Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. producerea de hrană, vegetală și animală, fibre, cultivarea plantelor, creșterea animalelor

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Cresterea si îngrijirea familiilor de albine. intretinerea familiilor de albine toamna.


Cresterea si îngrijirea familiilor de albine. intretinerea familiilor de albine toamna.



CRESTEREA SI ÎNGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE.

INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE TOAMNA

 

OBIECTIVELE Unitatii de invatare

 

Principalele obiective ale Unitatii de invatare  sunt:

 

·       Evidentierea masurilor tehnologice intreprinse in aceasta perioada a anului, cand familia de albine se pregateste pentru anul urmator

 

1 Selectia unor biotipuri valoroase. Folosirea matcilor tinere

Masuri tehnologice luate toamna

Matci tinere

Introducerea matcilor in colivii

              Familiile puternice au la sfarsitul toamnei o populatie cuprinsa intre 1,5 si 2 kg albine, familii capabile sa valorifice culesului timpuriu de salcam in primavara urmatoare  (cu 3-4 kg albine culegatoare). În acest scop, se iau urmatoarele masuri tehnologice: selectionarea unor biotipuri valoroase, folosirea de matci tinere, intretinerea familiilor de albine cu matci suplimentare, asigurarea hranei necesare si realizarea unui regim termic optim.

            1. Selectia unor biotipuri valoroase

            Selectia unor biotipuri valoroase reprezinta unul dintre mijloacele de baza care asigura obtinerea unor familii cu o populatie numeroasa. Folosirea unui material biologic selectionat permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu pana la 20% fata de materialul neselectionat si, implicit, a unei productii de miere mai mare cu peste 35%.

            2. Folosirea matcilor tinere

            Folosirea matcilor tinere constituie o alta modalitate importanta de intensificare a cresterii puietului in sezonul de toamna, intrucat acestea au un proces de ovulatie superior matcilor varstnice. În acest scop, toate matcile se schimba anual (mai putin plus variantele). Schimbarea se face cu matci imperecheate crescute special pentru a incepe ouatul catre sfarsitul lunii iulie, inceputul lui august.

            Momentul recomandat pentru introducerea matcilor este atunci cand albinele sunt in plin cules, pe un timp linistit si de preferat la lasarea serii. Înainte de a trece la introducerea unei noi matci, trebuie sa verificam daca familia respectiva nu are o matca tanara sau botci capacite, deoarece, in acest caz, matca introdusa va fi omorata. Prezenta puietului si a oualor mai mici de trei zile, din care albinele si-ar putea cladi botci, va ingreuna mult primirea unei matci, pe cand intr-o familie lipsita total de oua, matca va fi primita mult mai usor.

            În cazul introducerii directe a matcilor, pentru o mai buna acceptare, matca tanara inainte de a fi asezata pe fagure se naclaieste cu miere. Albinele inconjoara imediat matca introdusa, o curata de miere si o protejeaza.

            Dintre metodele directe de introducere a unei matci in stup, mai amintim:

- perierea tuturor albinelor de pe faguri, seara, pe fundul stupului, pulverizarea lor cu sirop de zahar si introducerea matcii in grupul acestor albine, dupa ce in prealabil a fost si ea stropita cu acelasi sirop;

- perierea in fata urdinisului a albinelor de pe 2-3 rame, stropirea lor cu sirop de zahar, asezarea matcii ude intre acestea, ea intrand in stup odata cu albinele scuturate;

- se scot din familia orfana toate ramele cu puiet si se introduc in alta familie pana a doua zi; se iau 2-3 rame cu puiet, albine tinere si matca noua si se introduc in mijlocul cuibului familiei orfane; etc.

- pentru a indeparta mirosul matcii inainte de a fi data familiei, se introduce aceasta intr-o cutie de chibrituri umpluta cu apa calduta, daca e rece afara, sau rece daca timpul e cald, si timp de 20 secunde, se clatina incetisor apoi se goleste apa, se introduce cutia intre doi faguri si se elibereaza matca.

            Matcile tinere se pot introducere si in colivii, acestea fixandu-se prin apasare pe un fagure cu miere si puiet din mijlocul cuibului familiilor, la 2-3 ore dupa orfanizare. Orificiul coliviei in care a fost introdusa matca se acopera cu un faguras artificial, care se perforeaza cu ajutorul unui ac. În scurt timp, albinele rod fagurele, elibereaza matca, iar dupa 2-3 zile se controleaza familia, se scoate colivia si se urmareste daca matca a fost primita si a inceput ouatul. Înlocuirea matcilor batrane cu botci capacite sau chiar cu matci neimperecheate nu se recomanda, deoarece familia va ramane fara puiet timp de 5-10 zile sau mai mult, iar unele familii pot ramane fara matci prin pierderea lor la zborul de imperechere.

 

Test de autoevaluare 1Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

1. Care sunt masurile tehnologice ce se iau toamna, pentru a pregati familia de albine pentru sezonul urmator?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 58.

 

2 Întretinerea familiilor de albine cu matci suplimentare

                                                                

 

Metode de crestere si intretinere a albinelor cu matci suplimentare

Familia ajutatoare

Familii temporare

             Întretinerea familiilor de albine cu matci suplimentare reprezinta mijlocul cel mai sigur de sporire a populatiei familiilor de albine din sezonul de toamna. În acest sens, exista doua metode de crestere si intretinere a albinelor: metoda familiilor ajutatoare vremelnice si metoda familiilor temporare.

            Metoda familiilor ajutatoare vremelnice asigura marirea populatiei in sezonul de toamna, o buna iernare sub aspect fiziologic, valorificarea eficienta a culesului timpuriu de salcam si prevenirea aparitiei instinctului de roire.

            Familia ajutatoare se formeaza dupa valorificarea culesului de salcam, sub forma unui roi pe doua-trei rame cu puiet capacit, doua rame cu miere si polen, un fagure cu celule de lucratoare in care se introduc aproximativ 100 ml apa si o matca protejata in colivie. Familia ajutatoare se organizeaza in partea laterala a stupului orizontal, intr-un corp superior la stupul multietajat sau intr-un corp aparte in cazul stupului vertical cu magazine.

            În timpul sezonului activ, familia ajutatoare se intretine independent, pana aproximativ la mijlocul lunii septembrie, cand se unifica cu familia de baza (din care a provenit), rezultand astfel familii puternice, cu o populatie de 1,8-2,5 kg albine (1,0-1,5 kg familia de baza + 0,8-1,9 kg familia ajutatoare). Matca varstnica se ierneaza in afara ghemului. Acest spor de albine intrece cu mult sporul obtinut in urma aplicarii hranirilor stimulente.

            Metoda familiilor temporare, in primul an, este identica cu cea a familiilor ajutatoare vremelnice. În anul al doilea, primavara timpuriu (martie), familia de baza se lasa cu o populatie de 1,5 kg (sase rame), iar cu surplusul de albine (0,3-1,0 kg) se formeaza un roi care va constitui familia temporara. Aceasta se intretine independent, pana toamna, cand se unifica cu familia de baza, rezultand familii cu o populatie cuprinsa intre 2,5 si 3,0 kg de albine, ce ierneaza cu un consum specific scazut de hrana, fapt ce permite ca o parte din rezervele de miere care ar fi servit pentru iernarea familiei temporare, in cazul in care aceasta nu s-ar fi unit cu familia de baza, sa poata fi extrasa si valorificata.

            În primavara anului al treilea, familia temporara care se va forma va avea o populatie echivalenta cu a unei familii normale (1,0-1,5 kg albine) si va valorifica culesurile ca unitate de productie de sine statatoare. Începand cu acest an, metoda asigura maximum de randament, intrucat toamna, in urma unificarii familiei temporare cu cea de baza, rezulta familii puternice, cu o populatie cuprinsa intre 3,0 si 3,5 kg albine, care ierneaza cu un consum redus. În asemenea familii, un kilogram de albine consuma zilnic, in medie, 25g miere, in timp ce aceeasi cantitate de albine din familiile neunificate (1,0-1,5 kg albine) au un consum dublu, respectiv 50 g miere, astfel ca rezervele destinate pentru iernarea familiei temporare raman disponibile pentru valorificare.

 

Test de autoevaluare 2Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

 1. Care este scopul intretinerii familiilor de albine cu matci suplimentare?          

 

Raspunsul la test se gaseste la pagina 58.

 

3 Asigurarea hranei. Realizarea unui regim termic optim

 

Asigurarea unei hraniri optime

Alimentatia stimulenta

Regim termic optim

Cuiburi pentru iarna

Protejarea cuiburilor iarna

           Asigurarea hranei

            La sfarsitul verii, hrana necesara albinelor se asigura prin practicarea stuparitului pastoral pentru valorificarea plantelor cu inflorire tarzie, sau prin aplicarea alimentatiei suplimentare.

            Practicarea stuparitului pastoral pentru valorificarea plantelor cu inflorire tarzie constituie mijlocul cel mai economic si eficient sub aspect biologic pentru obtinerea de familii cu o populatie numeroasa. Culesurile tarzii sunt furnizate prin valorificarea otavei fanetelor, semincerilor de trifoi rosu si de sulfina, conveierilor furajero-melifere de facelia, rapita, floarea soarelui s.a., semanate in miriste sau in amestecuri cu borceaguri de toamna.

            Aplicarea alimentatiei stimulente reprezinta o metoda mai putin economica si cu o eficacitate biologica mai mica, fiind aplicata numai in situatia in care nu exista in apropierea stupinei (50-100 km) baze melifere care infloresc tarziu si nici posibilitati de organizare a amestecurilor furajero-melifere.

            În urma cercetarilor intreprinse la noi in tara de catre Foti si colaboratorii, s-a stabilit ca cea mai eficienta metoda de alimentatie stimulenta in sezonul de toamna consta in administrarea saptamanala a unei doze de 800-1000 ml sirop 1: 1 pe familie, metoda ce asigura sporirea cantitatii de puiet cu 19,5%.

            Necesarul de miere pentru iernarea unei familii de albine se stabileste cunoscand ca albinelor de pe o rama STAS le este necesara cantitatea de 1,5-2,0 kg miere (practic, jumatatea superioara a ramei sa aiba miere capacita). Stabilirea cantitatii de miere din rame se face cunoscand ca 1 dm2 de fagure cu miere capacita pe ambele fete contine 350 g (o rama STAS plina cu miere capacita pe ambele parti are 3,600 kg miere, iar o rampa tip multietajat 2,3 kg). Fiecare fagure acoperit de albine trebuie sa aiba „coroana” de miere de minim 10 cm latime in cazul stupilor orizontali si verticali cu magazine si minimum 7 cm in cazul stupilor multietajati.

            Pe langa hrana glucidica, albinelor trebuie sa li se asigure si necesarul proteic, reprezentat prin una sau doua rame cu pastura.

            În cazul in care necesarul de hrana nu este asigurat, acesta se completeaza prin redistribuirea rezervelor excedentare intre familii sau cu sirop de zahar (2:1). Administrarea siropului de zahar se face in a treia decada a lunii august, pentru ca invertirea zaharozei sa fie facuta de catre albinele ce mor in toamna si a nu uza prin acest proces pe cele tinere care vor ierna. Pentru completarea rezervelor de hrana in perioada amintita, administrarea siropului se face in cantitati mari, de cca. 4 litri. La calcularea necesarului de sirop se va avea in vedere faptul ca din doua kilograme de zahar si un litru de apa rezulta 2,1 litri sirop, iar dintr-un kilogram de zahar si un litru de apa rezulta 1,6 litri sirop, din care, prin invertire, se pierd aproximativ 25%.

            Siropul de zahar se poate face cu ceaiuri din plante medicinale: menta, sunatoare, musetel, urzica, coada calului, cimbrisor etc. Ceaiurile se fac fie dintr-o singura planta, fie se amesteca doua sau mai multe si se pun 2,5-3 g la un litru de apa. Cand apa clocoteste se adauga cantitatea de plante si se acopera imediat vasul, lasandu-l sa se raceasca. Extractul obtinut se strecoara printr-o sita sau tifon si se foloseste la prepararea siropului.

            Pentru a usura munca albinelor care vor prelucra siropul, se poate face o invertire artificiala a acestuia, scutind astfel eforturile glandelor hipofaringiene in secretia enzimei invertaza, necesara transformarii zaharozei in glucoza si fructoza. Invertirea se face prin adaugarea la un litru de sirop a unui gram de acid citric (sare de lamaie).

            În cazul hranirilor cu sirop de miere, acesta se prepara din trei parti miere diluata cu o parte de apa fierbinte. În cazul mierii zaharisite, la doua parti miere se adauga o parte apa.

            Administrarea siropului se face in hranitoare sau direct in faguri. În acest scop se aleg fagurii goi, mai vechi (acestia fiind mai rezistenti) si se aseaza in pozitie orizontala deasupra unei tavi. Cu ajutorul unui pahar, siropul cald (35-360 C) se toarna in rame de la o distanta de 20 cm pentru ca aceasta sa cada cu presiune si sa umple complet celulele fagurilor. Dupa ce o fata a fagurelui a fost umpluta se intoarce pe cealalta si se procedeaza la fel, fara a ne fi teama ca siropul va curge. Fagurii astfel umpluti cu sirop, inainte de a fi introdusi in stup, se tin cateva ore in pozitie verticala, deasupra unei tavi, pentru ca surplusul de sirop sa se scurga.

            Un fagure incarcat contine aproximativ 2-3 kg sirop. Pentru a nu provoca furtul, hrana se administreaza seara, dupa incetarea zborului.        

            Prezenta mierii de mana in fagurii de rezerva pentru iernare, determina, datorita continutului sau ridicat in saruri minerale, marirea cantitatii de excremente ce se acumuleaza in rect si, implicit, aparitia diareei. Pentru a se inlatura efectele negative ale iernarii cu astfel de miere, se face controlul calitativ al mierii la 20% din efectiv, recoltandu-se de la fiecare familie probe cu ajutorul linguritei de pe doi-trei faguri, a caror miere pare a fi de mana (vascoasa, necapacita si cu o nuanta verzuie). Identificarea manei se face obisnuit prin doua metode: cu hidroxid de calciu si cu alcool, metode ce se vor descrie in capitolul consacrat aprecierii calitatii mierii.

            Hranirea stimulenta duce la dezvoltarea familiei de albine in toamna, dar, daca momentul administrarii acesteia nu este potrivit, rezultatele sunt negative. Aparitia gerurilor timpurii de toamna forteaza albinele sa se stranga in ghem, ramanand astfel neacoperiti o parte din fagurii cuibului plin cu oua, larve si nimfe, ce vor fi distruse. De aceea, este indicat ca aceasta hranire stimulenta sa fie inceputa mai devreme, cand nu exista acest risc, respectiv pe la sfarsitul lunii august si pana la jumatatea lunii septembrie.

            Realizarea unui regim termic optim

            Este o conditie importanta ce concura la stimularea cresterii puietului. Aceasta se realizeaza prin reducerea progresiva a cuibului la numarul de faguri bine acoperiti de albine, prin impachetarea superioara si laterala a acestuia cu perne, cat si prin formarea cuibului cu faguri in care s-au crescut larve. În aceasta perioada, matca nu depune oua in faguri noi, intrucat celulele acestora, fiind lipsite de invelisurile larvonimfale, au slabe proprietati termoizolante.

            Organizarea cuiburilor pentru iarna presupune stabilirea numarului optim de rame necesare iernarii si aranjarea lor corespunzatoare.

            Stabilirea numarului optim de rame se face dupa terminarea culesului, in a doua jumatate a lunii septembrie, in functie de populatia familiei, astfel ca albinele sa ocupe toate ramele si sa poata forma un „ghem de iernare” sferic, forma geometrica care asigura o suprafata minima la un volum maxim.

            Se poate stabili mai usor numarul de rame destinat iernarii prin deschiderea stupilor dimineata inainte de zbor, observandu-se pe cate rame s-a format ghemul, date care corespund cu numarul optim de rame.

            În situatii normale, cand fagurii destinati iernarii contin cantitati optime de miere (1,5-2,0 kg), se aseaza central faguri cu cca 1,5 kg miere si progresiv, inspre margini, fagurii cu cantitati mai mari, pana la 2 kg. Astfel se asigura necesarul de hrana dar si spatiul pentru formarea „ghemului”, reprezentat prin celule goale.

            În cazul in care fagurii destinati iernarii au cantitatea de miere necesara, dar necorespunzator repartizata, variind intre 0,5 si 3,0 kg, organizarea cuiburilor se face asezandu-se in mijloc fagurii cu cea mai mare cantitate de miere, iar inspre margini fagurii cu mire mai putina. Desi acest mod de repartizare a fagurilor nu creeaza spatii cu celule libere pentru adapostire si buna iernare a albinelor, totusi in aceasta situatie prin concentrarea rezervelor de hrana in centrul „ghemului” se asigura supravietuirea albinelor.   

            Daca ierneaza doua familii in acelasi stup, langa diafragma se va aseza fagurele cu cantitatea cea mai redusa de miere, dar nu mai putin de 1,5 kg, iar in ordine crescanda, catre peretele opus diafragmei, fagurii cu cantitati mai mari de miere.

            Familiile din stupii multietajati ierneaza obisnuit pe doua corpuri, cel superior avand 10 rame pline cu miere, iar cel inferior, rame cu „mici coroane” de miere. În cuibul astfel organizat, ghemul ocupa toamna partea centrala a corpului inferior, iar pe masura ce albinele consuma mierea in timpul iernii, ghemul se ridica in corpul superior.

            Împachetarea cuibului. În prima parte a iernii, cand in ghem nu exista puiet, temperatura in interiorul acestuia este de 20-250C, iar in partea a doua, cand apare puietul in cuib, aceasta se ridica la 34-360C. Pentru a ajuta albinele in mentinerea acestei temperaturi, trebuie sa se faca o impachetare a cuibului. La stupii orizontali si verticali, pentru pastrarea caldurii in cuib, odata cu restrangerea acestuia, se aseaza dupa diafragma reducatoare o saltea confectionata din paie, talas, carpe sau polistiren expandat, iar deasupra podisorului se pune o salteluta mai groasa. La stupii multietajati, impachetarea se face prin aplicarea unor saltele de protectie la partea superioara, deasupra podisorului.

           Asigurarea aerisirii stupilor in timpul iernii se realizeaza prin mai multe modalitati: reducerea urdinisului inferior corespunzator marimii populatiei, crearea de orificii de ventilatie in podisor, asezarea distantata a ultimei scanduri de podisor pentru realizarea unei deschideri de 0,5-2,0 cm, s.a. Prin intermediul acestor orificii, vaporii de apa, rezultati in urma metabolismului, sunt eliminati direct in exterior sau absorbiti de pernele de protectie asezate pe podisor, de unde sunt evacuati prin orificiile de ventilatie.

            Protectia stupilor impotriva curentilor de aer si a daunatorilor se realizeaza prin asezarea acestora la adapostul unor cladiri, garduri vii sau prin amenajarea unor garduri provizoriii din diferite resurse locale (tulpini de floarea-soarelui, porumb, stuf s.a.) si instalarea la urdinisuri a gratiilor impotriva daunatorilor. 

 

Test de autoevaluare 3Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Cum se asigura hrana necesara albinelor la sfarsitul verii?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 58.

 

 

 

Lucrare de verificare Unitate de invatare

 

Prezentati in maxim o pagina lucrarile care se efectueaza la intrarea in iarna, pentru me ainerea unei familii de albine puternice si sanatoase.

 


Raspunsurile si comentariile la testele de autoevaluare

Raspuns 1

Care sunt masurile tehnologice ce se iau toamna, pentru a pregati familia de albine pentru sezonul urmator?

*Selectionarea unor biotipuri valoroase, folosirea de matci tinere, intretinerea familiilor de albine cu matci suplimentare, asigurarea hranei necesare si realizarea unui regim termic optim.

Raspuns 2

Care este scopul intretinerii familiilor de albine cu matci suplimentare?          

*Întretinerea familiilor de albine cu matci suplimentare reprezinta mijlocul cel mai sigur de sporire a populatiei familiilor de albine din sezonul de toamna.

Raspuns 3

Cum se asigura hrana necesara albinelor la sfarsitul verii?

*La sfarsitul verii, hrana necesara albinelor se asigura prin practicarea stuparitului pastoral pentru valorificarea plantelor cu inflorire tarzie, sau prin aplicarea alimentatiei suplimentare.

Bibliografie Unitate de invatare

1.      Bura, M. si colab., Tehnologie apicola, Editura Solness, Timisoara, 2005;

2.      Cirnu, L, Roman, Gh., Din viata albinelor, Editura Ceres, Bucuresti, 1986;

3.     Marghitas, L.A., Albinele si produselelor, Editura Ceres, Bucuresti, 2005



Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura

Asolamentul agricol
DESEURI ORGANICE DIN AGRICULTURA
TEHNOLOGIA GENERALA DE CULTIVARE A PLANTELOR LEGUMICOLE
MANAGEMENTUL RESURSELOR MATERIALE DE PRODUCTIE
CERCETARI SI STUDII PROPRII PRIVIND APLICAREA UNOR TEHNOLOGII DURABILE LA CULTURA FLORII-SOARELUI LA PFA
EFICIENA ACTIVITATII DE PRODUCTIE LA S.C. “UNI” S.A. - Producerea si comercializare semintelor
CASTRAVETELE ȘI CULTURA ACESTUIA
Tehnologia de cultivare a familiei SALIX
Gospodaria orasului Ticleni
Particularitatile dezvoltarii rurale





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate