Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. producerea de hrană, vegetală și animală, fibre, cultivarea plantelor, creșterea animalelor

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
Producerea si plantarea rasadurilor


Producerea si plantarea rasadurilor



Producerea si plantarea rasadurilor

 

Rasadurile sunt pl tinere de o anumita varsta produse in sere solarii, rasadnite, adaposturi sau teren neprotejat si care at cand conditiile permit se planteaza la locul definitiv de cultura in teren protejat sau neprotejat. In aceste spatii se creaza conditii mai bune de temp, umiditate si fertilitate pt cresterea pl intr-o perioada cand conditiile naturale extreme nu le pot asigura in aceasi masura. Producerea de rasaduri este necesara in conditiile climatului nostru pt legumele pretentioase la caldura si cu o perioada lunga de veg precum si la legumele timpurii pt ca permite semnanatul acestora cu 1- 2 luni inainte ca semanatul sa fie posibil in camp liber. Pt unele specii cum este de exemplu telina de radacina producerea si folosirea rasadului la infiintarea culturilor constituie o necesitate deoarece soiurile aflate in cultura au o perioada de veg lunga semintele germineaza cu mare intarziere la temperaturi scazute iar in faza tanara pl pot vernaliza la temp relativ ridicate 5-14C care sunt frecvente in luna aprilie. La unele culturi tarzii de legume (ceapa, conopida, varza, gulie) producerea de rasad are rostul de a economisii spatiu de cultura si lucrarile costisitoare de intretinere si protectie a plantelor deoarece rasadurile ocupa timp de 6-8 sapt o suprafata restransa de teren. In acest timp suprafata destinata culturii poate fi ocuapata de o cultura anterioara exploatand mai intensiv terenurile fertile de gradina. Producerea de rasad are si unele dezavantaje: prin transplantarea de rasaduri se distruge radacina pivotanta a pl, radacina capata fizionomia unui sist radicular fasciculat care nu patrunde atat de adanc in sol astfel ca plantele provenite din rasaaduri sunt mai pretentioase fata de apa si fertilitatea solului. Cel mai imp dezavantaj al producerii de rasaduri este de natura economica. Necesita cheltuieli suplimentare de forta de munca si materiale fata de cultura prinsa manual direct si in felul acesta pretul de cost al produselor obtinute este mai ridicat insa valoarea si beneficiul realizat sunt mai mari datorita precocitatii si calitatii sup a produselor. se folosesc doua sisteme de producere a rasadurilor: - sistemul clasic de producerea a rasadurilor in rasadnite folosit doar de catre micii producatori particulari; - sistemul industrial de producere a rasadurilor in complexe sau centre formate din sere inmultitor si solarii incalzite sau neincalzite; Rasadnitele incalzite cu biocombustibil sunt formate dintr-un inventar simplu si fiind incalzite, de obicei, cu gunoi de grajd sunt la incemana oricarui producator. Ele prezinta avantajul ca fiind incalzite cu gunoi de grajd acesta asigura in timpul fermentarii o umiditate constanta in pamantul de rasadnita, o cant mai mare CO2, si chiar subst fertilizante, in special azotul amoniacal. Un alt avantaj il constituie faptul ca materialele folosite ca biocombustibil sunt relativ ieftine si ca prin descoperirea lor se poate realiza o calire mai buna a plantelor comparativ cu cele produse in sere sau solarii. Rasadnitele prezinta insa si o serie de dezavantaje: - pt suprafete mai mari de rasadnite biocombustibilul nu poate fi asigurat intotdeauna in cantitatea si calit necesare de productia locala; - rasadnitele incalzite cu biocombustibil au o durata de folosire scurta 50-60 zile si necesita astfel instralarea si desfiintarea lor anuala; - conditiile de mediu din interiorul rasadnitelor sunt puternic influentate de variatia elementelor climatice exterioare; - lucrarile manuale la instalarea rasadnitelor pregatirea substraturilor, semanatul si lucrarii de ingrijire a rasadurilor se executa de catre muncitori din exterior prin deschiderea rasadnitelor. Producerea rasadurilor este o activitate laborioasa ce presupune organizarea perfecta tehnologii de inalta clasificare, unitati moderne si competenta profesionala astfel ca unitatile specializate in acest domeniu urmeaza sa fie organizate si utilizate in continuare sub forma unor firme private de service de relatii comerciale cu beneficiarii. Solariile neincalzite se util pt producerea rasadurilor mai ales pt repicatul sau pt semanatul unor legume destinate unor culturi de vara-toamna incepand cu ultima decada a lunii februarie si inceputul lunii martie. Pt extinderea perioadei de utilizare a acestor spatii mai ales pt speciile pretentioase la caldura se recomanda incalzirea cu gunoi de grajd, protejarea rasadurilor, prin folosirea solariilor arderilor cu folie dubla sau protejare cu tunele joase sau tocuri de rasdnite montate in interior. In solariile cu strat de biocombustibil pt producerea rasadurilor tre asigurat o ventilatie energica pt eliminarea CO2 si amoniacului care se degaja in timpul fermentarii gunoiului de grajd. Metodele de producere a rasadurilor de legume: - Rasadul nerepicat se obtine prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite si cresterea plantelor pe acelasi loc pana la plantarea pe locul definitiv de cultura. Rasadul fiind mai des se produce mai ieftin, pl sunt insa mai firave cu radacini putine. Daca semanatura a rasarit prea des se poate rarii iar pl rezultate se repica. Rasadul repicat se obtine prin translatarea rasadurilor pt a le asigura un spatiu de nutritie mai mare si pt a obtine rasaduri bine dezvoltate. Repicatul rasadului se justifica din pct de vedere economic prin faptul ca in prima parte a perioadei de producere se face o economie de spatiu, fata de situatia in care se obt rasad nerepicat. La repicat pl bolnave, slabe pot fi inlaturate, iar ruperea varfului radacinii determina o ramificare mai puternica, aceasta metoda se practica mai ales la tomate,vinete, ardei, varza si conopida timpurii. Rasadul produs in ghivece sau cuburi se obtine prin semanatul direct in ghivece sau in cuburi in vederea plantarii lor la locul definitiv cu pamant cu tot. Fata de celelalte metode, in cazul folosirii ghivecelor procentul de pierdere a radacinilor se reduce f mult. In pamantul din ghivece se realizeaza conditii mai bune de nutritie, rezerve de apa si hrana care asigura prinderea rasadurilor si pe timp secetos. In vederea simplificarii si ieftinirii producerii rasadului se preconizeaza semanantul direct in ghivece sau cuburi a semintelor granulate cu ajutorul unor masini speciale. Avantajele folosirii rasadului din ghivece sau cuburi: - se reduc cheltuielile cu forta de munca; - se evita o dezv mai slaba a pl; - se reduce perioada de producere a rasadurilor cu circa 2 sapt; - pivotul radacinii nu se rupe usurandu-se in acest fel aprovizionarea cu apa si subst minerale.

Varsta si calitatea rasadurilor: - calitatea rasadurilor de legume are o influenta tot mai mare asupra productiei ca si calitatea semintelor, rasadul de calitate este: - normal dezvoltat cu radacini bogate si sanatoase cu tulpini scurte, cu frunze de culoare verde inchis; - este calit insa fara sa fi stagnat in crestere din cauza conditiilor nefavorabile; - este sanatos, fara pete pe frunze si tulpini si fara daunatori. Continutul notiunii de calit superioara al rasadului se refera la 2 aspecte: plante viguroase, bine dezvoltate, capabile sa valorifice la maximum conditiile ce li se asigura la plantare si sa reziste la conditiile de cultura, varsta rasadurilor in momentul plantarii reprez un factor imp care poate influenta nivelul de precocitate al productiei. Un rasad prea tanar atrage prelungirea perioadei pana la obtinerea primei recolte iar unui rasad imbatranit productia va fi simtitor micsorata deoarece se prinde greu si porneste tarziu in crestere. Stabilirea epocii de semanat pt producerea rasadurilor se face dupa anumiti factori: - pozitia geografica si conditiile climatice ale zonei, tipul de constructie si perioada in care se produce rasadu, metoda de producere a rasadului. Intre varsta rasadului si spatiul necesar pt obtinerea acestuia exista o corelatie directa astfel cu cat creste varsta rasadului acesta necesita o supraf de nutritie mai mare



Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura

CERCETARI SI STUDII PROPRII PRIVIND APLICAREA UNOR TEHNOLOGII DURABILE LA CULTURA FLORII-SOARELUI LA PFA
Cultura castravetilor in camp
Producerea semintelor de spanac
Producerea semintelor de morcov
PLANTE DE NUTRET
SISTEMUL DE AGRICULTURA CU TELINA
Nutritia si alimentatia albinelor
Tipologia spatiului rural
CONOPIDA: importanta, origine, raspandire, partic.biologice, soiuri, relatii cu fact.de veget
SALATA (Lactuca sativa, Fam.Asteraceae)











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate