Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Turism


Index » business » » afaceri » Turism
» RESURSELE AGROTURISTICE DIN JUDETUL OLT


RESURSELE AGROTURISTICE DIN JUDETUL OLT


RESURSELE AGROTURISTICE DIN JUDETUL OLT

Participand la toate evenimentele pricipale ale natiunii romane, judetul Olt pastreaza urmele si vestigiile unei uimitoare culturi. Sapaturile arheologice atesta existenta asezarilor umane pe parcursul intregii istorii, aceata atestand continuitatea civilizatiei in aceasta zona. Ramasitele scoase la iveala apartinand Culturii Pietrii, Culturii Cris, Vadastra si Salcuta (asezari umane de tip apropiat). Existenta armelor de tip celtic atesta schimburile comerciale care erau facute cu populatia din Transilvania. Zona a facut parte din marele complex cultural tracic cunoscut ca Basarabi. Prima moneda dacica a fost batuta in secolul al IV-lea I.Hr. sub domnia lui Burebista. Capitala Daciei Malvensis a fost la Romula Malva, langa Caracal. Prima atestare scrisa a organizariii statale sunt gasite in Diploma Cavalerilor Ioaniti, datand din 1247. Locuitorii judetului Olt au participat in 1821 la revolutia condusa de Tudor Vladimirescu si la revolutia din 1848. Radu Sapca din Celei - Corabia si Iorgu Valeanu, conducatorii judetului, au participat la Adunarea de la Izlaz. Judetul a luat parte si la prima unire, in timpul lui Mihai Viteazul, care si-a stabilit curte priciara la Caracal si a fondat Manastirea Clociov la Statina. Datorita pozitiei strategice, judetul Olt a luat parte la Razboiul de Independenta in 1877, cu Regimentul 3 de jandarmi de la Slatina, in timp ce regimentul 3 Olt in 1916, in timpul Primului Razboi Mondial a intrat in istoria armatei romane. Evenimentele si viata politica de dupa Unirea din 1 Decembrie 1918, au fost marcante pentru toata tara.



Descriere Geografica 

Situat in sudul Romaniei, pe Oltul de Jos, judetul apartine categoriei de judete marginite de Dunare. Judetul e traversat de meridianul 24 longitudine estica si de paralela 44 latidutine nordica. Din punct de vedere istorico-geografic, este parte din vechile provincii Oltenia si Valahia. Are ca vecini: in nord-vest judetul Valcea, in est judetul Arges si teleorman, in vest judetul Dolj si in sud , pe o distanta de 47 km, fluviul Dunarea. Judetul apare ca o panta inclinata de la nord la sud, masurand 138km si 78 km de la est la vest. Suprafata judetului este de 5600 kmp, adica 2,3% din suprafata Romaniei. Clima este temperat-continentala, influentatade vanturile reci din nord-est si de uscaciunea acestora, care determinaierni grele si veri uscate. temperatura medie anuala este cuprinsa intre 11,2 C in sud  si 9,8 C in nord. In sud, la Corabia, pe malul Dunarii, se inregistraza cea mai ridicata media anuala a temperaturii. Tot aici sunt inregistrate si temperaturi extreme (+44 C in iulie 1945 si -32 C, in ianuarie 1924 si 1942). Media anuala a precipitatiilor este de 500 mm, cu valori mai scazute in sud si mai ridicate in nord. Ploile sunt scurte, torentiale si adesea insotite de grindina. Relieful cuprinde dealuri in centru si nord si campii in sud: Campia Caracal, Boia si Burnas. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Slatina, oras situat pe malul stang al Oltului. Slatina este traversata de la vest la est de drumul european E70 si se gaseste la 50 km distanta de Craiova, 75 km de pitesti si 220 km de Aeroportul International Otopeni-Bucuresti. Alte centre urbane sunt municipiul Caracal, orasele Corabia, Bals, Draganesti-Olt, Scornicesti si Piatra Olt. Populatia rurala traieste in 96 de sate.

