Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Baza melifera


Baza melifera


BAZA MELIFERA



 

cunoasterea reglementarilor si conventiilor internationale in domeniul transportului aerian;

principalele componente ale infrastructurii transportului aerian;

prezentarea tehnicilor si metodelor de organizare a procesului de transport aerian.

Plantele melifere

PLANTE AGRICOLE CULTIVATE

Floarea-soarelui (Helianthus annus) reprezinta principala planta oleaginoasa, cultivata indeosebi in zona sudica a tarii, in tarlale masive de sute de hectare, constituind astfel si o planta melifera de baza, da la care se realizeaza importante productii de miere.

În mod obisnuit infloreste in ultima decada a lunii iunie, avand perioada de inflorire de cca 30 de zile. Productia de miere variaza intre 30 si 120 kg/ha, in medie 60 kg/ha, fiind mult influentata de soiul cultivat, conditiile pedoclimatice si agrotehnica aplicata. În timpul culesului, de la floarea-soarelui, o familie de albine poate realiza zilnic sporuri cuprinse intre 0,5 si 5 kg (in mod exceptional 8 kg) si o productie totala de miere ce variaza intre 10 si 40 kg. Florile de floarea-soarelui sunt vizitate cu frecventa cea mai mare intre orele 10 si 15 si atunci cand temperatura aerului este de 30-320 C.

Mierea de floarea-soarelui este aromata, de culoarea galbena deschis, cu gust placut, specific plantei si cristalizeaza foarte repede. Cultivata in miriste ca planta furajera cu destinatie pentru siloz, reuseste sa infloreasca si asigura un important cules de intretinere in prima jumatate a lunii septembrie, ceea ce contribuie la obtinerea de familii foarte populate la intrarea in iarna.

CULTURI FURAJERE

Unele plante furajere cultivate sunt totodata si importante plante melifere, care asigura culesuri sustinute, de mica intensitate, dar de lunga durata, sau, in conditii favorabile de secretie a nectarului, reale culesuri de productie. Cele mai valoroase plante din aceasta categorie sunt: sparceta, trifoiul rosu, trifoiul alb, trifoiul suedez, sulfina alba, sulfina galbena, mazarichea, lucerna, ghizdeiul si altele.

Sparceta (Onobrichis sativa) este o planta de cultura perena, intalnita frecvent in fanetele naturale, fiind una dintre cele mai bune plante melifere ce ofera albinelor o sursa timpurie foarte bogata in nectar si polen, iar in conditii favorabile insemnate culesuri de productie.

Produce 120-300 kg miere la hectar in anii favorabili, o familie adunand 15-25 kg. Secretia maxima de nectar are loc dimineata pana la ora 11 si seara dupa ora 18, in conditii termice cuprinse intre 22 si 250 C. De asemenea, umiditatea ridicata favorizeaza secretia de nectar in timp ce umiditatea scazuta poate opri secretia acestuia.

Trifoiul rosu (Trifolium pratense) infloreste incepand in luna mai pana in septembrie, producand cca 25 kg miere la hectar. În anii favorabili, cand secretia de nectar este buna, indeosebi la coasa a doua, cand florile sunt mai putin dezvoltate, se realizeaza culesuri de 10-15 kg/familia de albine.

Mierea are gust placut, aroma specifica, cristalizand aproximativ dupa o luna de la extragere.

Trifoiul alb (Trifolium repens) este o planta perena care infloreste in al doilea an de le insamantare, din iunie pana toamna tarziu. Albinele viziteaza foarte intens florile, in special in jurul orei 15, prezentand importanta melifera mai mare decat trifoiul rosu. Produce in medie 100 kg miere la hectar.

Sulfina alba (Melilotus albus) este o planta anuala tipica a zonelor secetoase, putin pretentioasa la clima si sol, prezentand o deosebita importanta apicola. Înfloreste timp de cca 30 zile, de la sfarsitul lunii iunie pana in septembrie. În cazul in care se recolteaza prima coasa pentru furaj, generatia urmatoare infloreste dupa floarea-soarelui (25 august-25 septembrie), oferind astfel un bogat cules in sezonul de toamna, cand in natura nu exista alte plante melifere, ceea ce favorizeaza obtinerea de familii puternice.

Productia de miere este ridicata, variind intre 130 si 500 kg miere la hectar, in raport de conditiile pedoclimatice.

Mierea este incolora sau usor galbuie, cu aroma de vanilie, fiind mult apreciata.

 

Test de autoevaluare 1 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Cum se clasifica plantele melifere?



Raspunsul la test se gaseste la pagina 132.

