Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. turismul si economia, trasee turistice, afaceri, hoteluri

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Turism


Index » business » » afaceri » Turism
VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ORASULUI COMARNIC


VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ORASULUI COMARNIC



VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ORASULUI COMARNIC

Promovarea activitatilor turistice pe teritoriul orasului Comarnic reprezinta una dintre perspectivele viabile ale dezvoltarii economiei locale, dupa transformarile economice si sociale, care au avut loc dupa 1990. In acest sens, se pot evidentia urmatoarele "puncte tari" privind perspectiva valorificarii potentialului turistic si dezvoltarii activitatilor turistice:

-                            pozitia geografica deosebit de favorabila dezvoltarii turismului. Comarnicul este situat pe Valea Prahovei la contactul Carpatilor cu Subcarpatii de Curbura, unde activitatile turistice au aparut de timpuriu, fiind strabatut de cai de comunicatie importante (calea ferata Bucuresti - Brasov; DN, respectiv E 60), care il leaga de orase importante ale tarii cu un numar mare de locuitori: Bucuresti (108 km), Ploiesti (40 km), Brasov (60 km);

-                            apropierea (15 km) de principala zona montana turistica a Romaniei: valea superioara a Prahovei

-                            un cadru natural deosebit cu peisaje variate;

-                            existenta unei forte de munca calificata in sectorul serviciilor (turism, comert, alimentatie publica);

-                            existenta unui bogat potential istoric si cultural, in prezent putin valorificat;

-                            infratirea cu orasul francez Savigny-le-Temple;

-                            existenta asociatiei de turism sportiv "Mugur de Colt", care are stranse legaturi cu asociatia similara "Pas a Pas" din Franta;

-                            functionarea in prezent a unor unitati turistice (Motelul Cernica, Vila Elena - I.O.R.O.M.), baruri, discoteci, unitati comerciale.

Deocamdata, extinderea activitatilor turistice este lenta, "punctele slabe" fiind urmatoarele:

-                            lipsa unor actiuni concrete de protectie a mediului inconjurator (exista mai multe zone unde mediul este poluat cu deseurilor si gunoaie menajere);

-                            lipsa unei retele de canalizare

-                            existenta unor drumuri de acces in cartierele orasului care sunt nemodernizate;

-                            lipsa unui punct de informare turistica.

I. Potentialul turistic al cadrului natural

1. Potentialul reliefului.

Teritoriul orasului Comarnic se afla situat la contactul dintre treapta montana (Muntii Carpati) si Dealurile subcarpatice (Subcarpatii Curburii - Subcarpatii Prahovei), elementul de unitate fiind dat de Valea Prahovei. Varietatea reliefului (varfuri, culmi, platouri, abrupturi, sei, vai, defileul, terasele si lunca Prahovei) ofera multiple posibilitati de practicare a turismului: plimbari, drumetii, cicloturism, motocros, turism stiintific, etc.

Muntii sunt situati in partea nordica a teritoriului si sunt reprezentati de Muntii Gurguiatu (1330 m) - Plesuva (1250 m) in nord-vest si Muntii Baiului (Garbova) in nord-est cu varfuri de peste 1400 m. Acestia isi trimit ramificatii ("picioare montane") catre sud, ce se imbina in mod armonios cu dealurile Subcarpatilor. Muntii pot fi urcati cu usurinta pe drumurile forestiere si potecile marcate sau nemarcate, culmile si varfurile lor oferind splendide puncte de belvedere, atat asupra peisajului montan din apropiere (Muntii Bucegi, Baiu, Ciucas) cat si a celui subcarpatic. Dintre obiectivele lor turistice amintim: poiana de pe culmea Gurguiatu cu deschidere catre Muntii Bucegi, poiana de pe Muntele Florei, culmile Doamnele Tituleni, Gagu, Vornicu si Mierlei din Muntii Baiului. (figura 1).

Figura 1. Muntii Baiului (Varful Razoare)

Dealurile subcarpatice cu pantele mai line, pe care se extind locuintele, fanetele si gradinile, au altitudini cuprinse intre 600 si 1000 m. Acestea sunt fragmentate de vai, unele destul de adanci, de-a lungul carora, potecile te conduc catre culmile ce marginesc culoarul de vale al Prahovei: Galmea, Lanii (Lancea), Simila, Dealul Frumos, Radacina. Culmile lor sunt splendide puncte de belvedere asupra asezarii, peisajului subcarpatic si montan.

Culoarul de vale al Prahovei cuprinde lunca, terasele si versantii dealurilor si muntilor. Un loc de atractie inedit il reprezinta Defileul Prahovei, in care poate fi admirata cascada Prahovei din dreptul cartierului Posada. Pentru turistii interesati de geologie, in defileu pot fi observate Stratele de Sinaia puternic cutate, in care acesta s-a incrustat (figura 3). De-a lungul luncii se dirijeaza caile de comunicatie, iar pe terase Prahovei se concentreaza locuintele, ce urca rasfirandu-se si risipindu-se pe versanti si culmi pana aproape de 800 m altitudine (figura 2).

Figura 2. Valea Prahovei

Figura 3. Cascada Prahovei din defileu

2. Potentialul climatic.

Conditiile climatice sunt favorabile, acestea ofera ambianta necesara desfasurarii activitatilor turistice in orice anotimp. Topoclimatul de dealuri inalte, dar de adapost, cu o temperatura medie in jur de 80 C si precipitatii de 700-800 mm, se combina cu cel montan, mai rece (60 C) si mai umed (peste 1000 mm). Calitatea aerului este foarte buna, comparabila cu aceea din statiunea Breaza. De altfel, Comarnicul a avut la un moment dat, in trecutul istoric, statutul de statiune balneara: ' clima Comarnicului este una dintre cele mai placute, deoarece localitatea nu cunoaste ceata, umezeala si curentii ca alte localitati de munte; vara aici e placuta, nu-i prea cald, iar iarna-i lipsita de vanturi' (Arhivele Statului - Ploiesti, 1938).

3. Potentialul hidrografic.

Teritoriul localitatii este strabatut de la nord la sud de raul Prahova, valea raului fiind ingusta in sectorul defileului, unde lipseste lunca, iar albia prezinta praguri si mici cascade si se largeste la sud de Posada, unde se dezvolta lunca si terasele. Prahova colecteaza o serie de afluenti cu caracter torential (Florei, Valea Obielei, Valea Batraioarei, Valea Comarnicului, Valea Sarului, Valea Mesteacanului, Valea Beliei). De-a lungul acestor vai exista poteci, ce pot fi valorificate din punct de vedere turistic, care te conduc catre sei si culmi. Atat din munte cat si de la contactul acestora cu dealurile, au fost captate izvoare pentru alimentarea cu apa a localitatii. In zona Plesuva - Ghiosesti au fost identificate cateva izvoare sulfuroase cu debite mici si inconstante, care nu sunt valorificate din punct de vedere terapeutic. Majoritatea locuintelor sunt racordate la reteaua de apa, aflata in prezent intr-un proces de extindere si modernizare.

Figura 4. Raul Prahova la Comarnic

4. Potentialul biogeografic

Calitatea peisajelor naturale din teritoriul orasului Comarnic este determinata de varietatea vegetatiei. Turistii pot admira:

Ø      peisajul pajistilor montane subalpine cu plante ierboase, ce infloresc multicolor primavara si vara, arbusti de ienupar ce alterneaza cu raristi de molid sau zada (Muntii Baiului);

Ø      peisajul padurilor amestecate de molid si fag si peisajul padurilor de foioase, unde alaturi de fag se afla paltinul, ulmul, frasinul, mesteacanul, plopul tremurator, artarul, gorunul (Muntii Plesuva-Gurguiatu, Padurea Boncu);

Ø      peisajul defileului Prahovei, unde datorita frecventei inversiunilor termice, s-a produs o inversiune de vegetatie, astfel molidul se extinde catre baza versantilor, iar fagul formeaza limita superioara a padurii spre golul montan;

Ø      peisajul fanetelor cu mare varietate floristica, ce se extind mai ales pe versantii sudici ai dealurilor;

Ø      peisajul vegetatiei de lunca formata din ierburi, arbusti, plop, salcie, anin, arin;

Ø      peisajul gradinilor cu pomi fructiferi (prun, corcodus, mar, par, nuc) cu o structura mozaicata, raspandit printre grupurile de locuinte din vatra localitatii (figura 5).

