Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Condtionarea si pǍstrarea semintelor


Condtionarea si pǍstrarea semintelor


                                                                                                                        1. CONDTIONAREA  SI  PǍSTRAREA SEMINTELOR

1.1IMPORTANTA

Avand un caracter  sezonier ,productia agricola vegetala  trebuie pastrata o perioada  mai  lunga sau mai scurta  de timp si de diversi  daunatori.

              Prin  conservarea  semintelor se urmareste mentinera  nealterata   si   chiar imbunatatirea  insusirilor  fizice,  chimice , biologice  si  organoleptice ale semintelor,precum si prevenirea  pierderilor cantitative   si   calitative. La  semintele destinate consumului,cum sunt cele de cereale  panificabile, in timpul pastrarii  trebuie mentinute  si  imbunatatite  insusirile calitative , iar in cazul materialului  de semanat se urmareste mentinerea  insusirilor culturale(capacitatea de erminatie).



               Inca de la inceputurile agriculturii, omul a fost preocupat de pastrarea produselor agricole  boabe necesare  rezrvelor de hrana si pentru  inmultire.Cel  mai  vechi mod de pastrare  asemintelor  a fost in gropi  sapate in  pamant sau stanca ,in regiunile  mai uscate , iar  in  regiunile mai  umede,  in vase de agrila  de diferite marimi ,  ingropate jumatate in pamant .Acest mod  de pastrare s-a mentinut multa  vreme (pana  la inceputul sec. al XІX-lea) si in  tara  noastra .Cu prilejul sapaturilor  effectuate in  diferite asezari  neolitce  de la noi din tara au fost descoperite , chiar in  interiorul locuintelor, gropi  sau vase de diferite dimensiuni  in care se pastreaza  rezervele de seminte(E.Comsa,1973).

              La popoarele antice (chinezi, egipteni, greci, romani) existau diferite moduri de pastrare a semintelor, de la  gropi cu peretii ziditi pentru  depozitat cerealele, la hambare de cereale si apoi  magazii publice.

              In Evul Mediu, odata cu dezvoltarea agriculturii, industriei si comertului, a devenit necesara crearea unor stocuri mari de seminte, construindu-se hambare si magazii de cereale, la inceput din lemn, apoi din caramida si mai tarziu (de prin sec. al XІX-lea ) silozuri din betin armat, amplasate indeseobi in zona oraselor sau in centre de export importante.     

              La noi in tara, dupa planurile ing.A.Saligny, au fost construite in anul 1891 primele doua silozuri de cereale la Braila si Galati, fiecare avand o capacitate de 25 mii tone grau. Mai tarziu in anul  1909, s-au construit la Constanta doua silozuri de cate 30 mii tone, iar in anul 1930 inca unul si o uscatorie de porumb. Numarul de silozuri a crescut  in  perioada urmatoare (1932-1942) mai ales in Campia Dunarii, in apropierea garilor si s-a extins si mai mult dupa razboi i toata tara.Totodata, pe masura cresterii productiei agricole s-au realizat numeroase magazii de cereale si patule de porumb pentru a deserve bazele de receptie.

             Pentru pastrarea produselor agricole vegetale, in tara noastra se folosesc: depozite proprii ale gospodariilor taranesti, fermelor, societatilor comerciale, statiunilor de cercetare, depozite collective ale unor societati si asociatii agricole, intreprinderi specializate,, ROMCEREAL” sau ,,CEREALCOM”,destinate stocarii semintelor de consum, furaj, prelucrare industriala, rezerva de atat, export si ,,SEROM” pentru conditionarea , pastrarea si livrarea materialului de semanat; intreprinderi de industrializare (penrtru panificatie, industria uleiului, amidonului, alcoolului etc.).

            Pastrarea produseelor agricloe in general si a semintelor in special reprezinta o veriga tehnologica importanta si drept urmare pentru reducerea pierderilor si mentinerea nealterata a insusirilor acestora trebuie sa se bucure de mare atentie.