Pomi si arbusti fructiferi. Plante melifere special cultivate pentru albine

 

Cerasus avium

Cerasus vulgaris

Armeniaca vulgaris

Persica vulgaris

Malus silvestris

Prunus domestica

   

Robinia pseudacacia

Tilia platyphillos

Tilia cordata

Tilia tomentosa

Phacelia tanacetifollia

Dracocephalum moldavicum

Melissa officinalis



Nepeta cataria

Onobrychis iberica

Borrago officinalis

Pomi si arbusti fructiferi

Datorita extinderii si varietatii speciilor pomicole si infloritului timpuriu esalonat, primavara, intr-o perioada in care flora melifera este slab reprezentata, plantatiile de pomi si arbusti fructiferi ocupa un loc important prin bogatul cules de intretinere pe care-l furnizeaza albinelor. În regiunile cu plantatii masive si in anii favorabili, de la pomii fructiferi se pot obtine si productii de miere (5-8 kg/familie), cand familiile realizeaza zilnic sporuri cuprinse intre 1 si 4 kg.

Dintre cele mai importante specii pomicole care prezinta interes pentru apicultura, amintim: ciresul, visinul, parul, marul, prunul, caisul, piersicul, coacazul negru si agrisul.

Ciresul (Cerasus avium Munch.) si visinul (Cerasus vulgaris Mill.) sunt specii foarte bine vizitate de albine, care produc 30-40 kg miere la hectar.

Caisul (Armeniaca vulgaris Lam.) si piersicul (Persica vulgaris Mill.) prezinta importanta melifera in primul rand prin faptul ca sunt specii pomicole cu inflorire timpurie. Productia de miere variaza intre 20 si 40 kg la hectar.

Marul (Malus silvestris var. domestica Mill.) este o specie mult apreciata atat pentru nectarul produs, cat, mai ales, pentru inalta valoare polenifera. Importanta sa creste si datorita faptului ca prezinta cea mai mare extindere, ocupand suprafete foarte mari. Productia de miere se estimeaza a fi cuprinsa intre 30 si 42 kg la hectar.

Parul (Pirus sativa Lam. Et DC.) este o specie pomicola cu valoare melifera mai mica, atat datorita raspandirii sale limitate, cat si a cantitatii de nectar secretat. Produce la hectar cca 10-12 kg miere.

Prunul (Prunus domestica L.) (fig.116) este o alta specie pomicola cu mare importanta apicola, atat datorita raspandirii sale, cat si a capacitatii melifere. Productia de miere se estimeaza a fi cuprinsa intre 20 si 30 kg la hectar.

În afara de speciile pomicole amintite, mare importanta pentru apicultura prezinta si arbustii fructiferi, care produc mari cantitati de miere la hectar. Dintre acestia amintim coacazul negru, care asigura intre 20 si 50 kg miere la hectar si agrisul cu o productie cuprinsa intre 25 si 70 kg miere la hectar.

Practic, inflorirea pomilor se declanseaza atunci cand suma gradelor de temperatura, peste 00C, inregistreaza de la desprimavarare (aparitia primilor ghiocei) peste 200C si respectiv temperatura aerului atinge 10-120C, caisul avand insa nevoie de o suma de 250C.

Secretia cea mai abundenta de nectar are loc intre orele 7 si 11, dupa care, aceasta scade treptat, concomitent cu frecventa si intensitatea de vizitare a albinelor pana in jurul orelor 15-17 cand inceteaza complet. Mierea obtinuta de la pomi este de culoare deschisa, devenind argintie la o usoara cristalizare, cu o aroma fina de migdal si un gust placut.

Plante melifere de padure. Arbori si arbusti meliferi

Acestea reprezinta cea mai importanta sursa melifera a tarii noastre, fiind o sursa valoroasa de nectar si polen. Cele mai reprezentative specii forestiere cu importanta apicola pentru tara noastra, sunt: salcamul alb, salcamul galben, salcamul pitic, salcamul japonez, teiul cu frunza mare, teiul cu frunza mica, teiul alb, artarul american, artarul tatarasc, paltinul de camp, paltinul de munte, jugastrul, carpenul, ulmul, arinul, salcia, gledicia, castanul salbatic, otetarul, molidul, alunul, cornul, paducelul, caprifoiul, zmeurul si iarba neagra.

Salcamul alb (Robinia pseudacacia L.) este cea mai importanta planta melifera de la noi, oferind principalul cules de productie. În zona sudica si vestica a tarii se afla masive mari plantate pentru fixarea nisipurilor "zburatoare".

Înfloreste in luna mai, durata infloritului variind in functie de conditiile meteorologice, intre 8 si 20 zile. Din observatiile fenologice inregistrate, s-a constatat ca atunci cand salcamul infloreste timpuriu, durata infloritului se prelungeste si invers. La aceste masive se deplaseaza anual sute de mii de familii de albine, realizand in anii favorabili recolte bogate de miere monoflora de salcam, de calitate superioara.

Pentru secretia nectarului, salcamul are nevoie de temperaturi ridicate, zile lipsite de vant si umiditate suficienta. Tocmai datorita acestui fapt el produce nectar abundent pe terenurile nisipoase, care se incalzesc mult mai usor. În conditiile din nordul tarii, din cauza frecventelor ingheturi din luna aprilie, mugurii florali sunt distrusi partial sau total, din care cauza productia este nesigura sau compromisa. Tot in aceasta zona, pe timpul infloririi salcamului se inregistreaza frecvente scaderi ale temperaturii, insotite de ploi si vant, care determina diminuarea sau chiar compromiterea culesului.

Productia de miere este mult influentata de varsta si desimea arborilor. Astfel, arborii plantati rar, produc intre 1100 si 1700 kg miere/hectar, cei din masiv 900-1500kg/ha, iar arboretul tanar intre 300 si 700 kg/ha. Cea mai mare cantitate de nectar este secretata in perioada maxima de inflorire, cand familiile puternice pot recolta zilnic intre 8 si 10 kg nectar, uneori chiar mai mult, iar productia totala de miere realizata pe familie poate fi de 15-50 kg.

Secretia nectarului la salcamul alb este cea mai abundenta la temperatura de 25-280C, iar concentratia nectarului in zahar este de 40-70%, in functie de expozitie, stadiul de inflorire, varietate, varsta, densitatea arborilor etc.

Mierea este de calitate superioara cu aroma si gust placut, specific, ce nu cristalizeaza timp indelungat. S-a stabilit, de asemenea, ca valoarea mierii realizata intr-o perioada de 25 ani (durata de exploatare a salcamului pentru lemn) intrece cu mult cu cea a lemnului.

Teiul cu frunza mare (Tilia platyphillos Scop.) (fig. 118) numit de apicultorii din partea sudica a tarii si "teiul fluturasc", pentru frunzele mari pe care le prezinta. Se deosebeste de teiul alb prin faptul ca frunzele pe partea inferioara au culoarea verde deschis si nu sunt tomentoase. Înfloreste in ultima decada a lunii mai sau in primele doua decade ale lunii iunie, timp de 8-15 zile. Este o planta melifera valoroasa, ce produce in    medie 800 kg miere la hectar.

Teiul cu frunza mica (Tilia cordata Mill.) este cunoscut in Dobrogea si sub denumirea de "teiul pucios". Se recunoaste dupa frunzele mici, puternic cordate la baza. Înfloreste in mod normal in prima decada a lunii iunie, durata infloritului fiind cuprinsa intre 8 si 12 zile, dependent de conditiile meteorologice. Productia medie de miere este de cca 1000 kg la hectar.

Teiul alb (Tilia tomentosa Munch.) cunoscut si sub denumirea de "teiul bun", pentru faptul ca are o productie foarte ridicata de nectar. Se recunoaste dupa frunzele care au marimea intermediara intre speciile amintite, cat si datorita perisorilor argintii de pe partea inferioara a limbului, particularitate pentru care se mai numeste si teiul argintiu. Înfloreste in a doua jumatate a lunii iunie, la 20-22 zile dupa teiul cu frunza mare, prezentand cea mai scruta, perioada de inflorire (7-12 zile). În zilele foarte calduroase, datorita parfumului puternic al florilor are loc un proces de narcoza a albinelor, urmat de unele pierderi ale acestora. Capacitatea de secretie a nectarului este mult influentata de factorii meteorologici: vantul si umiditatea avand efect negativ asupra culesului, În schimb, un timp linistit, cald si umed favorizeaza secretia de nectar.     Productia medie de miere se evalueaza a fi de 1200 kg la hectar. S-a constatat, de asemenea, ca secretia de nectar la tei este mai mare in orele de dimineata si seara, cand albinele il viziteaza mai intens.

Culesul la tei nu prezinta gradul de intensitate de la salcam, totusi se pot realiza zilnic, in conditii meteorologice favorabile, sporuri la cantarul de control ce variaza in general intre 1 si 8 kg miere pe familia de albine. Teiul ocupa in tara noastra suprafete insemnate, indeosebi in judetele: Tulcea (cca 15000 ha), Iasi (cca 15000 ha), Caras -Severin(cca 5700 ha), Ilfov (5500 ha) si Bacau (5300 ha). La aceste masive se deplaseaza anual zeci de mii de stupi, realizandu-se in anii favorabili productii de la 15 la 40 kg miere pe o familie de albine.

Plante melifere special cultivate pentru albine- specii ce se remarca printr-o productie de miere foarte ridicata, unele lipsind complet din flora melifera a tarii noastre si care se cultiva in amestecuri furajero- melifere pentru imbunatatirea si intregirea bazei melifere: facelia, mataciunea moldoveneasca, roinita, catusnica, sparceta caucaziana si limba mielului.