Figura 5. Peisajul gradinilor cu pomi fructiferi

Fauna este specifica Muntilor Carpati care, la fel ca vegetatia a suferit mutatii de fond legate de influentele antropice. Lumea animala a pajistilor este variata, fiind formata din insecte, melci, reptile (soparla comuna, vipera comuna), pasari (cinteza, uliul, vulturul, mierla). Etajul forestier se remarca printr-o varietate a speciilor: insecte, gasteropode, paianjeni, amfibieni (tritonul si salamandra), pasari (cocosul de mesteacan, mierla, cotofana, privighetoarea, ciocanitoarea, cinteza, vulturul, bufnita, etc) si mamifere: caprioara, veverita, mistretul, ursul, vulpea, dihorul, pisica salbatica, lupul. In apele Prahovei traiesc mreana, cleanul si mai rar pastravul. Splendide trofee de vanatoare (cerbi, capriori, capre salbatice, mistreti, ursi) pot fi admirate la Muzeul cinegetic de la Posada.

II. Potentialul turistic cultural si istoric

Atestata documentar in secolul al XVI-lea (1532), asezarea are o vechime mult mai mare, primele catune fiind infiintate de mocanii transilvaneni in apropierea stanelor. De fapt, denumirea localitatii este strans legata de activitatea pastorala: toponimul "Comarnic" fiind folosit si astazi pentru a desemna locul (tarcul) sau incaperea de la stana pe unde sunt trecute oile pentru a fi mulse. (figura 6)

In secolele XV-XVI este mentionat in documente ca un targ feudal pentru practicarea carausiei si pentru mulsul si tunsul oilor, la care adaugam si functia de punct vamal (Posada), pe care a avut-o in a doua jumatate a secolului al XIX lea. Cu timpul localitatea a evoluat, satele s-au unit intre ele (Comarnic, Poiana, Podul Lung, Ghiosesti, Posada, Podul lui Neag si Podul Vartos), formand Comuna Comarnic, iar in 1968 localitatea a fost declarata oras, fostele sate devenind cartierele actuale ale orasului.

Figura 6. Comarnicul stanei

Activitatile turistice au inceput destul de timpuriu, daca luam in considerare existenta unor hanuri in secolele XV-XVI, odata cu deschiderea drumului pe Valea Prahovei, ce reprezentau locuri de odihna pentru calatori si negutatori si daca tinem cont ca localitatea a fost recunoscuta si declarata drept statiune climaterica inca din anul 1908 ".ca una care are un climat priincios pentru cei anemici, bolnavi de piept si convalescenti" (Arhivele Statului - Ploiesti, 1938). Statiunea de atunci dispunea de 28 de vile particulare cu 155 de camere, din care 57 camere erau destinate turistilor.

Aparitia intreprinderilor industriale, ce valorificau resursele locale si din apropiere: fabrica de var hidraulic in 1876, fabrica de ciment in 1878, fabrica de faianta, fabrica de samota si produse refractare in 1884 si fabrica de mobila de la Posada in 1950, a intrerupt dezvoltarea turismului, care practic a incetat sa mai existe. O oarecare revigorare a activitatilor turistice s-a inregistrat dupa 1990 pana in prezent cand, dupa diminuarea puternica a activitatilor industriale si reducerea poluarii mediului, au fost construite multe si case de vacanta particulare, au aparut cateva unitati turistice cu spatii de cazare si unitati comerciale, astfel domeniul serviciilor luand o amploare fara precedent, fapt ce a dus si la cresterea fluxului turistic in localitate.

Patrimoniul cultural si istoric este destul de bogat si variat: arhitectura traditionala a caselor (fig. 7), fizionomia si structura cartierelor, ce se extind pe terasele Prahovei, versanti si culmile dealurilor, bisericile, uneltele, obiectele si cusaturile traditionale, obiceiurile si sarbatorile populare sau religioase sunt tot atatea atractii turistice, ce pot fi vizitate si admirate in Comarnic.

Figura 7. Conacul romantic din Comarnic

Principalele obiective turistice culturale sau istorice, deocamdata prea putin puse in valoare sunt urmatoarele:

v     Biserica din Podul Neagului (Schitul Lespezi), ctitorie a spatarului Draghici Cantacuzino din secolul al XVII - lea, este considerata cel mai vechi asezamant monahal de pe valea superioara a Prahovei. Interesul pentru acest monument este dat si de valoarea deosebita a picturii interioare realizata de vestitul pictor de biserici Parvu Mutu Zugravu (figura 8);

Figura 8. Biserica de la Posada (Schitul Lespezi)

v     Castelul domnitorului Gheorghe Bibescu de la Posada (s-au pastrat numai dependintele castelului, deoarece, dupa ce a luat foc, acesta a fost demolat). In acest castel a trait un timp si a creat Principesa Martha Bibescu, binecunoscuta scriitoare de limba franceza (figura 9).

Figura 9. Castelul Printului Bibescu (dependinte)

v     Biserica "Sfantul Nicolae" din "Vatra satului", construita in anul 1905, ctitorie a familiei princiare Bibescu. Aceasta detine doua fresce deosebit de valoroase cu familia regala si familia Bibescu. Este cea mai mare constructie ecleziastica de pe Valea Prahovei avand 30 de m lungime si 14m inaltime si este zidita in stil bizantin. In curtea bisericii se afla un monument al eroilor comarniceni din timpul primului razboi mondial si un tun vechi (figura 10).

Figura 11. Biserica "Sfantul Nicolae"

v     Muzeul cinegetic de la Posada deschis in anul 1996 contine un numar de 250 exponate prezentate in mod inedit, printre care trofee medaliate international si trofee care detin recorduri europene si mondiale, opere de arta, obiecte cu specific vanatoresc si arme caracteristice diferitelor etape ale evolutiei umane. Veritabilele galerii de arta, salile muzeului impresioneaza atat prin numarul exponatelor, cat si prin personalitatea distincta a fiecarui piese (coarnele de cerb comun si lopatar, coltii de mistret). Dintre pradatori se remarca blanurile de lup, urs, pisica salbatica.

v     Biserica "Sfantul Gheorghe" din cartierul Poiana construita in stil arhitectonic maramuresean si noua biserica "Nasterea Maicii Domnului" din cartierul Ghiosesti;

v     Numeroase "troite" amplasate la raspantia drumurilor, unele cu o vechime de peste o suta de ani;

v     Casa traditionala prahoveana din zona dealurilor inalte si din cea montana, este poate cel mai reprezentativ si original obiectiv turistic din Comarnic. Ceea ce da o nota personala si de valoare arhitecturala caselor din Comarnic este abundenta ornamentatiilor din lemn (traforarilor) ce impodobesc strasina, prispa, balcoanele si foisorul. Aceste pot fi admirate atat de-a lungul arterei principale (DN 1), cat si in cartierele din Comarnic. (figura 12)

v     Monumentul funerar al aviatorului Stefan Bratti (bust realizat din bronz de sculptorul Tudor Gheorghe) aflat in cimitirul din Vatra Satului;

v     Micul muzeu de istorie si arta populara amenajat la Grupul Scolar "Simion Stolnicu", unde pot fi vazute obiecte de tehnica populara, costume si cusaturi populare, documente si manuale scolare vechi;

v     Sarbatoarea anuala "Zilele Comarnicului", manifestare populara si cultural-artistica, atrage turistii si vizitatorii si din localitatile invecinate.

Figura 12. Arhitectura traditional

III. Infrastructura si echipamentul turistic

Infrastructura turistica este putin dezvoltata, fapt care duce la o crestere lenta a fluxului turistic. Aceasta este reprezentata de urmatoarele elemente:

Ø      In afara de DN 1 (E 60) exista o retea interna de drumuri destul de extinsa, dar slab modernizata. Accesul automobilelor, cu exceptia celor de teren, se poate face doar pe cateva drumuri principale catre: Secaria (DJ ) prin "Vatra Satului" (parte componenta a cartierului Comarnic), cartierele Poiana, Ghiosesti, Podul Lung si Podul Neagului.

Ø      principalele unitati comerciale si turistice se concentreaza de-a lungul drumului national, incepand din dreptul pietei agro-alimentare, pana in zona centrala si Posada: o benzinarie "Rompetrol", doua farmacii, trei unitati bancare (BRD, Raiffeisen Bank si CEC), mai multe baruri, mici magazine de tip "boutique", o cofetarie, trei discoteci;

Ø      unitati turistice cu spatii de cazare:

        Motelul "Cernica", situat la kilometrul 110, detine 48 de locuri de cazare (24 de camere cu 2 paturi), un restaurant cu 50 de locuri, terasa, camping, casute si un spatiu de parcare).