       

1.2. RECEPTIONAREA SI CIRCULATIA  SEMINTELOR

                  

            In tara noastra , in fiecare an se depoziteaza, in vederea pastrarii, milioane de tone de seminte (cereale, leguminoase, oleaginoase, textile) ce constituie in mare parte fondul central de produse agircile care se conditioneaza si se pastreaza in intrprinderi specializate. Fondul central de seminte are urmatoarele destinatii: industrializare (alimentara, amidon, spirt etc.) ; nutreturi concentrate; material de semanat; rezerva de stat; schimb de seminte(export).

            Receptionarea semintelor de la producatori in bazele  de receptie se executa  dupa urmatoarele pregatiri  prealabile : intocmirea  planului de receptie ; asigurarea si pregatirea spatiilor  pentru depozitarea ; pregatirea utilajelor  pentru  receptionare si depozitare ; semintelor pe calitati; asigurarea  cu materiale; instruirea personalului .

            Receptionarea semintelor se face  in stare bruta (direct de la combina),in prezenta producatorului de catre centre de preluare, dotate cu instalatii de conditionare si spatii de depozitare corespunzatoare. Cu aceasta ocazie pe langa receptia cantitativa se face si receptia calitativa a semintelor pentru a se stabili cantitatea neta. Pentru aceasta sunt necesare unele analize obligatorii(umiditate, puritate, masa hectolitrica, starea sanitara)si anumite analize specifice(procentul de boabe imbricate si atacate de plosnite la grau, procentul de boabe galbene la orez, uniformitatea la orz si orzoica etc.). De la producatori, semintele sunt preluate in campaniile de     strangere a recoltelor, vara (grau, secara, orz, orzoica, ovaz, mazare, fasole, in etc.)sau toamna (floarea-soarelui, soia, porumb etc.).

            La materialul de semanat, preluarea semintelor de la unitatile contractate (sectorul de productie din statiunile de cercetari agricole, ferme specializate in inmultirea semintelor etc.) se face tot in stare bruta (direct de la combina)de catre centrele de seminte care au in dotare statii de conditionare, uscare , calibrare, decuscutare. Dupa conditionarea, centrele de seminte asigura pastrarea  si dirijarea semintelor catre beneficiari (ferme de productie) in conditii bune privind puritatea biologica si valoarea culturala a materialului de semanat.Unele statiuni de cercetare agricola care au dotarile necesare pot efectua singure conditionarea semintlor si predarea la cultivator.     

            Semintele destinate insamantarilor se livreaza beneficiarilor:conditionate la indici de calitate prevazuti in STAS pentru fiecare specie, soi si categorie biologica, de regula tratate si cu insectofungicide, ambulate in  materiale textile sau plastice , hartie  sau metal, rezistente (in functie de speceie); pentru  fiecare lot folosindu-se  un singur  tip de ambalaj; marcate direct pe ambalaj sau pe o eticheta  dubla (din care jumatate  se introduce in ambalaj , iar cealalta in  exteriorul ambalajului ), de culori diferite (in functie  de categoria biologica ),pe care se inscrie denumirea unitatii care comercializeaza samanta , specia , soiul, categoria biologica, numarul si masa lotului , anul recoltei si felul tratamentului efectuat la samanta.Manipularea si transportul materialului de semanat trebuie efectuat cu multa atentie pentu a evita amestecul  intre specii, soiuri, category biologice, proveniente sau loturi .De asemena ,mijloacele care transporta semintele la benificiar trebuie sa  fie insotite de documente care cuprind felul produsului , cantitatea , actul de garantare a autenticitatii si certificatul de calitate.  

1.3.INSUSIRILE FIZICE ALE MASEI DE SEMINTE

Pe timpul depozitarii, produsele agricole vegetale (seminte, fructe , bulbi, tuberculi etc.)isi continua procesele viatle in stare latenta.In vederea asigurarii conditiilor optime de pastrare este necesara cunoastera insusirilor fizice , fiziologice si biochimice ale semintelor si masei de seminte.