Facelia (Phacelia tanacetifollia Benth.) este cea mai buna planta melifera. Anuala, putin pretentioasa la clima si sol, reuseste atat in regimurile secetoase cat si in cele nordice, fiind rezistenta la seceta si temperaturi scazute (pana la +60C), in timp ce alte plante in conditii similare isi inceteaza vegetatia. Înfloreste la 50-60 zile dupa ce a rasarit, timp de 40-50 zile. Nectarul este secretat in tot cursul zilei, cu o usoara crestere in orele de amiaza. Productia de miere variaza intre 300 si 1000 kg la hectar.

Semanatul se face in randuri distantate la 40-60 cm in benzi la 15-75 cm, caz in care cultura se poate intretine mecanizat. Se administreaza 6-8 kg samanta la hectar. Recoltatul se executa in momentul cand primele fructe bazale s-au copt (desi in varful inflorescentei mai exista flori si boboci), obtinandu-se cca 300 kg seminte la hectar.

Mataciunea moldoveneasca (Dracocephalum moldavicum L.) este o excelenta planta melifera, anuala, erbacee, foarte intens cercetata de albine. La noi este putin raspandita, desi asigura productii ridicate de miere, ce variaza intre 300 si 400 kg/ha. Înfloreste la 60-75 zile dupa ce a rasarit, obisnuit in luna iunie, timp de 20-35 zile. Valoarea melifera a mataciunii este cu atat mai mare cu cat secreta nectar din abundenta si in conditii nefavorabile de clima si sol.

Se insamanteaza primavara timpuriu, in randuri simple la 25-30 cm sau randuri duble la 30-60 cm administrandu-se 8-10 kg samanta la hectar. Productia de seminte variaza intre 200 si 300 kg la hectar.

Roinita (Melissa officinalis L.) este o planta perena, nepretentioasa la clima si la sol. Înfloreste in luna august, incepand cu al doilea an si produce cca 150 kg miere la hectar.

Se insamanteaza in randuri distantate la 40-50 cm, iar pe rand se rareste la 30 de cm.

Catusnica (Nepeta cataria var. citriodora L.). Este o planta perena, cu miros de lamaie. Înfloreste in primul an de la insamantare, in lunile iulie- august, producand in medie 400 kg miere la hectar.



Se insamanteaza in randuri de 60 cm, folosind in acest scop 2-4 kg samanta la hectar.

Sparceta caucaziana (Onobrychis iberica L.) este o planta furajera ce infloreste in luna iunie, producand intre 150 si 400 kg miere la hectar. Este intens cercetata de albine, in special in orele de dimineata si seara.

Limba mielului (Borrago officinalis L.) (fig. 134). Este o planta melifera anuala, foarte importanta, ce infloreste in lunile iunie-iulie, timp de 30-40 zile, atat prin locurile necultivate, cat si pe cele cultivate. Productia de miere a fost evaluata la 200-300 kg la hectar. În anii cu toamne lungi si frumoase, plantele provenite din samulastra infloresc a doua oara, in lunile septembrie- octombrie, furnizand albinelor un substantial cules de nectar si polen.

Test de autoevaluare 2 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Cum se clasifica plantele melifere?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 132.

 

În loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul Unitatii de invatare Nr.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare Unitate de invatare pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de invatare

 

Prezentati in maxim o pagina cele mai importante plante melifere cultivate special pentru albine.

 

Raspuns 1

Cum se clasifica plantele melifere?

*- dupa natura hranei pe care o ofera albinelor - nectarifere, nectaropolenifere, polenifere;

- sub aspect practic- plante agricole, pomi si arbusti fructiferi, plante de padure, plante din fanete si pasuni, plante special cultivate pentru albine.

Raspuns 2

Enumerati cele mai importante speciilor forestiere cu importanta apicola din Romania.

*Salcamul alb, salcamul galben, salcamul pitic, salcamul japonez, teiul cu frunza mare, teiul cu frunza mica, teiul alb, artarul american, artarul tatarasc, paltinul de camp, paltinul de munte, jugastrul, carpenul, ulmul, arinul, salcia, gledicia, castanul salbatic, otetarul, molidul, alunul, cornul, paducelul, caprifoiul, zmeurul si iarba neagra.

Bibliografie Unitate de invatare

Bura, M. si colab., Tehnologie apicola, Editura Solness, Timisoara, 2005;

Cirnu, L, Roman, Gh., Din viata albinelor, Editura Ceres, Bucuresti, 1986;

Lazar, St., Bioecologie si tehnologie apicola, Editura Alfa Iasi, 2002

Marghitas, L.A., Albinele si produselelor, Editura Ceres, Bucuresti, 2005







Politica de confidentialitate



});


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate