BORCEAGURILE SI ALTE CULTURI SIMILARE

BORCEAGURILE SI ALTE CULTURI SIMILARE

1. TIPURI DE CULTURI CU EXPLOATARE TIMPURIE

• Dintre culturile de toamna ne vom referi la secara furajera, borceagul de toamna, la orzul exploatat ca planta intreaga si la

rapita furajera, iar dintre culturile de primavara la borceagul de primavara si la unele amestecuri furajere constituite din trifoi de

Aexandria si raigras aristat. Aceste culturi, in ansamblul lor, au o importanta economica mai modesta decat speciile prezentate pana acum dar, in anumite situatii contuncturale, ele pot fi culturi utile.

Utilitatea acestor culturi depinde, in primul rand, de sistemul economic practicat. In conditiile 'economiei dirigiste', cand nivelul preturilor era fixat centralizat, aceste culturi au cunoscut o extindere mare, prin ele incercandu-se sa se acopere anumite deficiente in asigurarea necesarului de furaje, mai ales pe parcursul primaverii. In conditiile 'economiei de piata', unde preturile se regleaza in mod natural, unele din culturile la care ne referim sunt mai putin eficiente economic datorita mai ales costurilor ridicate ale semintei si uneori, a potentialelor mai mici de productie

2. SOIURI FOLOSITE PENTRU ALCATUlREA BORCEAGURILOR SI PENTRU ALTE CULTURI TIMPURII

• Soiurile extinse la secara furajera sunt: Gloria si Orizont.
• Pentru alcatuirea borceagului de toamna se folosesc    soiurile de grau Dropia, Flamura 85 si soiul de mazare furajera Caracal 39.
• Pentru orzul de toamna exploatat ca planta intreaga sunt de preferat soiurile Precoce, Productiv, Laura, Dana si Madalin.
• Soiurile cele mai productive de rapita furajera de toamna sunt Ratona si Rafina.
• Pentru alcatuirea borceagului de primavara sunt indicate soiurile de ovaz Mures si Somesan si soiul Magistra la mazarea furajera de primavara.

Se releva de perspectiva amestecul furajer de primavara alcatuit din trifoi de Alexandria (soiul Tigri) si raigras aristat (soiul Anca), care vor inlocui, cel putin in zonele colinare, borceagul de primavara.

3. CERINTELE PLANTELOR FATA DE CONDITIILE DE MEDIU

Secara furajera este foarte rezistenta la ger si valorifica bine temperaturile moderate din toamna si pana la mitlocul primaverii. Este pretentioasa fata de apa, pana la recoltare consumand 65-70% din rezerva acumulata in sol pe parcursul sezonului rece si din precipitatiile care cad in primavara. Suporta bine excesul temporar de apa. Se comporta bine pe soluri slab acide sau slab alcaline, dar se poate cultiva si pe soluri al caror pH este ceva mai mic de 6,0 si de peste 7,5.

Borceagul de toamna este slab rezistent la ger. Desi graul este rezistent la iemare, din cauza mazarei furajere care este mai putin rezistenta, cultura se poate extinde numai in zonele in care pe parcursul iemii temperatura nu coboara mai tos de -17-18°C. La temperaturi mai coborate mazarea furajera dispare si ramane in cultura doar graul. Cand plantele trec peste iama acoperite de un strat de zapada cultura suporta temperaturi de -20-22°C.

Borceagul de toamna este pretentios fata de apa, pana la recoltare consumand 70-75% din rezerva acumulata in sol. Suporta bine excesul temporar de apa, mai ales in partea a doua a perioadei de vegetatie. Se comporta bine pe soluri cu pH usor acid sau usor

bazic (6,5-7,5), dar se poate cultiva si pe soluri al caror pH este mai mic de 6,0 si mai mare de 7,5.

Orzul furajer este mediu rezistent la ger si valorifica bine temperaturile moderate de pe parcursul toamnei si din primavara. Este la fel de pretentios fata de apa ca si borceagul de toarnna; pana la inceputul fazei de lapte a boabelor consuma 70-75% din rezerva de umiditate. Cerintele fata de pH-ul solului sunt asemanatoare cu cele ale borceagului de toarnna.

Rapita furajera de toarnna este slab ezistenta la ger. Se poate extinde numai in zonele in care pe parcursul iemii temperatura nu coboara sub -16-17°C (fara strat de zapada). in conditii de socuri termice plantele pot fi compromise si la temperaturi de -14 °C, mai ales atunci cand acestea survin dupa perioade relativ calde. Cand plantele trec peste iarna acoperite de zapada, temperaturi de pana la -20-22°C nu sunt daunatoare. In conditiile unor desprimavarari timpurii, cand dupa 8-10 zile de la pomirea plantelor in vegetatie survin temperaturi de    -10°C, cultura de rapita poate sa fie compromisa. Merge bine in conditiile unor limite pH de 6,0-7,5.

Amestecul constituit din trifoi de Alexandria si raigras , aristat are pretentii mici fata de temperatura pe parcursul , rasaritului si valorifica bine temperaturile mai moderate din primavara si de pe parcursul verii. Produce 2-3 cicluri de recolta. La ciclul trei de recolta daca temperatura medie zilnica este mai mare de 25°C plantele infloresc de timpuriu, cand inaltimea acestora nu este mai mare de 15-18 cm; in zonele colinare umede plantele produc abundent pana la inceputul toamnei. Pe parcursul primaverii plantele consuma 65% din apa acumulata in sol; in continuare nivelul productiei este dependent de cantitatea de precipitatii cazuta. Consumul mediu de apa pentru trei recolte posibile este de pana la 650 mm in zonele in care temperatura medie multianuala este mai mica de 8,5°C si de peste 750 mm in zonele din sudul tarii in regim irigat. Nu suporta aciditatea accentuata a solului, limitele optime ale pH-ului fiind de 6,6-7,8.

4. ZONE DE CULTURA

Secara furajera se poate cultiva aproape in toate zonele tarii si pe matoritatea tipurilor de sol. Extinderea ei in cultura este conditionata, in primul rand, de eficienta economica. In zonele favorabile de cultura pentru secara furajera, aceasta da productii mai mici si mai putin valoroase calitativ decat raigrasul aristat.

Borceagul de toamna se poate cultiva mai ales in Campia Banatului, unde iernile sunt mai blande. Se comporta destul de bine si in zonele depresionare din Transilvania, unde pe parcursul iernii plantele trec acoperite cu zapada. Nu este indicata extinderea borceagului de toamna in Dobrogea, Moldova si Campia Baraganului, unde temperatura de peste iarna coboara frecvent pana la -22-25°C, in conditii fara zapada, cand la desprimavarare, in matoritatea anilor, ramane in cultura numai graul.

Orzul furajer se poate cultiva in zonele indicate pentru orzul pentru boabe in care precipitatiile anuale sunt mai mari de 500 mm, iar temperatura anuala este mai mare de 9,0°C.

Rapita furajera de toamna se cultiva cu precadere in Campia Banatului si in zonele depresionare din Transilvania, unde plantele trec peste iama acoperite cu zapada. Nu se poate    cultiva in Dobrogea, sudul Moldovei si Campia Dunarii, unde iemile sunt aspre.

• Borceagul de primavara se comporta bine in matoritatea zonelor din tara si aproape pe toate tipurile de sol. Extinderea

culturii este determinata cu precadere de factori economici, in care un rol determinant il are costul ridicat al semintei de mazare

furajera.   

Amestecul furajer constituit din trifoi de Alexandria si raigras aristat se poate extinde pe cemoziomuri, soluri    aluvionare si brun-roscate, cu pH de peste 6,2, din Transilvania si Moldova; rezultate bune se obtin si in zonele irigate din sudul tarii.