         La recoltarea, masa de seminte nu este omogena ci cuprinde alaturi de semintele speciei de baza o serie de impuritati formate din seminte ale altor plante de cultura, semintie de buruieni ,resturi ale culturii de baza (fragmente de boabe ), microorganisme (bacterii, cuperci) aflate pe suprafta semintelor, in invelisuri sau in interiorul semintelor insecte vii, resturi  de plante (fragmente de tulpini, frunze, inflorescente), impuritati de natura minerala (sol, nisip. Praf etc.)

            Masa  de seminte este alcatuita ,in cea mai mare parte ,din organisme vii (seminte si microorganisme )avand  o activitate vitala de intensitate mai mare sau mai mica in functie de conditiile de pastrare .Aceste organisme interactioneaza atat intre ele cat si cu mediu ambient, aflandu-se intr-un echilibru ecologic instabil. Insusirile masei de seminte constitue rezultanat proprietatilor specifice ale componentelor sale.

            Propietatile fizice ale semintelor prezinta interes deosebit in procesele de manipulare, transport, curatire, sortare, uscare, aerare, dezinsectizare, conservare etc., in general la toate operatiile tehnice care se efectueaza de la recoltare pana la utilizarea semintelor pentru consum sau pentru semanat.

            Cele mai importante insusiri fizice ale semintelor sunt: capacitatea de curgere, autosortarea, densitatea, porozitatea, termoconductibilitatea, caldura specifica, capacitatea de sorbtie si higroscopicitate. Ele sunt determinate de valorea biologica si culturala a semintelor, fiind sub influenta conditiilor de cultura si de recoltare.

                                       

                                         1.3.2.AUTOSORTAREA   

  

            Autosortarea este  insusirea masei de boabe de a se aseza (separa) in  straturi,  in  functie de marimea , de forma si masa specifica a componetelor, in timpul curgerii, manipularii sau transportului ,datorita lipsei de omogenitate a masei de seminte.Aceasta straificare apare indeseobi la umplerea sau golirea celulelor de siloz , cand componentele grele din masa de seminte (boabe pline), care au o capacitate de plutire mai redusa, tind sa ocupe zona centrala si de la baza, in timp ce componentele usoare , cu masa specifica mai mica (impuritati, seminte sistave ), sunt antrenate de curentii de aer spre periferie celulei si raman la suprafata gramezii. Fenomenul are loc si la incarcarea mecanizata a depozitelor in plan orizontal, dar datorita inaltimii de cadere mai redusa, stratificarea este mai putin accentuata deaat in cellule.

            Stratificarea componentelor se produce si in timpul transportul ca urmare a trepitatiilor mijloacelor de transport, cand produsele grele se separa pe fundul vehiculului, iar impuritatile usoare se aduna la suprafata lotului de seminte.

            Prin autosortare se pot crea in masa de seminte zone neuniforme, cu grad diferit de afanare si umiditate, care favorizeaea procesul de alterare. Aceste zone pot deveni focare de concentrare a daunatorilor si de degradare pentru intreaga masa de produse. De asemenea, aceasta stratificare a produsului creeaza greutati la deplasarea lui prin conducte si pe transportoare, precum si la regl;area masinilor de curatire a semintelor . Neuniformitatea masei de seminte, care rezultat al autosortarii, impune luarea probelor de boabe din cat mai multe puncte si straturi ale lotului.




            Autosortarea este cu atat mai pronuntata si consecintele ei cu atat mai grave cu cat heterogenitatea componentelor din masa de boabe este mai accentuata si continutul de impuritati al produsului respective este mai mare. De aceea, principala      masura de prevenire a autosortarii este curatirea catmmai rapida si mai completa a semintelor inaitea depozitarii. Totodata la gura de umplere si de evacuare a celulelor de siloz se monteaza dispozitive de uniformizare.  

        1.3.3.  Termoconductibilitatea si caldura specifica a semintelor

          Termoconductibilitatea. Prin conductibilitate termica se intelege  schimbul  de temperatura, adica transmiterea caldurii de la un corp la altul ca rezultat al diferentei de temperatura dintre ele. Trecerea caldurii in masa de seminte se realizeaza prin : conductie( conductibilitate calorica), convecctie si iradiere calorica.

Specia

Masa volmetrica (kg/m³)

Porositatea           (%)

Specia

Masa volumetrica  (kg/m³)

Porozitatea   (%)

Floarea-soarelui

275-440

60-80

In

580-680

35-45

Ovaz

400-550

50-70

Mei

680-730

35-50

Orez nedecorticat

440-550

50-65

Secara




680-750

35-45

Hrisca

560-650

50-60

Porumb

680-820

35-55

Orz

580-700

45-55

Grau

730-850

35-45

 

          Conductuia (conductibilitatea calorica) reprezinta trecerea caalduri printr-un corp solid, respective prin contactul direct intre boabe si  se exprima prin coeficientulde conductibilitate termica. Aceasta reprizinta cantitatea de caldura ce trece printr-un strat de seminte de 1m², in grosime de 1m,timp de o ora, la o diferenta de termperetura intre suprafata  si aceasta adancime de 1 sC.

            In masa de seminte, valorile coeficientului de conductibilitate sunt reduse, fiind cuprinse intre 0,12-0,4kcal/m²/h ( I.Borcean, 2003), datorita compozitiei organice a boabelor si a aerului din spatiile intergranulare, care sunt rele conducatore de caldura. Semintele au conductibilitatea termica de circa 500 ori mai mica decat a fierului(N.Bucurescu si colab.,1992).

            Conductia creste odata cu sporirea continutului de umiditate al masei de seminte, apa avand coeficientul de conductibilitate de circa 25 ori mai mare decat aerul. La semintele de ovaz cu  38% umiditate, conductia creste de aproape doua ori fata de ovazul cu 10% umiditate( L.V.Thierer si colab.,1971).

            Convectia se refera la transmiterea caldurii printr-un corp gazos sau lichid. Caldura care se dezvolta in straturile inferioare ale masei de boabe incalzeste aerul din spatiile intergranulare care, fiind mai usor, se deplaseaza in sens ascendant. Migrarea caldurii prin convectie este lenta.

            Iradierea calorica este procesul prin care un corp expus la o sursa de caldura se incalzeste, cum se intampla in cazul uscarii emintelor la soare sau artificial. Propagarea calduri prin iradiere in interiorul masei  de seminte se face incet  datorita conductibilitatii termice reduse a semintelor.Din aceasta cauza , uscarea  la soare trebuie sa se faca in straturi subtiri, iar semintele sa fie lopatate .

              Pentru  procesul de pastrare, conductibilitatea termica redusa a masei de boabe prezinta  atat avantaje cat  si unele dezavanraje.Avantajul conductibilitatii calorice reduse consta in aceea ca masa de seminte  odata racita cu aer rece isi mentine temperatura scazuta multa vreme chiar si in anotimpul cald daca este izolata  de miediul exeterior (cum este cazul celulelor de siloz).Ca dezavantaj, trebuie subliniat faptul ca reidicare temperaturii in interiorul lotului de seminte poate provoca incingerea boabelor, deoarece caldura nu se raspandeste ci este retinuta in masa de boabe.

            Caldura specifica a semintelor. Prin caldura specifica sau capacitatea calorica  se intelege cantitatea de caldura, exprimata in calorii, pe care o absoarbe un kg de  seminte pentru ca temperature sa se reidice cu un 1sC. Cunoasterea  capacitatii calorice joaca un rol insemnat in procesul de uscare artificiala a masei de boabe( la stabilirea necesarului de combustibil) si in racirea semintelor.