Informatii Turistice

Situat in partea sudica a Romaniei, judetul Olt are o suprafata de 5507 kmp. Principala axa hidrografica este Raul Olt, care este in mare parte amenajat pentru producerea curentului electic. Releiful are 3 parti principale: Platoul Cotmeana, la nord , Campia Boianu, in centru; Terasa Dunarii la sud. Climatul este temperat cu ierni reci si veri calde. Flora si fauna sunt specifice zonei de padure, la nord, si zonei de stepa la sud. Populatia, la ultimul recensamant, era de 520871 locuitori. In judet se gasesc doua municipii (Slatina, resedinta administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt si Scornicesti). Vestigiile diferitelor culturi au o vechime de 1000000 ani, ceea ce demonstreaza ca aceasta regiune se numara printre leaganele umanitatii. Vestigiile arheologice, datand din paleoliticul inferior si de mijloc, demostreaza ca acest pamant a fost locuit de vanatori si culegatori de fructe. Neoliticul este reprezentat de culturile Vadastra si Cucuteni si de asemenea Salcuta. Antichitatea dacica si romana este reprezentata prin fortaretele Romula, Limes, Transalutacuus, Rusidava, Sucidava, care s-au dezvoltat pe ruinele cladirilor dacice. Punctele principale de interes turistic sunt: asezarea fortificata geto-gatica de la Sprancenata (sec. II i. Hr.), zidurile cetatii bizantine (Celei - Corabia) cu Fantana Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine; biserica Manastirii Caluiu, avand fresce originale reprezentand pe sotia lui mihai Viteazu si Fratii Buzesti; Manastirea Brancoveni, Turnul de Paza medieval de la Hotareni; fortareata de la Campul Mare; Casa Memoriala a haiducului Iancu Jianu, in Caracal; Centrul Memorial Nicolae Titulescu in satul cu acelasi nume; Manastirea Clocociov, construita pe o asezare a voievodului Mihai Viteazul, Biserica Sf. treime din Corabia, impozant monument arhitectonic religios; Biserica de Lemn de la Parosi-Leleasca; Biserica din Stoicanesti, pictata de Gheorghe Tatarescu, s.a.

Orasul Slatina fost mentionat pentru prima oara in 1368 ca punct vamal ce lega Sibiul de Pitesti, in hrisovul domnesc din 20 ianuarie 1368, emis de Vlaicu Voda privind privilegiul comercial acordat negustorilor din Brasov.

'Centrul vechi ' al orasului este pe lista monumentelor istorice, pentru ca aici sunt conservate cladiri din sec. al XVII-lea si mai ales din sec. al XIX-lea.

Turism

Absenta peisajelor spectaculoase, monotonia reliefului de campie , puternicele transformari antropice intervenite in timp situeaza jud. Olt printre zonele cu un potential turistic redus. Cu toate acestea in judetul Olt se practica un turism local si de tranzit legat de monumentele istorice si arhitectonice si de obiectivele culturale din Slatina, Caracal, Bals, de manastirile din Brancoveni, Oboga, Calui, Hotarani, etc., de ruinele castrelor si oraselor romane de la Corabia, Resca, Slaveni, Farcasele, etc. Se mai adauga rezervatiile forestiere de la Topana, Stoicanesti, colonia de dropii din comuna Stoicanesti, centrul de ceramica populara Oboga, precum si unele centre de folclor autentic oltenesc.

Sarbatoarea Bujorului, in a doua jumatate a lunii, in Radomiresti, judetul Olt. Sarbatori ale bujorului exista in mai multe localitati din sudul tarii, unde aceasta planta in forma salbatica ocupa arii mai importante

Targul Olarilor, in prima jumatate a lunii, la Bals, localitate situata intre Slatina si Craiova. Aici se aduna cei mai reprezentativi mesteri populari in arta olaritului din zonele Oboga si Romania.

Sarbatoarea teiului, comuna Babiciu, judetul Olt, sat pe malul drept al Oltului la 20 kilometri sud de Draganesti Olt
Festivalul national 'Calusul Romanesc' se desfasoara la Slatina, Caracal, Valcele si Oporelu, precum si in alte vetre caluseresti din judetul Olt. Pastreaza obiceiul calusului, dezvoltand si la copii dragostea pentru acest obicei.

