Statiunea Amara

1. Localizarea zonei si stabilirea tipului de amenajare

Statiunea Amara este situata in zona centrala a Campiei Baraganului, pe malul de nord-vest al lacului Amara, la 7 km de orasul Slobozia, cel mai mare oras al judetului Ialomita, la o altitudine de 30 m.

Cai de acces:

Rutiere: Bucuresti - Urziceni - Slobozia (119 km) pe DN 2 (E60);

Braila - Slobozia (95 km) pe DN 2;

Constanta - Slobozia pe DN 2A;

Buzau - Slobozia (91km) pe DN 2C;
Bucuresti - Drajna - Slobozia pe Autostrada A2.

Feroviare: Bucuresti Nord - Urziceni - Slobozia Veche;

Galati - Braila - Faurei - Urziceni - Slobozia Veche;

Bucuresti Nord/Obor - Slobozia Veche, via Ciulnita.

Accesul din Slobozia catre Amara se poate face cu microbuz care circula la interval de 30 de minute, statia aflandu-se in autogara/gara Slobozia.

Stabilirea tipului de amenajare

Se doreste a se face o reamenajare balneara, avand in vedere resursele naturale ale localitatii, astfel apa lacului Amara este sulfata, clorurosodica, magneziana, slab bromurata, cu o mineralizare de 9,88 g/l. Namolul sapropelic de lac si apa minerala de la sonda fac din localitate o statiune balneoclimaterica, celor de mai sus adaugandu-se si bioclimatul excitant de stepa, binecunoscute fiind in tratarea reumatismului cronic, precum si in tratarea afectiunilor posttraumatice, celor ginecologice, dermatologice.

2. Selectia teritoriului

2.1. Resurse naturale:

Relief: Statiunea Amara se suprapune pe unitati ale Baraganului Central marginit de Campul Rosiori (N), Campia Padinei (V), Campia Strachinei (E), Lunca Ialomitei (S). Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul orasului Amara este pozitionat intr-o zona de interferenta intre terasa, campul si lunca Ialomitei.

Clima: Continentala de stepa, cu veri calduroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 10,3 grade Celsius (media lunii iulie este circa 22 grade, iar a lunii ianuarie -3 grade). Precipitatiile sunt reduse, umiditatea medie anula atinge 63%. Nebulozitatea se formeaza in timpul verii la 5,0 zecimi. Iarna vanturile bat din directia nord-est.

Flora si fauna: Printre culturile agricole, pe suprafete reduse de pajisti pot fi observate: paiusul, nagara, pirul crestat, stirul, coltii babei, mohorul, coada soricelului, musetelul, papadia, trifoi salbatic, patlagina, izma salbatica. În zona lacului sunt intalnite diverse specii de arbusti, printre care macesul, nalba. În zona statiunii pe langa livezile de nuci, caisi si plantatiile de plop mai pot fi intalniti stejari, salcami si salcii.

Fauna este cea caracteristica zonelor de stepa si silvostepa. În camp pot fi intalnite specii precum popandaul, harciogul, soarecele de camp, nevastuica, iepurele de camp, fazanul, cioara, cotofana, vrabia, turturica, gugustiucul, randunica, privighetoarea, pupaza. Dintre insecte pot fi amintite lacusta, greierele, cosasul, licuriciul, buburuza, coropisnita, diverse specii de fluturi,etc

Lacul Amara reprezinta o zona avifaunistica deosebita. În prezent se afla in administrarea Companiei Nationale "Apele Romane, Filiala Buzau, Societatea de Gospodarirea Apelor Ialomita Inferioara.

Reteaua hidrografica: Lacul Amara este cel mai important element hidrografic al zonei, este atractia principala din judet si din imprejurimi pe sectorul balnear, binecunoscut pentru proprietatile curative ale acestuia. Prin orasul Slobozia trece raul Ialomita, afluent al Dunarii, alte lacuri din judet sunt: Fundata, Rogoz, Coscovata, Reviga, Saratuica, Schiauca, Ezer, aceste din urma folosite cu precadere pentru pescuit.

2.2. Bogatia cultural istorica

Muzeul Judetean Ialomita detine un valoros patrimoniu arheologic, dobandit in urma cercetarilor sistematice, sau a descoperirilor intamplatoare. Colectia de arheologie este constituita din obiecte ce apartin unor perioade istorice diferite,  incepand din neolitic (mil. V i.Hr.) si pana in plina epoca medievala (sec.XV-XVIII). Aceasta colectie cuprinde, de asemenea, cea mai veche marturie de fauna preistorica documentata pe teritoriul ialomitean, si anume fragmente de Mammuthus primigenius (300 000 ani), descoperite Piscul Crasani si Fetesti-Vlasca.

Muzeul Agriculturii cuprinde peste 8000 de exponate: utilaje si masini produse de firme prestigioase sau in cadrul atelierelor rurrale; e nu numai un muzeu al tehnologiei arhaice, ci si de arheologie industriala. Au fost aduse aici de prin toata tara tractoare, treieratoare, tot felul de masini agricole si nu numai, dintre cele mai vechi, importate la sfarsitul secolului al XIX-lea sau produse in uzinele romanesti in aceeasi epoca, la Resita sau Sibiu.

Manastirea "Sfintii Voievozi" din Slobozia, inconjurata de un puternic zid de incinta ridicat de Matei Basarab in anul 1634, pe vechiul amplasament al manastirii lui Ianache Caragea, zidita in jurul anului 1615. A fost propusa in Lista Monumentelor Istorice din anul 1938.

Biserica de lemn "Sfantul Nicolae" din Slobozia a fost stramutata din satul Poiana de Jos, comuna Ciulnita, in incinta Muzeului National al Agriculturii din Slobozia. Stalpii prodvorului, ancadramentul usii din pronaos, strana, catapeteasma si masa altarului sunt sculptate.

Casa Memoriala "Ionel Perlea" din satul Ograda a fost construita la sfarsitul secolului XIX de catre Victor Perlea, tatal muzicianului Ionel Perlea. Functia actuala este de Casa memoriala, in adminstratia Centrului Cultural UNESCO. La 21 noiembrie 1983 a intrat in circuitul expozitional, iar in perioada 1996-1997 a fost restaurata de Muzeul Judetean Ialomita.

Piscul Crasani, asezare geto-dacica fortificata (tip dava), amplasata pe un promontoriu al terasei inalte de pe malul drept al raului Ialomita, intre satele Crasanii de Jos si Copuzu.

Popina este situata la 2,5 km nord-est de Bordusani, in balta Ialomitei. "Popina" este o asezare preistorica de tip tell, cu niveluri culturale eneolitice (cultura Gumelnita, mileniul V-IV i.H), locuire vremelnica in epoca bronzului si Hallstatt, daco-getice.

Diferite conace ale unor persoane importante ale zonei: Conacul Chiroiu din comuna Barcanesti, sat Condeesti, construit in anul 1926 de catre familia Chiroiu, cu mesteri italieni (se evidentiaza compozitia de volume cu numeroase decrosuri pe verticala, arcadele semilobate si capitelurile cu motivul rozetei de la foisorul de lemn), Conacul Marghiloman, construit intre anii 1869-1874, pe trei niveluri, inglobeaza portiuni din zidariile unui ansamblu rezidential boieresc datand de la sfarsitul secolului XVII-lea.

Podurile feroviare dunarene au fost construite intre anii 1890-1895 pe baza proiectului inginerului Anghel Saligny. Lungimea totala este de 4087 m, fiind astfel cel mai lung complex de poduri feroviare din Europa continentala si al patrulea din lume.

Atat in Amara, cat si in zona se desfasoara numeroase festivaluri, cel mai important este "Trofeul Tineretii" Amara, festivalul - concurs este cel mai longeviv concurs de acest gen din tara, neavand nici o intrerupere vreme de 41 de ani. Alte festivaluri de acest gen sunt: Festivalul International "George Enescu", Festivalul International de Folclor "Floare de pe Baragan".

