Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» DIRIJAREA FERTILIZARII IN CULTURA CASTRAVETILOR DE SERA PE SUBSTRAT ORGANIC


DIRIJAREA FERTILIZARII IN CULTURA CASTRAVETILOR DE SERA PE SUBSTRAT ORGANIC




Raport de Cercetare

Grant: DIRIJAREA FERTILIZARII IN CULTURA CASTRAVETILOR DE SERA PE SUBSTRAT ORGANIC

Problematica si obiectivele cercetarii

In tara noastra, cultura castravetilor de sera se desfasoara in sisteme clasice, respectiv pe baloti de paie sau pe pale de paie sau chiar direct in solul serei. Aceste sisteme de cultura corelate cu infiintarea relativ tarzie a culturilor duc la obtinerea unor productii timpurii si totale destul de scazute, sub potentialul biologic al hibrizilor cultivati.




Prin realizarea culturilor pe substrat organic, in saci de polietilena, se pot infiinta culturile mai devreme deoarece intr-un volum limitat de substrat se asigura valori de temperatura corespunzatoare la nivelul sistemului radicular. De asemenea, productiile atat cele timpurii, cat si cele totale sunt mai ridicate, crescand eficienta economica a culturii.

Obiectivele proiectului constau in stabilirea unor elemente de tehnologie specifica sistemului de cultura in saci de polietilena, la castravetii de sera, pe un substrat format din turba, pamant de telina si mranita. S-a urmarit influenta volumului substratului de cultura si a retetei de fertilizare folosita.

Metodologia cercetarii

In anul 2002 s-a organizat o experienta bifactoriala:

factorul A – volumul substratului – a1 - 10 l/planta;

a2 – 15 l/planta;

factorul B – reteta de fertilizare – b1 – Complex III

b2 – Cropcare 3

Prin combinarea factorilor au rezultat 4 variante experimentale

In anii 2003 si 2004 s-au organizat experiente monofactoriale pentru stabilirea retetei optime de fertilizare.

In anul 2003 variantele experimentale au fost urmatoarele:

VI – fertilizare radiculara cu Complex III (15:15:15)

VII - fertilizarea radiculara cu Cropcare 3 (10:10:20)

VIII – fertilizare radiculara cu Complex III (15:15:15) + fertilizare foliara cu Polyfeed (19:19:19)

VIV – fertilizare radiculara cu Cropcare 3+ fertilizare foliara cu Polyfeed (19:19:19)

In anul 2004 variantele experimentale au fost:

VI – fertilizare radiculara cu Complex III (15:15:15)

VII - fertilizare radiculara cu Cropcare 3 (10:10:20)

VIII – fertilizarea radiculara cu Complex III (15:15:15)+ fertilizare foliara cu Ferticare 2(24:8:16)

VIV – fertilizare radiculara cu Cropcare 3 (10:10:20) )+ fertilizare foliara cu Ferticare 2(24:8:16)

In toti anii experimentali suprafata experientei a fost de 200 m2, suprafata parcelei experimentale de 9,6 m2, fiecare varianta avand 4 repetitii. Desimea a fost de 18 mii plante/ha.

In experiente, in anii 2002 si 2003 s-a folosit hibridul Sandra F1 iar in anul 2004 Acritax F1.

Culturile experimentale s-au infiintat cu rasad produs in sera inmultitor, semanatul efectuandu-se direct in ghivece cu diametrul de 10 cm.

In anul 2002 cultura s-a infiintat in data de 01 februarie, in 2003 in 07 ianuarie iar in 2004 in 26 februarie.

Substratul de cultura in anul 2002 a fost compus din 80% turba bruna si 20% pamant de telina si mranita, iar in anii 2003 si 2004 din 60% turba, 33% mranita si 17% pamant de telina. Fertilizare de baza s-a efectuat cu 3 kg Complex III (15:15:15) si 1 kg Cropcare 3 (10:20:20) la m3 de substrat.

In anii 2003 si 2004 fiecarei plante i-a revenit un volum de substrat de 15 l

Pe o travee de 3,2 m s-au instalat doua randuri de plante dupa urmatoarea schema: 0,4+2,4+0,4 m. Plantele au fost conduse in sistem „pergola”.

