Turismul ca si activitate socio-economica

Turismul ca si activitate socio-economica

Succesul de care s-a bucurat dezvoltarea turismului in zilele noastre, l-a transformat intr-un adevarat ' izvor ' de optimism social si economic.Toti mai multi investitori sunt atrasi de acest domeniu plin de resurse naturale si antropice care pot sa le aduca satisfactiile nenumarate nu numai lor, ci si clientilor turisti.

Se preconizeaza ca in mileniul III turismul, care de pe acum s-a conturat ca ' cea mai importanta industrie a viitorului ', sa cunoasca o dezvoltare tot mai crescanda, sa devina domeniul tuturor oportunitatilor, atat pentru stat cat si pentru populatia tarii.

Turismul, desi e mai mult un domeniu economic, este cel mai atasat umanului.Prin turism, specialistii incearca sa valorifice si sa comercializeze imaginea naturala, culturala, istorica si economica a unei tari oferind turistilor ocazia de a castiga amintiri, de a lega noi prietenii, de a-si largi orizontul lor de cunostiinte generale.

Esenta turismului in generarea efectelor sociale si economice consta in faptul ca ele sunt rezultatul firesc al actului turistic, nu necesita eforturi si masuri speciale.

In turism, totul trebuie sa se realizeze la un nivel calitativ optim, calitatea fiind principalul factor care poate influenta negativ activitatea turistica, deoarece nerespectandu-i-se criteriul, afecteaza personalitatea individului, determinandu-l sa se manifeste cu subiectivitate.

Turismul ofera o gama diversificata de servicii : servicii de cazare, servire de preparate culinare, de bauturi racoritoare si alcoolice, de informare, de transport, de vanzare de calatorii turistice, tratamente in statiuni balneo-climaterice, activitati de divertisment si agrement etc.

Turismul rezulta din efectul combinat a mai multor ramuri economice care joaca diferite roluri.Unele dintre ele se afla pe postul de ramuri furnizoare (industria energetica si termica, industria textila, industria alimentara, agricultura, industria constructoare de masini etc) contribuind la formarea bazei tehnico-materiale a turismului, iar altele cum sunt industria transporturilor, comunicatiile, cultura, asistenta medicala, gospodaria comunala si circulatia marfurilor - in special comertul cu amanuntul - participa independent la satisfacerea diferitelor categorii de cereri ale turistilor.

Deoarece turismul satisface cerintele fiecarui individ in parte, este considerat a fi o veriga premergatoare a consumului final determinand astfel efecte economice destul de insemnate.

Conditia esentiala a turismului este, cu siguranta, asigurarea calitatii optime a produsului turistic.Acest lucru se poate realiza numai daca elementele componente ale produsului turistic sunt de calitate superioara.Acest aspect este foarte important pentru ca in turism se lucreaza cu oamenii, astfel trebuie depistati si stimulati factorii motivationali ai cererii turistice, astfel incat sa se asigure rentabilitatea activitatii turistice.

Rolul turismului in economie este evidentiat prin faptul ca activitatea turistica se poate materializa valoric, se poate cuantifica avand ca rezultat moneda, participand la constituirea de venit national.El poate determina cresterea cu o pondere redusa a muncii materializate intr-o perioada anterioara de timp.

Cresterea venitului national e datorat mai ales promovarii turismului international.Practicand aceasta forma de turism, tara noastra, de exemplu, a avut de castigat, prin aplicarea unor preturi si tarife diferantiale pentru diverse grupuri etnice de turisti mai ridicate pentru turistii straini si mai mici pentru cei autohtoni. Aceasta s-a datorat faptului ca, pe pietele internationale se formeaza tarife specifice tarilor care ocupa un loc dominant in ansamblul ofertei mondiale (sunt tari puternic dezvoltate din punct de vedere economic).In astfel de tari unele cheltuieli ,mai ales cele legate de salarizare,sunt mult mai ridicate comparativ cu tara noastra sau cu alte tari cu economie slab dezvoltata.

Turismul international se impune a fi analizat in economia unei tari, si din punctul de vedere al aportului de valuta, putand echilibra sau crea un sold activ in balantele de plati externe ale tarii.

Acest aport este chiar mai avantajos decat cel oferit de comertul exterior, deoarece produsele utilizate la preparatele culinare consumate de turisti straini sau marfurile pe care acestia le achizitioneaza din unitatile comerciale romanesti, nu presupun cheltuieli mari de transport, de ambalare, achitarea unor diferite taxe, accize, etc.

De fapt, valorificarea resurselor materiale si a muncii este optima prin intermediul turismului international, fara sa necesite eforturi economice deosebite comparativ cu exportul de marfuri.

Deoarece turismul are ca scop valorificarea resurselor naturale, antropice, culturale etc a unei tari, el joaca un rol important si in dezvoltarea unor judete, localitati si zone din tara, ducand la ridicarea economica si culturala a acestora, imbunatatind nivelul de trai al populatiei.

Fiind o activitate complexa, turismul determina chiar si mutatii in dezvoltarea secventelor teritoriale ale tarii, manifestandu-se ca un catalizator de atenuare a dezechilibrelor interregionale si intraregionale mondiale, nationale sau locale. Dezvoltarea turismului atrage dupa sine accentuarea rapida a procesului de urbanizare, a celui de modernizare a drumurilor, a telecomunicatiilor, serviciilor publice, a industrializarii etc.

Turismul se realizeaza in mediu, aceasta constituind si materia sa prima.Este important sa se ia masuri de respectare a ecologiei, deoarece dezvoltarea si ocrotirea mediului inconjurator reprezinta conditia sine-que-non a turismului.

Fiind o ramura in continua crestere, turismul absoarbe o parte din forta de munca ce va fi disponibilizata datorita restructurarii economice.El creeaza permanente locuri de munca oferind si locuri de munca sezoniere (aproximativ 113 din totalul ofertei de locuri de munca) marind in acelasi timp cererea de forta de munca si pentru alte ramuri economice.

Muncitorul din turism trebuie sa aibe o pregatire foarte buna din punct de vedere profesional, sa stapaneasca cunostiinte de psihologie deoarece permanent e in contact cu oamenii de diferite caractere, sa cunoasca cel putin o limba de circulatie internationala, sa aibe format un vast orizont cultural etc.

Antrenand cheltuieli banesti din partea populatiei autohtone, turismul reda circulatiei monetare o parte importanta din veniturile populatiei respective, el reprezentand un mijloc de echilibrare a raportului cerere si oferta de marfuri si servicii interne, de reducere a fenomenelor determinate de inflatie.

In tarile cu traditie turistica, asa cum sunt : Portugalia, Spania, Islanda, Italia, Austria, Polonia, Slovenia, Elvetia, Grecia , turismul participa la crearea PIB-ului cu aproximativ 3-10% concurand considerabil cu aportul unor ramuri de baza a economiei (agricultura, constructiile de masini, transporturile navale).

Avand in vedere efectele economice pe care le genereaza activitatiile turistice in diferite ramuri economice si, mai ales, ca factor de educare si instruire, turismul se situeaza la interferenta activitatiilor economice cu cele sociale.

Faptul ca turismul se situeaza la interferenta mai multor componente ale economiei nationale, rezulta si din angajarea directa a acestuia in servirea turistilor, prin activitatea unitatilor de alimentatie publica, a inteprinderilor hoteliere si a celor de transport, a agentiilor de voiaj si a touroperatorilor, dar si din angajarea indirecta in relatiile cu agentii economici din constructii, agricultura, industrie alimentara, prestari de servicii etc.

Dezvoltarea sectoarelor de prestatii si de servicii turistice ca activitati auxiliare sau complementare la schimburile de marfuri, a facut posibila aprecierea turismului ca activitate de sine statatoare.

Avandu-se in vedere formele si structura complexa a turismului s-a acceptat pe plan international ca turismul sa fie inclus in conceptul de comert invizibil.

Potrivit teoriei economice, comertul invizibil grupeaza toate tranzactiile economice care nu au oficiat schimburi de marfuri corporale si nici transferuri de capitaluri.Prin comparatie cu importul si exportul, importul de marfuri, comertul invizibil se refera la prestarile de servicii care, in relatia dintre rezidenti si non-rezidenti, dau nastere la intrari si iesiri de valuta.

Din aspectele prezentate in acest subcapitol se desprind cateva criterii de care se tine seama, atunci cand consideram turismul ca ramura distincta a economiei nationale, anume:

- ponderea populatiei ocupata in unitatiile si institutiile cu profil turistic in totalul populatiei active a unei tari ;

- contributia turismului la crearea PIB -ului ;

- incasarile obtinute din turismul international in totalul aportului de marfuri si servicii ;

- valoarea capitalului fix incorporata in baza tehnico-materiala a turismului si in compararea ei cu cea existenta in intreaga economie nationala ;

- specializarea fortei de munca din aceasta activitate specifica ;