5. LOCUL CULTURlLOR IN CADRUL ROTATIEl

Culturile anuale furajere de toamna la care ne referim sunt relativ pretentioase fata de planta premergatoare, care se cere sa elibereze terenul cu cel putin 3-4 saptamani inainte de semanat. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si plantele anuale furajere care se recolteaza pana la inceputul lunii septembrie. In regim irigat culturile anuale furajere de toamna urmeaza in rotatie dupa porumb pentru siloz, floarea-soarelui, cartofi timpurii, iar uneori si dupa leguminoase perene. Dupa culturile la care ne referim, in toate situatiile, se seamana culturi furajere succesive.

. Borceagul de primavara si celelalte culturi anuale de primavara urmeaza in rotatie dupa culturi prasitoare care permit o buna pregatire a solului in toamna, cum sunt: sfecla furajera, sfecla de zahar, cartoful, floarea-soarelui. Dupa aceste culturi urmeaza in mod firesc culturi succesive, iar dupa amestecul alcatuit din trifoi de Alexandria si raigras aristat urmeaza culturi de primavara care se seamana in urgenta a doua.

6. FOLOSIREA INGRASAMINTELOR

• Toate culturile la care ne referim sunt destul de pretentioase t

fata de continutul solului in fosfor mobil. Productii eficiente economic se obtin la continuturi ale solului in fosfor mobil de peste 7 mg/IOO g.

Calculul necesarului de ingrasamantt fosfatic se face dupa formula precizata la lucema, iar in lipsa datelor de cartare agrochimica se aplica doze de P50-60 (P ₂ O ₅) pe cemoziomuri si soluri aluvionare si P70-80 pe restul tipurilor de sol.

Cerintele culturilor la care ne referim fata de continutul solului in potasiu mobil sunt relativ mari, insa interventia cu ingrasaminte potasice este necesara numai pe soluri acide, unde se administreaza K_60-70 (K₂O).

Ingrasamintele fosfatice si potasice se aplica inainte de executarea araturii sau cel tarziu la pregatirea patului germinativ.

Secara de toarnna da productii mari cand se fertilizeaza cu ingrasaminte azotate in doze de N70-80; aplicarea acestui ingrasamant se face pe sol inghetat, inainte de desprimavarare.

Borceagul de toarnna valorifica eficient doza de N50-60, aplicata pe sol inghetat, la desprimavarare.

Rapita furajera de toamna are nevoie de doze de azot de N70-80, iar borceagul de primavara N50.

Amestecul furajer alcatuit din trifoi de Alexandria si raigras aristat valorifica bine dozele moderate de azot (N30-40), dar da productii economice si fara ingrasaminte azotate.

. Cand se folosesc ingrasaminte organice nu se aplica ingrasaminte chimice in primii 2 ani dupa administrare si se

aplica doze mai mici cu 40-50% in anii urmatori. dupa administrarea gunoiului de gratd.

7. LUCRARILE SOLULUI

Lucrarile solului pentru culturile de toamna sunt similare    cu cele prezentate la raigrasul aristat, iar pentru culturile de primavara sunt identice cu cele de la porumbul pentru siloz.

8. SAMANTA S1 SEMANATUL

La secara furajera se cere ca de la semanat pana la venirea primelor ingheturi sa se acumuleze 500-600°C; aceste cerinte se satisfac cand se seamana in intervalul 25 septembrie - 10 octombrie in zonele de campie si intre 15 septembrie si 5 octombrie in zonele colinare. Densitatea optima de semanat este cea de 500-550 seminte germinabile/m² (150-160 kg/ha); semanatul se face in randuri normale (12,5 cm). Samanta se incorporeaza in sol la adancimea de 3-4 cm.

La borceagul de toamna epoca optima de semanat se inscrie intre 20 septembrie si 5 octombrie in zone Ie de campie si intre 15 septembrie si 1 octombrie in zone Ie colinare. Nivelul productiei si valoarea calitativa a furajului sunt dependente, in primul rand, de raportul de semanat al componentelor; sub acest aspect se cere ca la recoltare furajul sa fie alcatuit din 65- 70% grau si 30-35% mazare furajera; pentru realizarea acestui raport amestecul optim este cel constituit din 300 s.g./m² de grau si 100 s.g./m² mazare furajera. Samanta celor doua componente se omogenizeaza, iar proba la semanatoare se face cu norma rezultata din insumarea celor doua componente; adancimea

optima de incorporare a semintei in sol este de 3,0-3,5 cm.

Rapita furajera de toamna rezista la ger cand de la semanat la primele ingheturi se acumuleaza 600-700°C. Calendaristic, in anii normali, intervalul optim de semanat se inscrie intre 15 si 30 septembrie in zonele de campie si intre 1-15 septembrie in zonele colinare. Norma optima de samanta este de 10-12 kg/ha; semanatul se face in randuri normale (12,5 cm), samanta incorporandu-se in sol la 1,5-2,5 cm.

Borceagul de primavara se insamanteaza in prima urgenta, imediat dupa ce se creeaza conditii favorabile pentru pregatirea patului germinativ. Calendaristic aceasta perioada se incadreaza in intervalul l-20 martie in zonele de campie si 10-30 martie in zonele colinare. Amestecul pentru borceag de primavara se alcatuieste din 300 b.g./m² de ovaz si 100 b.g./m² de mazare furajera. Inainte de semanat componentele se omogenizeaza, proba la semanatoare facandu-se cu cantitatea insumata a componentelor. Semanatul se face in randuri normale, la adancimea de 2,5-3,5 cm.

Amestecul constituit din trifoi de Alexandria si raigras aristat se seamana in prima urgenta, deci in intervalul 1-12 martie in zonele de campie si 10-25 martie in zonele colinare. Raportul optim de semanat este cel constituit din 8-10 kg/ha trifoi de Alexandria si 6-7 kg/ha raigras aristat sau hibrid. Acest amestec produce doua recolte in zonele irigate din sudul tarii si trei recolte in zonele colinare umede. Rezultate foarte bune da si amestecul alcatuit din 6-7 kg/ha trifoi de Alexandria, 5-6 kg/ha raigras aristat sau hibrid si 8 kg/ha trifoi rosu; acest amestec produce trei recolte in anul I de vegetatie si doua-trei recolte in anul II de vegetatie.

9. LUCRARILE DE INTRETINERE

Prima lucrarea care se aplica dupa semanatul culturilor anuale de toamna este aiailugitul. Aceasta lucrare este necesara in primaverile secetoase si pentru culturile anuale de primavara. Plantele furajere anuale la care ne referim pot fi afectate deburuieni dicotiledonate. In culturile de secara aceste buruieni se , combat cu sarea de dimetilamina a produsului 2,4 D (1,2-1,5 l/ha) sau cu Oltisan (1 l/ha). Tratamentul se face pe parcursul formarii primului intemod. La borceagurile de toamna si de primavara buruienile se combat cu Dicotex (1 l/ha) sau cu Basagran (2,0 l/ha). Tratamentul se face in prima parte a primaverii, cand buruienile dicotiledonate se gasesc in faza de rozeta.

10. IRIGAREA

Culturile timpurii la care ne referim se cultiva de regula in regim neirigat. Cu toate acestea, irigarea acestor culturi se face economic in anii secetosi.

In toamnele secetoase este de dorit ca imediat dupa semanat, in zonele dotate cu sisteme de irigare, sa se aplice o udare de rasarire cu norma de 25-30 mm; dupa 12-14 zile aplicarea unei udari suplimentare cu 40-45 mm este necesara in toamnele secetoase. In conditii climatice normale rezerva de apa , acumulata in sol in sezonul rece si precipitatiile cazute pe

parcursul primaverii satisfac cerintele plantelor pentru apa. In primaverile secetoase aplicarea unei norme de irigare de 45-50 mm in faza de crestere intensa a plantelor este necesara.

La culturile anuale de primavara aplicarea udarilor este necesara in anii foarte secetosi, cand se aplica norme moderate de apa (40-45 mm), in fazele critice pentru plante. Amestecul furajer constituit din trifoi de Alexandria si raigras aristat sau trifoi de Alexandria, raigras aristat si trifoi rosu valorifica eficient rezerva de apa acumulata in sol pana la semanat si precipitatiile din primavara; coasele II si III se iriga cu norme de 55-60 mm, aplicate imediat dupa recoltare si dupa un interval de 14-16 zile.