Saptamanal s-au efectuat fertilizari faziale cu Complex III (15:15:15), respectiv cu Cropcare 3 (10:20:20) aplicate sub forma de solutie cu concentratia de 0,4%. Variantele experimentale III si IV au fost fertilizate saptamanal si foliar cu Polyfeed 0,5% in anul 2003, respectiv cu Ferticare 2(24:8:16) in concentratie de 0,5% in anul 2004. De specificat ca ingrasamantul Cropcare 3 pe langa macroelementele de baza contine si S, MgO, Fe, Cu, Zn, B, Mn si Mo.

In timpul perioadei de vegetatie s-au efectuat observatii privind cresterea plantelor, dinamica productiei, productia timpurie si totala si calitatea acesteia.

Rezultate

In anul 2002 productia timpurie si cea totala au fost influentate atat de volumul substratului de cultura cat si de reteta de fertilizare.

Astfel, din tabelul 1 rezulta faptul ca variantele care au beneficiat de 15 l de substrat pe planta au inregistrat sporuri de productie de 29% fata de variantele cu 10 l substrat pe planta.

Tabelul 1

Influenta unilaterala a volumului substratului de cultura asupra productiei timpurii

(la 31.V) de castraveti de sera

Cluj-Napoca, 2002

Volumul substratului

Productia timpurie

kg/m2

Productia relativa

Diferenta de productie

Semnificatia diferentei

10 l/pl

15 l/pl

DL 5%  1,43

1% 3,30

0,1% 10,49

Sub influenta unilaterala a retetei de fertilizare se obtin diferente de productie timpurie distinct semnificativ pozitive, in cazul folosirii ingrasamantului Cropcane 3, comparativ cu ingrasamantul Complex III (tabelul 2)

Tabelul 2

Influenta unilaterala a retetei de fertilizare asupra productiei timpurii

(la 31.V) de castraveti de sera

Cluj-Napoca, 2002

Reteta de fertilizare

Productia timpurie

kg/m2

Productia relativa

Diferenta de productie

Semnificatia diferentei

Complex III

Cropcane 3

DL 5% 0,59

1% 0,97

0,1% 1,81

Din influenta combinata a factorilor asupra productiei timpurii de castraveti de sera, se observa ca variantele experimentale cu 15 l de substrat/planta, fertilizate atat cu Complex III, cat si cu Cropcane 3 realizeaza diferente de productie semnificativ pozitive fata de varianta martor (10 l substrat/planta+Complex III) (tabelul 3). Si varianta II (10 l substrat/planta + Cropcan 3) obtin un spor de productie de 0,82 kg/m2 fata de martor, neasigurat insa statistic.

Tabelul 3

Influenta combinata a factorilor asupra productiei timpurii (la 31.V)

de castraveti de sera

Cluj_Napoca, 2002

Vari-anta

Volumul substratului de cultura

Reteta de fertilizare

Productia timpurie kg/m2

Productia relativa

Diferenta de productie

Semnificatia diferentei

I

II

III

IV

10 l/pl





10 l/pl

15 l/pl

15 l/pl

Complex III

Cropcare 3

Complex III

Cropcare 3

DL 5% 1,52

1% 3,30

0,1% 9,83

Observatiile asupra productiei totale de castraveti de sera le confirma pe cele efectuate asupra productiei timpurii.

Astfel, volumul substratului de cultura influenteaza puternic productia, variantele experimentale a caror plante au fost cultivate pe 15 l de substrat/planta obtinand sporuri de productie de 26,8%, foarte semnificative, comparativ cu variantele a caror plante au fost cultivate pe 10 l de substrat/planta (tabelul 4).

Tabelul 4

Influenta unilaterala a volumului substratului de cultura asupra productiei totale de castraveti de sera

Cluj-Napoca, 2002

Volumul substratului de cultura

Productia totala kg/m2

Productia relativa

Diferenta de productie

Semnificatia diferentei

10 l/pl

15 l/pl

DL 5% 0,16

1% 0,37

0,1% 1,19

Variantele experimentale fertilizate cu Cropcare 3, inregistreaza diferente de productie semnificativ pozitive, fata de variantele experimentale fertilizate cu Complex III (tabelul 5).

Tabelul 5

Influenta unilaterala a retetei de fertilizare asupra productiei totale de castraveti de sera

Cluj-Napoca, 2002

Retete de fertilizare

Productia totala kg/m2

Productia relativa

Diferenta de productie

Semnificatia diferentei

Complex III

Cropcare 3

DL 5% 1,23

1% 2,03

0,1% 3,80

Sub influenta combinata a factorilor, cele mai bune rezultate, in ceea ce priveste productia totala de castraveti de sera, sunt obtinute de varianta IV (15 l substrat/planta+Cropcare 3), care inregistreaza un spor de productie de 40,1%, foarte semnificativ, fata de varianta martor (10 l substrat/planta + Complex III) (tabelul 6).

Tabelul 6

Influenta combinata a factorilor asupra productiei totale de castraveti de sera

Cluj-Napoca, 2002

Vari-anta

Volumul substratului de cultura

Reteta de fertilizare

Productia totala kg/m2

Productia relativa

Diferenta de productie

Semnificatia diferentei

I

II

III

IV

10 l/pl

10 l/pl

15 l/pl

15 l/pl

Complex III

Cropcare 3

Complex III

Cropcare 3

DL 5% 1,24

1% 2,05

0,1% 3,89

Si variantele II (10 l substrat/pl + Cropcare 3) si III (15 l substrat/pl + Complex III) realizeaza diferente de productie semnificativ pozitive si respectiv distinct semnificativ pozitive fata de varianta martor.

In ceea ce priveste calitatea comerciala a productiei, se constata ca procentul de fructe de calitatea I-a din total este cuprins intre 70,82% la varianta I (10 l/planta+Complex III) si 78,61% la varianta III (15 l/planta+Complex III) (tabelul 7).

Tabelul 7

Calitatea comerciala a fructelor de castraveti de sera sub influenta combinata a factorilor

Cluj-Napoca, 2002

Varianta

Volumul substratului de cultura

Reteta de fertilizare




Productia (kg/m2)

Calitatea I (%)

Totala

Cal I

Din total

Fata de martor

I

II

III

IV

10 l/pl

10 l/pl

15 l/pl

15 l/pl

Complex III

Cropcare 3

Complex III

Cropcare 3

Procentul cel mai ridicat de fructe de calitatea I-a fata de martor, de 110,05%, se realizeaza la varianta IV, datorita volumului mai ridicat al productiei.

In anii 2003 si 2004 s-a urmarit influenta retetei de fertilizare asupra productiei la castraveti de sera.

In ceea ce priveste productia timpurie se observa ca in anul 2003 variantele experimentale II, III si IV inregistreaza diferente de productie foarte semnificativ pozitive fata de varianta martor (V1-fertilizare radiculara cu Complex III).

Desi toate variantele experimentale inregistreaza sporuri de productie foarte semnificative, diferenta de productie timpurie cea mai mare, de 3,66 kg/m2, fata de martor, este realizata de varianta IV (Cropcare 3 + Polyfeed) (tabelul 8).

Tabelul 8

Influenta fertilizarii asupra productiei timpurii (la 31.V) la castraveti de sera

Cluj-Napoca, 2003- 2004

Varianta

Kg/m2

Productia relativa %

Dif de prod +

Semnifi

catia

Kg/m2

Productia relativa %

Dif de prod +

Semnifi

catia

I

II
III
IV

DL 5%  0,61 1,74

1% 0,87 2,50

0,1% 1,28 3,68

In anul 2004 varianta fertilizata cu Cropcare3+ Ferticare 2 realizeaza un spor de productie foarte semnificativ de 59,9% fata de varianta martor (Complex III), foarte semnificativ. Variantele fertilizate cu Cropcare 3 si cu Complex III+ Ferticare 2 obtin diferente de productie fata de martor de 1,9 kg/m2, respectiv de 2,89 kg/m2 semnificativ pozitive si distinct semnificativ pozitive.

Cele mai bune rezultate, in ceeea ce priveste productia totala de castraveti de sera, atat in anul 2003 cat si in anul 2004 sunt obtinute de varianta IV fertilizata radicular cu Cropcare 3 si foliar cu Polyfeed, respectiv cu Ferticare 2. Astfel in anul 2003 sporul de productie este de 38,0% foarte semnificativ, iar in anul 2004 de 35,2%, distinct semnificativ (tabelul 9).

Tabelul 9

Influenta fertilizarii asupra productiei totale de castraveti de sera

Cluj-Napoca, 2003- 2004

Varianta

Kg/m2

Productia relativa %

Dif de prod +

Semnifi

catia

Kg/m2



Productia relativa %

Dif de prod +

Semnifi

catia

I

II
III
IV

DL 5%  0,85 2,64

1% 1,22 3,80

0,1% 1,79 5,58

In anul 2003 si variantele III (Complex III + Polyfeed) si II (Cropcare 3), realizeaza diferente de productie semnificativ pozitive si respectiv distinct semnificativ pozitive fata de varianta martor.

Calitatea comerciala a productiei de castraveti de sera nu este influentata de reteta de fertilizare. Astfel, in anul 2003 procentul de fructe de calitatea I-a din total este cuprins intre 68,62% la varianta fertilizata cu Complex III si 77,87% la varianta fertilizata cu Cropcare 3 + Polyfeed. Si in anul 2004, procentul de fructe de calitatea I-a din total este cuprins intre 68,72% la varianta fertilizata cu Complex III si 76,84% la varianta fertilizata cu Cropcare 3+ Ferticare 2 (tabelul 10)

Tabelul 10

Calitatea comerciala a fructelor de castraveti de sera in functie de reteta de fertilizare

Cluj-Napoca, 2003-2004

Varianta

Productia (kg/m2)

Calitatea I-a

Productia (kg/m2)

Calitatea I-a

Totala

Calitatea I-a

Din total

Fata de martor

Totala

Calitatea I-a

Din total

Fata de martor

I

II
III
IV

In ambii ani experimentali procentul cel mai ridicat de fructe de calitatea I-a fata de martor se realizeaza la varianta IV fertilizata radiculara cu Cropcare 3 si foliar cu Polyfeed, respectiv cu Ferticare 2, datorita volumului mai ridicat al productie.

Concluzii

In urma experientelor efectuate in anii 2002-2004, privind influenta volumului substratului de cultura si a fertilizarilor faziale asupra castravetilor de sera pe substrat oraganic, se desprind urmatoarele concluzii principale:

1. Volumul substratului de cultura influenteaza atat productia timpurie, cat si productia totala. Astfel, la un volum de substrat de 15 l/planta sporul de productie timpurie este de 29%, iar la productia totala de 26,8%, fata de un volum de substrat de 10 l/planta.

2. Fertilizarea radiculara cu Cropcare 3 asigura diferente de productie timpurie si totala distinct semnificative si respectiv semnificativ pozitive, fata de fertilizarea radiculara cu Complex III.

3. In anul 2002, sub influenta combinata a factorilor, varianta IV, cu un volum de substrat de 15 l/planta si fertilizata radicular cu Cropcare 3 obtine cele mai bune rezultate de productie.

4. In anii 2003 si 2004, atat din punct de vedere a productiei timpurii, cat si totale, varianta IV realizeaza sporurile cele mai mari fata de varianta martor ( fertilizata radicular cu Complex III). Rezultatele mai bune obtinute de varianta IV se datoreaza pe de o parte microelementelor pe care le contine ingrasamantul Cropcare, cat si faptului ca ingrasamantele foliare (Polyfeed si respectiv Ferticare 2) pe langa aportul de elemente nutritive aigura o mai buna absorbtie radiculara.

5. In ceea ce priveste calitatea comerciala a productiei, se poate spune ca nici volumul substratului de cultura si nici reteta de fertilizare nu au influenta majora asupra calitatii fructelor de castravetilor de sera.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura


Lucrari de ingrijire a culturilor
Asolamentul agricol
SCOPUL SI SARCINILE PRODUCERII DE SAMANTA DE GRAU
DIRIJAREA FERTILIZARII IN CULTURA CASTRAVETILOR DE SERA PE SUBSTRAT ORGANIC
Lucrarile solului
PRODUCTIVITATEA SI CALCULUL BIOMASEI
BOLILE, DAUNATORII GRAULUI SI COMBATEREA LOR
ISTORICUL CULTURII GRAULUI
CONTROLUL CALITATII SEMINTELOR
RECOLTA BIOLOGICA SI CELELALTE OBIECTIVE ALE AMELIORARII PLANTELOR



loading...