        Vila "Elena" detine 12 spatii de cazare si un numar de 24 de paturi.

        vile, case de vacanta si cabane particulare cu circuit inchis s-au construit in toate cartierele pe terenurile vandute de localnici.

Ø      existenta unei biblioteci orasenesti "Paul Desphilipon"

Ø      Asociatia "Mugur de Colt", care poate oferi ghizi turistici pentru grupuri, cu sediul la Clubul Elevilor "Martha Bibescu";

Ø      pe teritoriul orasului Comarnic exista o ferma agroturistica cu un numar de : 58 bovine, 1010 ovine, 207 caprine, 5 cabaline;

Ø      existenta unor trasele turistice marcate:

        "Mugur de Colt": Posada - Mt. Florei - Coltul - Galmea - Dl. Lanii - Comarnic

        Posada - Muntele Florei

        Podul Lung - Valea Secariei - Lacul Paltinu

IV. Forme de turism

Pe teritoriul orasului Comarnic se pot practica urmatoarele forme de turism:

        turism de tranzit

        turism de week-end

        turism de drumetie

        turism peisagistic

        turism cultural

        agroturism

Fluxul turistic creste la sfarsit de saptamana, in timpul unor sarbatori (religioase, "Zilele Comarnicului") si in timpul verii.

V. Propuneri si concluzii privind dezvoltarea activitatii turistice

In vederea dezvoltarii activitatilor turistice din Comarnic, propunem urmatoarele actiuni:

-                            realizarea unor materiale informative: harta turistica a Comarnicului, pliante turistice, ilustrate cu peisajele din Comarnic;

-                            mediatizarea potentialului turistic prin presa, televiziune, internet;

-                            realizarea unui punct de informare turistica (panou turistic) in dreptul garii sau primariei;

-                            marcarea turistica a unor trasee turistice: Ghiosesti - Mt. Plesuva, Poiana - Dl. Lanii, Posada - Biserica Lespezi;

-                            infiintarea unei agentii turistice;

-                            infiintarea unui muzeu istoric si etnografic;

Bibliografie

1.      CUCU V. - Valea superioara a Prahovei - zona de intensa umanizare. Terra nr.3-4, 1988.

2.      ERDELI G. ISTRATE I. - Amenajari turistice, Editura Universitatii, Bucuresti, 1995.

3.      IELENICZ M. - Muntii Baiului (Garbova) - ghid turistic. Editura Sport - Turism, Bucuresti, 1984.

4.      MIHAILESCU V. - Dealurile si campiile Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1966.

5.      NICOLESCU Gh. - Valea Prahovei, Ed. Sport - Turism, Bucuresti, 1984.

6.      NICOLESCU Gh., VELCEA I. - Judetul Prahova, Editura Academiei, Bucuresti, 1973.

7.      POPP N. - Valea Prahovei intre Predeal si Floresti, B.S.R.G; t. XLVIII (1929), 1930.

8.      STANCIOIU M. - Comarnicul,1994.

9.      *** Atlasul National. Editura Academiei, Bucuresti, 1972-1979.




Turism


Asigurari
Birotica
Confectii
Industria lemnului
Turism

ANALIZA ACTIVITATII AGENTIEI DE TURISM SEYTOUR RM. VALCEA PRIN PRISMA MARKETINGULUI TURISTIC
Caracteristicile produsului turistic
POLITICA DE PROMOVARE DIN CADRUL S.C. ENZOSIB HOLDING S.R.L.
Turismul in legatura cu statiunile balneare
TURISM RURAL, AGROTURISM, ECOTURISM. DEFINITII, CONCEPTE, TEORII
Implicatiile sezonalitatii turistice in activitatea firmei de turism
DERULAREA TURISMULUI DE AFACERI IN CADRUL 'S.C. SIEMENS S.R.L.'
Ginduri despre turism si despre Ceahlau
Program turistic in Spania- Insulele Canare
MANAGEMENTUL IN INDUSTRIA OSPITALIERA

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate