TURISMUL RURAL IN ZONA MOECIU

TURISMUL RURAL IN ZONA MOECIU

Atat in practica turistica internationala, cat si in literatura de specialitate, se con­sta­ta o indreptare a populatiei oraselor spre recreere catre mediul rural. In acelasi timp se re­marca faptul ca formele de turism organizate in mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat in altul (adeseori mai aglo­me­­rat si mai trepidant) nu mai satisfac aspiratiile, motivatiile, optiunile turistilor, ale unei in­­semnate parti din randul populatiei urbane, ca urmare cautarea mediului rural pentru odih­­na si recreere este o tendinta generala in practica mondiala a turismului si in ultimii ani si in Romania.

Treptat insa, turismul rural a inceput sa fie privit ca o posibilitate concreta de dez­vol­tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o sansa reala pentru zonele rurale defavorizate, dar si pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potential natural si cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, imbunatatirea nivelului de trai al populatiei acestor perimetre, stabilizarea fortei de munca locala prin crearea de noi locuri de munca in domeniul serviciilor, constructiilor, cresterea rapida a echipamentelor de cazare datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

Comuna Moeciu - prezentare generala

Comuna Moeciu este situata in centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Bra­sov, intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, in culoarul Rucar-Bran. Aflata la o alti­tu­dine cuprinsa intre 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata impadurita de 5482 ha.

Aceasta asezare a fost ates­tata documentar in anul 1405, in cadrul acesteia existand ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana "Sf. Nicolaie" din sec. XVIII si "Adormirea Maicii Domnului", din1818.

Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a locali­ta­ti­lor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet - Brasov -, pe DN 73 si are in com­po­nenta sase sate care au fuzionat in 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul in Moeciu din Bucuresti pe drumul eu­ropean E60, dis­tan­ta intre localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se face fo­lo­­­si­nd re­tea­ua Bu­cu­resti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cat priveste ac­­cesul cu au­to­bu­zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuandu-se zil­­nic, din 30 in 30 de minute, sambata si duminica din ora in ora, desi nu este foarte con­for­tabil si circula cu viteza relativ redusa.

Profilul de baza al comunei este unul agricol, in special zootehnic, si este dat de ocupatiile pas­­torale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locu­i­to­rii acestei asezari si-au castigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stra­vechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat in trecut de trei so­cie­ta­ti ce activau in domeniul transportului de calatori, intretinerii pasiunilor si ex­plo­­atarii fondului forestier.

Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri ra­coroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele ve­cine se inregistraza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Cam­pu­lung). In lu­­na iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie temperatura variaza intre -10 si -15°C. Zona Moeciu es­te bogata in pre­­cipitatii, nu­marul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, nu­­marul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile­/­a­n, iar grosimea stratului de za­pa­­da este de 40-50 cm. Van­turile pre­do­mi­na­n­­te in zona au o viteza de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adanci ale raurilor. Sunt prezente si bri­­zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, ada­post de vanturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si indelungat, in­solatie ridicata cu valente turistice deosebite.

Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata in general de prezenta cursurilor de apa temporara. Intreg teritoriul se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Turcu, aflu­­­ent al raului Barsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot ad­­­mira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vul­pea, mistretul, veverita, capriorul, rasul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mier­la, cinteza, pitigoiul. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean.

Flora: altitudinea culoarului incadreaza Moeciul in zona padurilor de fag, care la li­­mita inferioara se afla in amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Pa­duri compacte de molid sau in amestec cu fag, brad apar in masivul Leaota, Piatra Cra­iu­lui, Muntii Bucegi indeosebi in versantii nordici. Ca urmare a popularii indelungate, re­gi­u­­nea a fost puternic despadurita, pajistile si fanetele luand locul codrilor de altadata.

Dintre plantele medicinale care se gasesc in zona sunt: sunatoarea, musetelul, coa­­da soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lip­sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi.

Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita imbinarii armonioase a di­­­­fe­ritelor forme de relief (munte inalt, platou, forma valurita de-a lungul raurilor si va­I­lor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creand un va­lo­­­ros potential economic si turistic, slab exploatat pana in prezent. Zona montana in care este amplasata comuna Moeciu, intre cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Cra­iu­lui, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de at­rac­­tie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pra­pas­­ti­ile Magurei, etc.

Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lanei, o pi­va, un joagar, o moara, acestea numarandu-se printre putinele piese originale ramase in Ro­­­mania. Satul Pestera reprezinta un alt punct de atractie prin existenta "Pesterei cu li­li­eci". Satul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita in totalitate din lemn, in vreme ce satul Simon este o localitate recunoscuta prin portul popular, te­sa­tu­ri, impletituri din lana si arta cojocaritului.

- Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice re­pre­zinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment in istorie straina de practicile turismului rural, insa incepand cu anul 1994 ace­asta forma de turism a fost aplicata intr-o maniera organizata prin sprijinul Aso­ciatiei na­tionale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, in zona Bran - Mo­e­ciu activand prin­cipala filiala a asociatiei coordonata de Mioara Stoian.

- Muzeul etnografic    in aer liber din Bran este amenajat in parcul din ve­ci­na­­ta­tea Castelului Bran. In acest muzeu au fost adu­se si re­­con­sti­­tuite unele din cele mai ve­chi si mai tipice constructii din zona. Deschis pen­tru public in 1961, mu­­zeul numara in 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii teh­ni­ce. Monumentele au fost se­­lec­tio­nate si gru­­pate pe baza cercetarilor din 1958-1960.

- Muzeul Vamii, supraveghea trecatoarea care face legatura intre Transilvania si Mun­tenia. Din 1377-1382 cand a fost construit, pana astazi, el a fost martorul unor eve­ni­men­te-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era pus sa dea seama.

- Jos, in vale, la baza stancii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al pre­­tu­irii de care Branul si branenii s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei romanesti.

Case memoriale din zona Bran

Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al Aca­de­mi­ei Ro­mane

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Romanesc din Bran, sem­na­tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al lo­ca­­litatii Bran.

Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de re­­nume mon­dial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei me­di­ci­nei si mem­bru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin ori­­gi­ne si iubire.

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) - decan al Facultatii de Istorie din Bu­­cu­re­s­ti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului

Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in 1820 si pictata in 1836