2.3. Conditiile social-economice ale zonei

Conform datelor recensamantului din anul 2002, populatia totala a orasului a ajuns la cifra de 7627 locuitori. În judetul Ialomita rata somajului este printre cele mai ridicate din tara, astfel in luna februarie 2010 rata somajului a fost de 12,8%, fata de 8,3% media pe tara. Agentii economici de pe teritoriul localitatii Amara sunt preponderent cu capital privat autohton. Din cele 101 de firme inregistrate pe raza orasului Amara, doar trei institutii sunt cu capital de stat, 5 cu capital italian si una cu capital francez. Este de remarcat ponderea substantiala pe care o au firmele de comert si agricultura din numarul total al firmelor, respectiv 32% pentru comert si 18% pentru agricultura, acestea doua fiind domeniile cu cea mai acerba concurenta din cadrul orasului Amara.

În ultimii ani nivelul de dezvoltare al judetului a mai crescut, acest lucru putandu-se observa din investitiile care au fost facute, astfel numai in ultimul an a fost deschis un magazin Kaufland si un magazin Plus in Slobozia, urmand pe viitor a se dezvolta si mai mult.În orasul Amara exista o unitate CEC, o banca BRD si bancomate in cadrul hotelurilor.

2.4. Infrastructura

În zona aleasa pentru reamenajare exista canalizare, alimentare cu energie electrica, cu apa, cu gaze. Reteaua de canalizare menajera urmeaza a fi extinsa in tot orasul, la momentul actual aproximativ 55% din locuitorii dispun de retea de canalizare si 30% sunt alimentati cu gaze naturale. În interiorul statiunii drumurule sunt de foarte proasta calitate, se fac diferite lucrari legate de modernizarea infrastrurii de canalizare si de accea accesul din interiorul orasului spre zona turistica se face destul de greu.

Drumul judetean DN 2C care leaga orasele Slobozia, Amara, Buzau nu se afla intr-o stare prea buna, cea mau buna ruta de a ajunge in statiune este pe autostrada A2. Calea ferata dintre Slobozia si Bucuresti are restrictii de viteza, pe aceasta ruta circula numai trenurile de tip personal, singura varianta mai rapida este via Ciulnita, pana in Ciunita cu trenul personal, apoi din Ciulnita cu trenul accelerat sau rapid, cale ferata aflata in stare destul de buna, fiind reparata cu putin timp in urma.

În oras exista 3 cabinete medicale, 2 farmacii, una dintre ele cu program prelungit, exceptand farmaciile si cabinetele din cadrul unitatilor de cazare, acestea fiind permanent la dispozitia turistilor.

2.5. Echipamente de odihna

Echipamentul de cazare din Amara este format din:

- Hotel "Lebada", 2 stele, 944 locuri cazare;

- Hotel "Ialomita", 3 stele, 511 locuri cazare;

- Hotel "Parc", 3 stele, 494 locuri cazare;

- Motel "Diamant", 3 stele, 30 locuri cazare;

- Vila "Irina", functioneaza in regim de camin de garnizoana cu popota cadre, avand activitate permenenta si nu intra in randul categoriilor hoteliere, neavand un numar de stele, 56 locuri cazare;

- Vila "Eclipsa", 3 stele, 11 camere;

- tabara Amara "Casute", 130 locuri pe serie;

- tabara Amara "Pavilioane", 150 locuri pe serie;

- popas turistic "Perla";

Echipamente de cazare din imprejurimi:

- Parcul de vacanta "Hermes" este situat la 2 km de Slobozia. Dispune de hotel Dalas** cu 24 camere si sala de conferinte de 44 locuri, hotel Western*** cu 15 camere, restaurant Cerbul cu capacitate de 400 locuri si restaurantul si terasa Vanatorul cu 200 locuri, piscina in aer liber. În interiorul parcului se pot admira ponei si struti si se poate practica echitatia. Complexul este celebru prin prezenta turnului Eiffel la scara redusa.

- Hotel Central, 3 stele, 18 camere;

- Hotel Select, 3 stele, 104 locuri cazare;

- Hotel Paradis Iulica, 3 stele, 52 locuri cazare.

În ceea ce priveste echipamentele de alimentatie, toate hotelurile de mai sus, inclusiv motelul sunt prevazute cu restaurant, dar si cu cantine pentru persoanele aflate in tratament, in cadrul taberelor exista de asemenea cantine pentru tineri, iar in orasul Slobozi exista si alte unitati de alimentatie precum: complexul La Costa ( pizzerie, restaurant, salon business), pizzeria La Strada, Dona Carmela, restaurant Yoo-hoo, Macedonia. Popasul turistic Perla si motelul Diamant sunt permanent la dispozitia turistilor prin restaurantele lor, turisti aflati in tranzit, acestea fiind amplasate pe drumul ce leaga Slobozia de Buzau.

Agrementul in zona este dat in principal in sezonul cald de cele 3 plaje, dintre care doua amenajate, de teresele din zona. De asemenea, se pot face plimbari prin natura sau se pot vizita obiectivele turistice din imprejurimi, acestea fiind in sezonul rece singurele atractii ale turistilor.

2.6. Legislatia si reglementarile in vigoare

Zona orasului Amara nu contravine legilor privind proprietatea asupra terenului. Inspectoratul pentru Protectia Mediului Ialomita propune ca suprafata lacului si a unei benzi din jurul acestuia (Legea 107/1996, lit. b) sa fie declarate zone de protectie speciala. Prin Hotararea Consiliului Judetean nr. 16/26.03.2003 lacul si zona propusa sunt declarate arii avifaunistice de protectie speciala cu atat mai mult cu cat au fost identificate zece specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea unor arii speciale: egreta mica, starcul de noapte, barza alba, lebada de vara, eretele de stuff, chira de balta, dumbraveanca, ciocanitoarea de gradina, ciocarlia de Baragan.

O importanta sporita se va acorda respectarii legilor in ceea ce priveste amenajarea teritoriului, cea a protectiei mediului inconjurator si cea legata de constructii. Astfel, atat Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995 referitoare la protejarea mediului, cat si cea Legea nr. 261/2009 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii nu este respectata, nu se tine cont de distanta minima fata de lacul Amara la care ar trebui sa fie construita o unitate de cazare, nu se respecta zona de protectie speciala a lacului. De asemenea, legea amenajarii teritoriului si urbanismulului va fi respectata pentru a nu se intra in conflict cu natura si cu locuitorii orasului.

2.7. Poluarea mediului

Mediul din orasul Amara este unul foarte curat, avand in vedere padurile existente in zona si parcurile cu suprafata destul de mare. Se poate ajunge de la un hotel la altul prin mijlocul naturii, prin aleile parcului, fara a avea contact cu drumurile publice.

Primaria Amara a lansat proiectul "Îmbunatatirea sistemului de salubrizare, colectare si gestionare a deseurilor in orasul Amara in vederea reabilitarii mediului, protejarii sanatatii populatiei si cresterii calitatii vietii in cadrul comunitatii", in cadrul programului Phare 2004, Programul Coeziune economica si sociala, "Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor". Se incearca astfel colectarea selectiva a deseurilor, a fost amenajata si o groapa de gunoi ecologica la marginea orasului pentru a nu afecta sanatatea locuitorilor si a turistilor. Locuitorii orasului se ocupa predominant cu cultivarea plantelor, in domeniul comercial. În zona nu exista poluare industriala, combinatul chimic Amonil Slobozia se afla la o distanta de aproximativ 15 kilometrii de statiune, astfel turistii nu sunt afectati de poluarea industriala.

3. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Calculului indicelui de atractivitate (I):