            Capacitatea calorica depinde de compozitia chimica a semintelor si de continutul acestora in apa, fiind mai mare la semintele plantelor uleioase decat la cereale si in toate cazurile la semintele mai umede. Dupa V.Velican(1972), caldura specifica a glutenului este de 0,32 calorii, a amidonului 0,37 calorii, a uleiului 0,49 calorii, iar a apei o calorie. Semintele  cu umiditate mai ridicata se incalzesc si se racesc mai greu, ceea ce ingreuneaza pastrarea.        

              

           

1.3.4.INFLUENTA PRODUSELOR DE  RESPIRATIE ASUPRA PǍSTRǍRI SEMINTELOR

            In procesul respiratiei se consuma substanta organica si se elibereaza bioxid de carbon, caldura si apa.

            Glucoza oxidata si descompusa este o pierdere nerecuperabila a unei parti inseminate din substanta uscata a semintei.

            Bioxidul de carbon eliberat contribuie la modificarea compozitiei chimice a aerului din spatiul intergranular si favorizeaza pastrarea semintelor numai in anumite conditii de temperatura ( sub 15sC) si umiditate (sub 17 %). Peste aceste limite se creeaza conditii inpropii de dezvoltare pentru microorganizmele aerobe,se intensifica respiratia anaeroba si se formeaza alcoolul etilic care in concentratie mare devine toxic penrtu seminte. Totodata, pe seama hidratilor de carbon solubili, microorganismele anaerobe provoca fermentatia lactica in masa de boabe ce conduce la alterarea produselor.



            Datorita termoconductibilitatii reduse a boabelor, caldura degajata in procesul respiratiei se acumuleaza treptatsi contribuie la crestere temperaturii semintelor. Aceasta crestere intensifica respiratia, favorizeaza dezvoltarea microorganismelor, iar daca umiditatea este ridicata conduce la aparitia focarelor de incingere.

            Apa, ca produs al resdpiratiei aerobe, este retinuta in masa de seminte, avand ca efect saturarea aerului din spatiul intergranular, intensificarea respiratiei si dezvoltarea activitatii microorganismelor, cu conseinte grave in pastrare.

            Asadar, produsele respiratiei au o influenta negative asupra pastrari    semintelor. Pentru micsorarea pierdelor prin prastrare trebuie luate toate masurile care conduc la reducerea intensitatii respiratiei.

1.3.5.INCINGEREA SEMINTELOR  IN TIMPUL PǍSTRǍRI

            Ca urmare a intersificari procelelor fiziologice din masa de seminte, precum si a activitatii microorgwnismelor si insectelro din depozite se degaja o cantitate insemnata de apa, caldura si dioxid de carbon. Cind umiditatea si caldura din masa de boabe depasesc o anumita limita apare fenomenul de incingere.

            Procesul de incingere determina schimbari chimice importante la nivelul celular datorita intensificari activitatiilor enzimatice , provocand degradarea insusirilor calitative, tehnologice si cultarale ale semintlor.

1.3.6.CURǍTIREA SI SORTAREA SEMINTELOR

Curatirea semintelor urmareste inlaturarea impuritatilor din masa de seminte(seminte de alte plante de cultura, seminte de buruieni, alte impuritati), in scopul realizarii puritatii fizice(tehnice)prevazute in standardele de stat.

Gradul de curatire a semintelor depinde de destinatia lor: material de semanat sau  pentru consum(consum alimentar , industrializare sau furajare). Daca la materialulu de semanat , curatirea se face  mai exigent, elimandu-se boabele marunte , sistave , sparte , atacate de boli si daunatori, patate, de culoare anormala etc,  pentru semintele destinate industrializari sau furajarii animalelor, procesul de curatire se  realizaza la parametri mai largi .

Caracteristicile care stau la baza curatirii semintelordar si a sortarii  sunt:dimensiunile (grosime,  lattime, lungime), forma, elasticitatea , rezistentaa mecanica, proprietatile aerodinamice, aspectul suprafetei componentelor maei de boabe, masa secifca si culoarea semintelor.

Procesul de curatire a semintelor destinate insamantarilor dar si a celor pentru consum cuprinde urmatoarele etape:precuratirea (curatirea bruta,prealabila, prelimininara, antecuratirea), curatirea fina( de baza, selectarea) si curatirea suplementara( supracuratirea sau curatirea speciala).

Precuratirea se efectueaza imediat dupa recoltare prin operatii simple, cu ajutorul sitelor si curentilor de aer, inlaturandu-se impuritatile care se separa usor. In acest scop se folosesc utilaje de mare capacitate cum sunt vantratoarele, separatoarele aspiratoare sau tararele, care functioneaza pe principiul diferentei de dimensiunesi a propietatilor aerodinamice ale componentelor masei de boabe prin curatirea preliminara se asigura conditii mai bune de pastrare si uneori chiar conditii minime pentru produsele destinate consumului.

Curatirea  fina , denumita current selectarea , se efectueaza de obicei  inainte de depozitare (in loc de precuratire )sau  in timpul  pastrarii si consta in  aducerea  semintelor destinate insamantarii sau consumului la indicii minimi de calitate prevazuti in STAS prin laturarea impuritatilor mai greu de separate. Pentru aceasta se folosesc masini care se bazeaza pe mai multe princepii de curatire a semintelor( dimensiune, forma, proprietati aerodinamice) cum sunt selectoarele ( realizeaza curatirea pe baza de curenti de aer, site si trioare), combinatia tarar+trior s.a. Prin aceasta lucrare se elimina din masa de seminte corpurile straine care au caracteristi asemanatoare cu ale produsului de baza si care nu au putu fi separate la precuratire.

Curatirea  suplimentara sau speciala completeaza curatirea fina, fiind necesara in anumite situatii la unele loturi de samanta sau la produsele de consum cu destinatie speciala, cand acestea nu au putut fi aduse la indicii ceruti de standarde prin curatirea de baza datorita unor impuritati greu separabile sau cand se urmareste obtinerea unui material de o calitate superioara (ex. grau de consum destinat exportului, care sa aiba un procent redus de seminte de neghina). De asemenea, mai este necesara pentru eliminarea semintelor de alta culoare la mazare si fasole prin utilizarea masinilor cu celula fotoelectrica sau a semintelor de cuscuta din samanta de in, folosind masini electromagnetice. Tot un exemplu de curatire suplimentara, pe baza masei specifice il constitue folosire gravitatorului pentru eliminarea semintelor de grau atacate de plosnite, acelor de mazare atacate de gargarite, a scheletilor de cornul secarii etc.

            Sortarea consta in separareasemintelor plantei de cultura pe dimensiuni, forma, culoare si se efectueaza concomitent cu curatirea de baza sau suplimentara, iar uneori separate. Pentru sortarea semintelor, cel mai adesea se utilizeaza diferite site cu ochiuri dreptunghiulare. De asemenea cu ajutorul gravitatorului se realizeaza o sortare mai buna dupa masa specifica a semintelor.

            Folosind una din caracteristicile semintelor( grosime, latime, masa specifica etc.), prin sortare se realizeaza loturi de seminte omogene ca marime care permit semanatul de precizie, rasarirea uniforma si obtinerea unor cultrui uniforme, cu plante viguroase.

            Sortarea prezinta importanta si pentru semintele destinate industrializarii. La fabricarea berii se cere ca peste 80 % din boabele de orzoaica si orz sa fie mai mari de 2,5 mm.

            Cand se face sortarea mai pretentioasa dupa doua dimensiuni (lungime si latime sau lungime si grosime) este vorba de calibrarea care se realizeaza in statii speciale de uscare si calibrare a semintelor.

           

1.3.7.USCAREA SEMITELOR

Umiditatea semintelor constitue factorul esential in pastrarea acestora. In mod obisnuit, la recoltare semintele contin o cantitate mai mare de apa decat limita admisa pentru pastrare.

            Semintele de cereale si leguminoase se pot pastra timp indelungat la umiditate sub 14%, semintele cu continut in grasimi de 25-30% la o umiditate de 10-12%, iar cele cu comtinut in grasimi de 40-50% la o umiditate de 7-8%(N.Bucurescu si colab.,1969).

            Eliminarea apei care este in exces in masa de boabe se realizeaza prin uscarea produselor pentru a preveni procesele de autoincalzire, mucegaire si incingere care pot duce la deprecierea valorii seminale, tehnologice si alimentare a acestora.

            Uscarea semintelor, care se pot realize la soare sau prin diferite metode artificiale,se va prezenta la subcapitolul referitor la metodele de pastrare a semintelor( pastrarea in stare uscata).

1.3.8.UTILAJE SI INSTALTII PENTRU MANIPULAREA SEMINTELOR

Pentru manipularea semintelor se folosesc transportoare de diferite tipuri, fixes au mibile, pentru transportul produselor pe orizontala sau pe verticala.

Utilaje fixe de transport. Cele mai raspandite utliaje fixe de transport pe orizontala sau la diferente de nivel mic sunt:transportoarele cu banda (benzile de transport fara sfarsit); trabsportoarele cu racleti sau cu lant (redlere) si transportoarele si elicoidale(cu melc sau snec).

            Pentru transportul produselor pe verticala la diferente de nivel mari, mai ales la silozuri, se folosesc elevatoarele( cu cupe) de diferite capacitati( 40,80,160t/ora).

            Utilaje mobile de transport. Se folosesc cu precadere pentru manipularea produselor in vrac din depozite, mai cunoscute fiind: transpotoarele mobile cu banda, de lungimi diferite(6,5m 7,5m 8m, 15m), utilizate in magazii pentru transportul produselor in vrac sau chiar in saci; transportoarele mobile cu banda pentru stiuleti de porumb; transportoarele elicoidale (cu melci); ,masina de aruncat cu banda (trimerul),utilizata multa in S.U.A. la incarcarea vapoarelor sau in magazii de cereale.

            Instalatiile de transport pneumatic pot fi fixe au mobile si sun alcatuite dintr-un compresor, un ciclon separator, un alimentator si o conducta tubulara.

            Datorita diferentei de presiune de la intrarea si iesirea din conducta, semintele sunt transportate prin refulare sau aspiratie.

            Instalatii de manevrare si de descarcare a vagoanelor si autovehiculelor.Cele ami cunoscute sunt urmatoarele: instalatiile de manevra, lopata mecania, intalatiile de basculare a autovehiculelor, troliul de vizitare in celulele silozului pentru inspectie si reparatii etc.

            Pentru tarnsportul semintelor aflate in saci se folosesc electrocare, eloctrostivuitoare etc.   

1.3.9.INMAGAZINARE SEMINTELOR

            Depozitarea in vrac se face la semintele destinate consumului alimentar si furajer sau prelucrari industriale. La inmagazinarea in stare varsata se urmareste prevenirea amestecurilor, fiind necesara compartimentarea loturilor de samanta.

            Compartimentarea consta in repartizarea loturilor de seminte in depozite in functie de felul si destinatia produsului, continutul de umiditate si de corpuri straine, masa hectolitica, starea sanitara etc.

            Depozitare pe specii este necesara atat pentru materialul de semanat cat si pantru produsele destinate consumului. Semintele altor plante de cultura sunt considerate impuritatii in cazul materialului de semanat, iar la produsele de consum, semintele altor plante de cultura pot deprecia calitatile tehnologice. La compartimentare se tine seama de continutul de umiditate, de procentul si natura impuritatilor din masa de boabe pentru a putea diferentia felul sin numarul operatiilor de uscare si conditionare a semintelor.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura


Cultura verzei timpurii
Tehnologia de cultura a ridichiilor
Functiile mediului rural
VARZA ALBA- soiuri, relatii cu factorii de vegetatie
Cultura spanacului
Nucul in Agricultura Biologica
Producerea semintelor de spanac
Ingineria si managementul tehnologic al sistemelor recirculante din acvacultura
Intretinerea albinelor în perioada culesului
ISTORICUL CULTURII GRAULUI