatire a solului se procedeaza apoi la impartirea terenului in subunitati de cultura , dupa necesitati : tarlale , tablii , straturi .

Semanaturile se vor executa numai cu seminte pentru care exista buletin de analiza si a caror calitate , in conformitate cu standardul in vigoare , permite utilizarea speciei in cultura . De asemenea pentru cultura stejarului pedunculat se vor cultiva numai loturile de seminte pentru care exista certificat de provenienta .

2. Metode si scheme de semanat .

Pentru a stimula cresterea puietilor de stejar se folosesc mai multe metode . Dintre cele mai accesibile enumeram :

rigolele semanate , udate cate un litru da apa pe m.l. , imediat dupa semanare , apoi la 20 si 60 de zile dupa rasarire , iar terenul ingrasat cu gunoi de grajd ( o galeata la mp ) , cu superfosfat ( 15 g /mp ) , si cu pamant cu micorize ( 1/4 galeata la mp );

fortarea cu gunoi de grajd ( cal ) timp de 5 zile ;

introducerea in fiecare m.l. de rigola a trei pahare de pamant cu micorize .

In cadrul O.S. Dobrovat pentru culturile de stejar se aplica schema de semanat pe doua randuri grupate , cu rigole inguste pentru favorizarea intretinerilor mecanizate . Schema de semanare este de 15cm - 60 cm - 15 cm . Mai nou in ultimii ani pentru a favoriza scoaterea puietilor mecanizat s-a folosit si schema de 15cm - 70cm - 15cm. In cazul schemei de cultura de 15cm - 60cm - 15 cm indicele de productie este 400 000 de puieti la ha .desimea optima pe m.l. este de 20-25 puieti . Practica arata ca semanaturile in astfel de rigole asigura spatiu sufficient de hranire si o buna posibilitate de intretinere a benzilor .

3. Adancimea , epoca si norma de semanat .

Adancimea de semanat influienteaza reusita semanaturilor. Specific O.S. Dobrovat cu regiuni cu umezeala mai mare in sol si aer , adancimea de semanare in cazul semanaturilor de toamna este de 4 - 6 cm . Protejarea semanaturilor se face cu un strat de frunze sau rumegus gros de 8 -10cm .

In regiunile uscate , cu sol nisipos , adancimea de semanare este de 6 - 10 cm , in cazul semanaturilor de toamna . Grosimea stratului protector se mareste la 15 - 18 cm . Ridicarea stratului ptotector , in zonele umede se face atunci cand incepe rasarirea ghindei ; operatia de ridicare se face pe un timp noros si umed . In zonele mai secetoase , stratul protector ramane pe tarla in tot cursul verii , insa se indeparteaza de pe rigole si se aseaza pe spatiile dintre rigole .

La semanaturile de primavera in ambele zone ( uscata si umeda ) , adancimea de semanare se reduce la 2 - 6 cm , in functie de umezeala solului sau de posibilitatile de udare .

Epoca de semanare este in stransa legatura cu regiunea in care se lucreaza . In cazul in care pericolul gerurilor de iarna si al atacului de soareci pot fi limitate intr-o oarecare masura se recomanda semanaturile de toamna , care asigura o rasarire buna . Semanaturile de primavera facute cu ghinda selectionata asigura un procent mare de rasarire . Data executarii semanaturilor de toamna depinde de continutul de umiditate din interiorul ghindei care se pierde in conditii necorespunzatoare de pastrare si nu trebuie redus sub 38 - 40 De aceea , imediat dupa recoltare se procedeaza la semanarea sau la insilozarea ghindei , daca solul este prea uscat .

La O.S. Dobrovat s-au obtinut rezultate bune , cu pierderi mici peste iarna in semanaturile timpurii de toamna .

Semanaturile de primavera se efectuiaza de timpuriu , termenul limita fiind 10 aprilie , pentru regiunile secetoase si 25 aprilie , pentru regiunile umede . In cadrul ocolului mai sus amintit semanaturile de primavera se fac foarte rar sau chiar deloc.

Norma de semanare la m.l. de rigola in cazul semintelor de calitatea I - a este de 30 - 37 buc . , in functie de zona in care se cultiva . La semintele de calitate inferioara norma de semanare se va mari corespunzator .Cantitatea de seminte , exprimata in numar de seminte sau in grame , care se seamana la m.l. de rigola -denumita si norma de semanta - se stabileste in functie de indicii de productie si de calitatea fiecarui lot de seminte .In anumite situatii se va tine seama la stabilirea normei de samanta si de perioada de executie sau de conditiile stationale in care se executa lucrarile .Normele de consum de seminte , in bucati si grame pe m. de rigola , pentru semanaturi in camp pentru seminte de calitatea I - a sunt confort STAS - 1808/1983 . Pentru semintele de calitate inferioara , norma de samanta in bucati pe m de rigola se va calcula cu formula :

N = n + n(d+5 )/100 , in care

N = norma de seminte in buc / m de rigola pentru lotul de seminte respective ;

N = norma de seminte in buc/m de rigola indicata pentru seminte de calitatea I - a ;

D = diferenta dintre potenta germinativa corespunzatoare calitatii a I - a germinativa ( germinatia tehnica ) si a lotului de seminte destinat semanarii.

Norma de consum pentru seminte calitatea a I - a la specia stejar pedunculat , conform STAS 1808/1983 este de 4 000 kg la ha.

Ingrijirea culturilor si inventarierea puietilor.

Prin ingrijirea culturilor se intelege toata gama de lucrari ce se executa de la infiintarea culturilor si pana la scosul puietilor , in vederea asigurarii unor conditii normale de dezvoltare si de protectie .

Dintre factorii daunatori biotici , buruienile , prin actiunea lor complexa , produc pagubele cele mai insemnate ( consuma apa si substantele nutritive din sol , concureaza culturile la utilizarea luminii , sunt gazed pentru diversi daunatori etc. ) si totodata sunt foarte rezistente la factorii vatamatori si se inmultesc foarte usor . Dintre factorii abiotici vatamatori , importante pagube produc seceta , gerul , insolatia , crusta formata dupa ploi , iar dintre cei biotici , diferitele ciuperci si insecte .Culturile din pepiniera dupa instalarealor prin semanare necesita o seriede lucrari de protectie si ingrijire impotriva factorilor abiotici si biotici vatamatori .

Acoperirea culturilor cu strat protector ( mulcirea ) si protectia lor impotriva temperaturilor scazute se face in scopul prevenirii distrugerii culturilor sensibile la ingheturi , cum este si stejarul .

Lucrarea consta din acoperirea semanaturilor cu un strat de muschi , litiera , paie , frunze sau rumegus , gros de 8 - 10 cm , asezat inainte de aparitia gerurilor si care se pastreaza pana primavara tarziu .

Semanaturile de toamna , care aurasarit primavera timpuriu , pot suferi de ingheturi tarzii . Pentru prevenire , in noptile cu inghet este indicata acoperirea cu folii de polietilena sau arderea de balegar uscat , frunze , rumegus etc. , fumul intretinand o atmosfera protectoare .

Spargerea crustei . Crusta care se formeaza prin batatorirea suprafetei solului , mai ales sub actiunea mecanica a apelor provenite din ploi , zapezi si irigari ,impedica rasarirea puietilor , favorizeaza evaporarea mai rapida a apei si deci patrunderea uscaciunii in sol , in toata perioada de vegetatie a culturilor . Pentru evitarea acestor neajunsuri , crusta trebuie distrusa , cat mai repede dupa formare , atunci cand este subtire si operatiunea se executa usor .

Crusta de pe culturile semanate la adancime mica , nerasarite , se sparge cu tavalugul stelat sau cu grebla , pe dintii careia se impletesc nuiele , lasandu - se libera

numai o portiune de 2 - 3 cm . Crusta de pe culturile semanate adanc ( de toamna ) si negerminate poate fi sparta cu tavalugi inelari sau stelati , actionati de tractor .

Pe culturile in curs de rasarire nu se mai executa spargerea crustei datorita pericolului mare de rupere si vatamare a puietilor . In acest caz se practica irigarea culturilor cu 100 - 200 mc/ha , in general cu duze care dau picaturi fine .

Dupa rasarirea puietilor , crusta poate fi sparta cu mijloace mecanizate folosite current la cultivatii : cultivatoare cu laba de gasca , motoprasitoare etc. , iar suprafetele mici cu cultivatoarele manuale cu roate , prasitoare manuale Wollf etc.

Pentru pastrarea apei accumulate in sol , spartul crustei se va efectua ori de cate ori aceasta se formeaza , in timpul sezonului de vegetatie .

Plivitul se poate executa manual prin smulgerea acestora sau chimic , cu ierbicide . Lucrarea se executa manual , momentul cel mai prielnic fiind imediat dupa aparitia buruienilor , inainte ca acestea sa impedice dezvoltarea puietilor si cand prin smulgere nu se produce si dislocarea puietilor .Pentru ca radacina buruienilor sa iasa in intregime din pamant este indicat ca aceasta lucrare sa se execute dupa ploi sau dupa o udare prealabila .

Prasitul esta lucrarea prin care se mobilizeaza solul pe adancimea de 2 - 4 cm in scopul :

afanarii solului si impedicarii evaporarii rezervelor de apa din sol ;

taierea buruienilor , in vederea eliminarii concurentei acestora in sol si evitarii coplesirii puietilor ;

ameliorarii conditiilor fizice ale solului si cresterii capacitatii lui de a inmagazina apa .

Cele mai eficace sun prasilele facute in prima parte a sezonului de vegetatie a culturilor , cand buruienile si seceta influienteaza foarte puternic dezvoltarea tinerelor plante .

Lucrarile de prasit se executa dupa ploaie sau udari artificiale , cand starea de umiditate a solului permite intrarea pe parcela respective .

Numarul operatiilor de prasit si plivit se stabileste in functie de natura si stadiul de dezvoltare al culturilor , cat si de gradul de imburuienire al acestora .Uneltele si masinile cu care se pot executa lucrarile de prasit sunt : prasitoarele manuale , cultivatoare manuale cu roata , prasitoarele cu actiune animala , motoprasitoarele si cultivatoarele cu tractiune mecanica .Alegerea tipului de unealta folosita la intretinerea culturilor depinde de dotarea pepinierei , stadiul de dezvoltare al culturilor si de marimea cultivata .Pentru protejarea puietilor , latimea de lucru a uneltelor folosite va fi mai mica decat distanta dintre randurile de puieti cu 3 - 4 cm in fiecare parte , in cazul uneltelor manuale si cu 5 - 8 cm in cazul cultivatoarelor cu tractiune animala sau mecanica .Prasitul intre randurile de puieti se executa mecanic sau hipo , folosind cultivatoarele , la care piesele active sunt sub forma de sageata , iar pe rand , se executa manual cu sapa .

Retezarea pivotului se foloseste la stejarul pedunculat intrucat are inradacinare pivotanta , iar retezarea pivotului stimuleaza producerea de radacini laterale si indesirea acestora .

Retezarea pivotului se practica la 20 cm adancime asigurand consolidarea sistemului radicelar pe aceasta adancime .Retezarea pivotului se recomanda sa se execute

dupa un sezon de vegetatie , in anul al II - lea , inainte de intrarea in vegetatie . mecanizat , operatiunea se face cu plugul de scos puieti VPN - 2 , utilizand lama centrala de pe care se demonteaza vibratorul ( pintenii care dizloca solul ) . Lama plugului trebuie sa fie foarte bine ascutita .Dupa taierea pivotului se taseaza solul in jurul puietilor manual , sau prin irigarea culturii .

Irigarea culturilor in pepiniera se face in perioadele in care umiditatea in sol este deficitara in timpul perioadei de vegetatie , pentru dezvoltarea normala a puietilor in pepiniera .O irigare optima si eficienta se face cu ajutorul instalatiei de udat prin aspersiune fina . La irigarea culturilor de stejar se are in vedere si exigenta acestei specii fata de apa ( ea fiind o specie putin exigenta fata de apa ) , pentru fixarea periodicitatii si marimii normei de udare . Dupa fiecare udare ,se va face o afanare superficiala a solului . Ca sistem de irigare in pepiniera silvica a O.S. Dobrovat se foloseste udatul culturilor prin aspersiune .

Rarirea puietilor . Indicii de productie in pepiniera au fost stability pe specii , in functie de desimea optima a culturilor care sa permita o dezvoltare normala a puietilor , obtinerea unui procent maxim de puieti da calitate superioara si a unor procente mari de prindere la plantare . Culturile dese produc cantitati mari de puieti de calitate inferioara , de dimensiuni mici , rau conformati si foarte sensibili la boli si daunatori . Din aceasta cauza culturile dese sau cu puieti neuniform raspanditi pe strat sau pe rigole , trebuie rarite astfel ca sa se realizeze indicii de productie stabiliti .Rarirea se face o singura data si se recomanda sa se execute cu foarfeca , pentru a nu disloca puietii din jurul celor scosi .

Concomitent cu operatiunea de rarire ce se executa de obicei in primul an de vegetatie , se va proceda si la tasarea solului peste radacinile puietilor situati in apropierea celor scosi .

Inventarierea puietilor se face toamna inainte de scoatere , in prima jumatate a lunii septembrie , cand diferenta dintre puietii apti si inapti este evidenta .

Inventarierea se face prin numararea a 10% din numarul de puieti din fiecare lot de cultura . Echipa de inventariere este nominalizata prin decizie a sefului de ocol silvic si este formata din inginerul ( tehnicianul ) de cultura , seful de district , padurarul titular al pepinierei .

Pe fiecare lot sau strat stabilit , un muncitor numara toti puietii la rand , iar pepinieristul ( sau padurarul ) numara numai puietii apti de plantat . In cazul culturilor la tarla , se constituie grupe de randuri cu dezvoltare uniforma si pe fiecare grupa se inventariaza in acelasi mod tot 10% din randuri .

Dupa numararea puietilor se calculeaza media numarului de puieti apti , Impartindu -se numarul de puieti apti ( de pe toate randurile sau straturile inventariate ) la numarul de randuri sau straturi inventariate .Numarul total de puieti apti din lotul de cultura se determina prin inmultirea acestei medii cu numarul total de randuri sau straturi ale lotului .

5. Scosul , depozitarea si transportul puietilor .

Scosul puietilor se executa de regula mecanizat .In pepinierele mici unde nu este posibila mecanizarea , scosul puietilor se poate face manual .

In cazul puietilor ce se scot manual cu cazmaua , se sapa un sant in fata primului rand de puieti , care trebuie sa aiba neaparat o adancime mai mare decat lungimea radacinilor , conditie care se realizeaza sapandu - se la adancimea de 2 cazmale. Apoise infinge complet in sol , in spatele randului , la o distanta de 8 -10cm de puieti si se impinge inspre sant , astfel ca pamantul sa fie rasturnat impreuna cu puietii . Daca radacinile puietilor nu se desprind usor din pamant se vor reteza cu cazmaua radacinile netaiate si apoi se va proceda la smulgerea puietilor si scuturarea radacinilor de pamant . Lucrarea trebuie executata astfel incat puietii sa iasa usor din pamant , cu radacinile intregi , fara a fi necesar a fi smulsi cu forta .

In cazul spuietilor mecanizat , adancimea de lucru a plugului trebuie sa fie reglata la cel putin 25 -40 cm , iar brazdarul plugului trebuie bine ascutit pentru a nuzdreli radacinile puietilor . Brazdarul plugului trebuie sa cuprinda bine randurile de puieti , pentru ca sa taie normal radacinile laterale si sa nu le zdreleasca . Dupa ce sunt dislocati ,se procedeaza la smulgerea lor , scuturarea radacinilor de pamant , adunarea puietilor in gramezi , toaletarea radacinilor si depozitarea lor provizorie la sant .

Depozitarea puietilor . Dupa sortare pe calitati , numarare si legare in snopi , puietii se depoziteaza provizoriu in pepiniera , pana la data cand sunt expediati la santierele de plantare . Depozitarea se face in santuri cu adancimea de 30 - 40 cm si cu lungimea si latimea determinate de necesitati .

Snopii de puieti se aseaza in sant inclinati la 45 de grade , iar radacinile puietilor se acopera cu un strat de pamant bine maruntit , care trebuie sa acopere si 4 - 5 cm din tulpina , deasupra coletului . Pamantul pus pe radacini se taseaza bine , pentru a impedica patrunderea aerului si uscarea acestora .

Transportul puietilor . Legaturile de puieti care se transporta cu mijloace rutiere , se aseaza pe un strat de cca. 10 cm de paie umede , muschi etc.,materiale care se pun si pe peretii laterali si deasupra ultimului rand de puieti . In timpul transportului , puietii se acopera obligatoriu cu prelate , care sa nu permita expunerea radacinilor puietilor la soare si vant . In cazul transportului la distante mari , puietii se ambaleaza cu stuff , paie sau nuiele in baloturi de 40 - 50 kg .

Transportul puietilor se face pe loturi , in cazul in care acelasi autovehicul transporta mai multe loturi , acestea vor fi separate si marcate distinct . Autovehiculul cu care se face transportul puietilor trebuie sa fie insotit de documentele privind originea si provenienta puietilor , dupa cum urmeaza : Avizul de insotire a marfii , Certificatul da provenienta a puietilor , Certificatul de calitate a puietilor , documente ce vor fi completate corespunzator cu toate datele solicitate .