11. BOLILE S1 DAUNATORII

Bolile

Malura comuna a graului (Tilletia spp.). Simptomele ce se manifesta pana la inspicare sunt: culoarea verde-albastruie a frunzelor, reducerea cu 20% a taliei plantelor, slaba infratire si suprafata foliara redusa. Spicele malurate, la iesirea din burduf, au si ele culoarea verde-albastruie ca si frunzele, Sunt mai scurte si cu un numar mai mic de spiculete. Boabele atacate sunt distruse total sau partial. Pierderile se produc atat prin deprecierea partilor verzi ale plantei, cat si a boabelor. Infectia este germinala, dar se poate produce si prin sol.

Taciunele zburator al orzului (Ustilago nuda). Primele simptome apar in perioada inspicarii si se manifesta prin spiculetele care sunt distruse si inlocuite cu o masa pulverulenta negricioasa, invelita de o membrana subtire, sidefie. Spicele taciunate par mai inalte datorita pozitiei lor erecte fata de spicele sanatoase aplecate, datorita greutatii boabelor. Boala se transmite prin samanta si prin sol.

Sfasierea frunzelor de orz (Helminthosporium gramineum). Boala se manifesta pe toate organele plantei. Pe frunze apar dungi paralele cu nervurile, la inceput galbui, apoi brune. In aceste portiuni frunzele se sfasie, ca mai tarziu sa se usuce in intregime. Plantele care sunt atacate de timpuriu stagneaza in crestere, inspicarea nu se mai produce se produce, sau daca se produce, plantele sunt sterile.

Daunatorii

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Adultul are forma ovala si este de culoare neagra lucioasa. Aparitia adultilor ,

are loc la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie (in perioada de formare a bobului). Se hranesc cu boabe de grau, apoi se retrag in sol pentru diapauza. Hranirea larvelor se poate desfasura si iarna cand temperatura la suprafata solului depaseste 3°C. Hranirea reincepe    primavara timpuriu si inceteaza in lunamai. Are o singura generatie anuala.

In ceea ce priveste atacul, este preferat graul orzul si secara. Larvele se hranesc cu frunzele si tulpinile plantelor, pe care le trag in galerii . Pierderile sunt foarte mari cand, pe langa factorul favorizant - umiditatea solului, datorita monoculturii paioaselor de toamna, populatiile daunatorilor cresc de la un an la altul.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Ca metode agriculturale se recomanda, atat pentru prevenirea atacului de boli, cat si de daunatori, evitarea monoculturii in care ponderea in cadrul borceagului o au cerealele paioase.

Ca metoda chi mica se utilizeaza tratamentul semintelor. Pentru prevenirea atacului si combaterea malurii graului si a gandacului ghebos (in functie de zona si gradul de infestare), se face tratamentul semintelor cu Tirametox 88 PTS in doza de 3 kg/t samanta. In vederea protetarii culturii fata de atacul taciunelui, sfasierii frunzelor si gandacului ghebos se va utiliza produsul Vitalin 85 PTS, la aceeasi doza (3 kg/t samanta).

12. RECOLTAREA    S1 CONSERVAREA

Recoltarea secarei furajere, borceagurilor si orzului furajer se face pe parcursul fazei de burduf a gramineei si pana cand 30--40% din plante au inspicat.

Rapita furajera se recolteaza pe parcursul fazei de inflorire, iar amestecul constituit din trifoi de Alexandria si raigras aristat intre inceputul si mitlocul fazei de inflorire a trifoiului, la toate coasele.

Masa verde se foloseste direct in furatare sau se conserva prin insilozare, dupa o palire prealabila de 2-3 zile. Rapita furajera se insilozeaza greu, dupa cosire brazdele se lasa in camp 2-3 zile, dupa care se insilozeaza in amestec cu paie, in raport de 1 la 1.