Sarbatoarea Painii, sarbatoare campeneasca organizata la sfarsitul sezonului secerisului, in aceasta regiune cunoscuta pentru intinderile de culturi de cereale, sarbatoare desfasurata la Scornicesti, judetul Olt, la 26 kilometri nord est de Slatina. Scornicesti este de asemenea orasul natal al lui Nicolae Ceausescu (1918-1989), ultimul dictator comunist.
- 'Sarbatoarea iilor', la Cezieni, in judetul Olt.
Cele mai frumoase ii lucrate manual sunt premiate la un concurs unde se aduna toti locuitorii comunelor invecinate.
'Sarbatoarea painii' are loc la Scornicesti, localitate din judetul Olt unde s-a nascut Nicolae Ceausescu, ultimul presedinte-dictator al Romanei. Este legata de treierat si aduce pe scena formatii populare din intreaga tara.

'De la Draganesti la vale', cel mai mare festival de doine si balade, are loc in localitatea Draganesti, la 35 km de Slatina.

Jocul pe bat al unui vestit vataf, Ilie Paduroiu

(Prisaca, jud. Olt)

Clocociov - fresca altar

Judetul Olt este situat in sudul tarii, de o pare si de alta a cursului inferior al raului Olt. Dunarea formeaza frontiera de stat cu Bulgaria.
      Pe teritoriul judetului Olt a existat o civilizatie straveche apartinand paleoliticului inferior (Valea Darjovului). Neoliticul este reprezentat prin descoperirile de la Orlea, Vadastra, Hotararii etc. Zona Oltului a fost intens locuita in perioada daca si romana (Sucidava, Romula etc.).
      Pe aceste meleaguri s-au nascut reprezentanti de seama ai poporului roman: domnitorii Matei Basarab si Constantin Brancoveanu, istoricul si revolutionarul Nicolae Balcescu, haiducul lancu Jianu etc.
      Judetul Olt are doua municipii: Slatina (resedinta, 78.815 locuitori) si Caracal; si cinci orase: Bais, Corabia, Draganesti-Olt, Piatra-Olt si Scornicesti.
      
Municipiul Slatina, unul dintre cele mai vechi orase ale Tarii Romanesti, a fost atestat documetar pentru prima data in 1368. Situat pe terasele ce domina Valea Oltului, orasul a fost un important centru comercial si punct de vama al evului mediu

4.2Localitatea Slatina

Descriere:

Municipiu situat pe terasele de pe malul stang al raului Olt, la 135m alt., in zona de contact dintre prelungirile Piemontului Cotmeana cu Campia Boian. Populatia municipiului era in martie 2002 de 78.815 loc. Localitatea apare mentionata documentar in anul 1368, ca punct vamal pe drumul care lega Sibiul de Pitesti. In timpul domniei lui Vlad Vintila (1532-1535) Slatina a fost resedinta domneasca. In a doua jumatate a sec. XVI a decazut, ramanand timp indelungat un modest targ agricol, dezvoltandu-se cu precadere in a doua jumatatea a sec. XX. A fost declarat municipiu in anul 1979

Localitati vecine

  • Piatra Olt (E574 - 12.00 km)
  • Draganesti Olt (DJ546 - 36.00 km)
  • Jitaru (E574 - 21.00 km)
  • Milcov (DC - 12.00 km)

Obiective turistice:

Locale:

  1. BISERICA IONASCU (CATEDRALA) (din SLATINA)
  2. BISERICA DOMNEASCA Sf. Treime (din SLATINA)
  3. MANASTIREA CLOCOCIOV
  4. SCHITUL STREHARET
  5. CLADIREA PRIMARIEI (din SLATINA)
  6. CLADIREA LICEULUI TUDOR VLADIMIRESCU (din SLATINA)
  7. MANIFESTARE TRADITIONALA (in SLATINA)
  8. MUZEUL DE ISTORIE (din SLATINA)
  9. PODUL DIN METAL (din SLATINA)

De apropiere (20km) :

LACUL IPOTESTI(Olt»Milcov) (12.0 km)

4.3Cazare:

Hoteluri:

1.BULEVARD(Slatina)

Adresa Bd. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 50

Categoria:2stele

Nr. camere

Capacitate 88 locuri

EST (Slatina)

Adresa Str. Silozului 2

Categoria:2stele

Nr. camere

PARADIS 2000 (Slatina)

Adresa Str. Dinu Lipatti 31

Categoria:2stele

Nr. camere

Capacitate 32 locuri

M.T. (Slatina) -

Adresa Str. Ecaterina Teodoroiu 1

Categoria:2stele

Nr. camere

Capacitate 50 locuri

PARC (Slatina) -

Adresa Str. Crisan nr.1

Categoria:2stele

Nr. camere

Capacitate 154 locuri

Pensiuni rurale

SPICUL (Draganesti Olt) -

Adresa Str. Nicolae Titulescu

Categoria: i

Nr. camere

Pensiuni urbane

SENATOR (Slatina) -

Adresa Str. General Aurel Aldea 17

Categoria: 5stele

Nr. camere

Capacitate 14 locuri

SUCIDAVA (Corabia) -

Adresa Zona Port

Categoria: 4stele

Nr. camere

Capacitate 14 locuri

PRIMAVERA (Caracal) -

Adresa Str. Negru Voda 29

Categoria: 2stele

Nr. camere

Capacitate 23 locuri

4.3Resurse turistice naturale

Lacuri:

  • LACUL DRAGANESTI (Olt»Draganesti Olt)
    Lac antropic, cu o suprafata de 1080 ha si un volum de 76,0 mil. mc.
  • LACUL FRUNZARU (Olt»Sprancenata)
    Lac antropic, cu o suprafata de 1280 ha si un volum de 96,0 mil. mc.
  • LACUL IPOTESTI (Olt»Milcov)
    Lac antropic, cu o suprafata de 1692 ha si un volum de 110,0 mil. mc.
  • LACUL IZBICENI (Olt»Izbiceni)
    Lac antropic, cu o suprafata de 1095 ha si un volum de 74,0 mil. mc.
  • LACUL STREJESTI (Olt»Strejesti)
    Lac antropic realizat in scop hidroenergetic (1975-1978), cu o suprafata de 2204 ha si un volum de 202,7 mil. Mc

Rauri:

DUNAREA

Dunarea este al doilea fluviu in Europa ca lungime si debit, dupa Volga. Are 2860 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din E Muntilor Schwarzwald (Padurea Neagra) din Germania, prin paraiele Breg si Brigach. Pe teritoriul Romaniei intra prin localitatea Bazias. De la Silistra si pana la confluenta cu Prutul, Dunarea curge numai pe teritoriul Romaniei, iar de aici si pana la gura Bratului Chilia, formeaza, mai intai, pe o mica portiune, granita cu Republica Moldova. Sectorul inferior al Dunarii (cel romanesc), in lungime de 1075 km, incepe cu un spectaculos si impresionant defileu (Portile de Fier), lung de 144 km, care strabate SV Carpatilor Meridionali, avand pe o portiune de 9 km lungime (numita Cazane) caracter de vale transversala, cu versanti calcarosi, abrupti. Aici a fost construit nodul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I, care cuprinde lacul de acumulare Portile de Fier I si o mare hidrocentrala cu o putere instalata de 2100 MW. Intre Drobeta-Turnu Severin si Calarasi, Dunarea se largeste, avand malul drept mai inalt si cel stang mai coborat, unde se dezvolta o lunca larga (populata cu numeroase lacuri) si circa 4-5 niveluri de terase, bine conturate, ce alcatuiesc o buna parte din campurile fertile ale sudului Campiei Romane. In cadrul albiei Dunarii exista mai multe ostroave vechi, neindundabile (Ostrovu Corbului, Ostrovu Mare, ins. Simian, ins. Ada-Kaleh s.a.). Intre malul de V al ins. Ostrovu Mare si al loc. Mihailovac (pe malul sarbesc) s-au construit lacul de acumulare si hidrocentrala Portile de Fier II (216 MW). De la S de Calarasi si pana la Harsova se afla Balta Ialomitei, zona in care se afla un complex de poduri feroviare si rutiere intre Fetesti si Cernavoda. In aval de com. Giurgeni (jud. Ialomita) in arealul careia a fost dat in folosinta un pod rutier ce asigura legaturile intre litoralul Marii Negre si restul tarii, Dunarea se despleteste in doua brate principale: Dunarea (la V) si Dunarea Veche (la E), care inchid intre ele Balta Brailei, precum si in alte doua brate secundare (Valciu si Cremenea) care curg paralel. De la Braila si pana la prima despletire a Dunarii, cunoscuta sub numele de primul ceatal (Ceatalul Chiliei, unde Dunarea se ramifica in bratele Chilia si Tulcea), Dunarea curge pe o singura albie, prezentand coturi mari care favorizeaza formarea zapoarelor de ghiata in timpul primaverii. In aval de municipiul Tulcea, bratul Tulcea al Dunarii se desparte din nou, la al doilea ceatal (Ceatalul Sfantu Gheorghe) formand bratele Sulina si Sf. Gheorghe, astfel incat Dunarea se varsa in Marea Neagra prin trei guri principale (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe) care formeaza, totodata, Delta Dunarii. Regimul hidrologic al Dunarii este complex, ea aducand in Marea Neagra, in medie, un debit de apa de 6,5 mii mc/s si 79 mil tone de aluviuni anual. Pe anumite portiuni Dunarea ingheata in iernile aspre. Are peste 300 de afluenti directi, dintre care cei mai importanti sunt: Inn, Morava, Vah, Hron, Drava, Sava, Tisa, Timis, Timok, Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Siret, Prut s.a. Dunarea este navigabila de la Ulm si pana la varsare, iar canalele Main-Dunare si Dunare-Marea Neagra asigura o legatura navigabila intre Marea Nordului si Marea Neagra. Porturi principale: Ulm, Linz, Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Orsova, Brobeta-Turnu Severin, Calafat, Turnu Magurele, Giurgiu, Ruse, Calarasi, Cernavoda, Braila, Galati, Tulcea, Sulina.

o  OLT

Rau in partea centrala si de S a Romaniei, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). De la izvor si pana la varsare, de-a lungul celor 615 km (al patrulea rau al tarii, ca lungime, dupa Dunare, Mures si Prut), Oltul strabate 7 judete (Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea, Olt, Teleorman), mai multe depresiuni (Ciuc, Brasov, Fagaras, Lovistea), defilee (Tusnad, Racos, Turnu Rosu-Cozia-Calimanesti) si trecatori (Tusnad, Turnu Rosu, Cozia) si colecteaza circa 80 de afluenti, care ii asigura o suprafata a bazinului de 24.050 kmp. Izvoraste de pe versantul de S-SE al Masivului Hasmasu Mare, de la 1280 m altitudine, si, dupa ce strabate sectorul montan de circa 20 km, cu un curs vijelios, trecand prin orasul Balan (in amonte de care a fost realizat un mic lac de acumulare), patrunde in Depresiunea Ciuc, in aval de Sandominic. In acest sector depresionar, Oltul intampina rezistenta a doi pinteni vulcanici, fiind nevoit sa-si ingusteze albia in aceste doua sectoare. Strabate apoi Muntii Harghita si Muntii Bodoc, formand pitorescul defileu de la Tusnad, unde apele isi grabesc cursul. Oltul isi continua apoi traseul catre S, patrunzand in Depresiunea Brasov, domolindu-si din nou cursul in aval de municipiul Sf. Gheorghe. Oltul traverseaza V judetului Covasna, pe o lungime de circa 50 km. In aval de confluenta Oltului cu Rau Negru, valea Oltului isi schimba brusc directia de curgere de la S catre N, facand o ampla cotitura, imbratisand marginea de S a Muntilor Baraolt. La limita dintre judetele Covasna si Brasov, panta de scurgere este redusa, formandu-se o lunca larga. In aval de confluenta cu raul Varghis, Oltul isi schimba brusc directia de curgere catre V-SV, strabatand partea de NV a judetului Brasov, pe o lungime de 208 km. Pe teritoriul judetului Brasov, Oltul strapunge Muntii Persani, creand un impresionant si fermecator defileu (Defileul de la Racos). Apoi face o bucla puternica, patrunzand linistit in Depresiunea Fagaras, unde are un curs foarte meandrat. In arealul Depresiunii Fagaras raul Olt are maluri joase, o lunca larga, bine dezvoltata si versanti asimetrici. Sumedenia de afluenti primiti de Olt, veniti de pe pantele de N ale Muntilor Fagaras (Sercaia, Sebes, Berivoiu, Savastreni, Breaza, Sambata, Vistea, Ucea, Arpas, Cartisoara, Avrig etc.) determina ca aceasta zona sa inregistreze cea mai densa retea hidrografica din tara. Inainte de a parasi Depresiunea Fagaras, Oltul dreneaza partea de SE a judetului Sibiu, pe o lungime de 56 km, pe teritoriul caruia isi arcuieste cursul catre S. In aval de confluenta cu raul Cibin, Oltul isi croieste, pe o distanta de circa 40 km (intre Turnu Rosu si Calimanesti), unul dintre cele mai mari si spectaculoase defilee din Carpatii romanesti, strapungand transversal, de la N la S, Carpatii

Meridionali. Dupa ce paraseste zona montana, in aval de Calimanesti, Oltul strabate zona subcarpatica a Olteniei (Subcarpatii Valcii), iar in aval de Rm. Valcea isi sculpteaza valea la limita dinte piemontul Cotmeana (la E) si Piemontul Oltetului (la V), dupa care intra in Campia Romana, unde lunca se largeste considerabil. In cursul inferior, Oltul traverseaza judetul Olt pe directie NNV-SSE pe o distanta de 145 km, dupa care trece prin extremitatea de SV a judetului Teleorman, pe o lungime de 15 km, varsansu-se in Dunare pe teritoriul comunei Islaz. Debitul mediu multianual al raului Olt in cursul inferior, care variaza intre 160-190 mc/s a permis ca in zona Stoenesti-Scarisoara-Visina-Tia Mare sa se amenajeze mari sisteme de irigatii. Ca urmare a marelui potential hidroenergetic de care dispune raul Olt, de-a lungul cursului sau mijlociu si inferior au fost construite 24 de lacuri de acumulare (Fagaras, Voila, Vistea, Avrig, Gura Lotrului, Turnu Rosu, Govora, Babeni, Ionesti, Dragasani, Rusanesti etc.) si tot atatea hidrocentrale (Fagaras, Voila, Vistea, Raureni, Ramnicu Valcea, Ipotesti, Frunzaru, Avrig, Gura Lotrului, Turnu Rosu, Govora, Babeni, Ionesti, Dragasani, Rusanesti etc.). Cei mai importanti afluenti ai raului Olt sunt: Rau Negru, Barsa, Sercaia, Sebes, Baraolt, Homorod, Cibin, Lotru, Oltet, Sambata, Arpas etc.).

o  OLTET

Rau, afluent al Oltului in cursul inferior. Are 175 km lungime si o suprafata a bazinului de 2460 kmp. Izvoraste de sub curmatura Oltetului, aflata intre vf. Bou (1908 m) si vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m altitudine, strabate sectorul montan pe directia N-S (formand limita intre Muntii Parang si Muntii Capatanii), iar in amonte de comuna Polovragi strapunge un masiv calcaros in care si-a sapat chei impunatoare (Cheile Oltetului) si in care s-a format Pestera Polovragi. Traverseaza apoi Subcarpatii Olteniei si Piemontul Oltetului, intra in N Campiei Romanati, trece prin Bals, de unde isi schimba directia de curgere spre SE si se varsa in Olt pe teritoriul comunei Falcoiu (judetul Olt). In zona de campie, apele Oltetului sunt folosite pentru irigatii. In aval de Bals, in anii foarte secetosi, raul seaca. Afluenti principali: Taraia, Cerna, Pesteana, Geamartalui, Barlui.

o  VEDEA

Rau in partea de S a Romaniei, afluent al Dunarii pe teritoiul comunei Pietrosani (judetul Teleorman). Are o lungime de 215 km si o suprafata a bazinului de 5450 kmp. Izvoraste din zona de N a Platformei Cotmeana, de la 435 m altitudine, in arealul comunei Moraresti (judetul Arges) si se indreapta pe o directie generala de curgere NV-SE, strabatand mai intai pe directie N-S, Platforma Cotmeana, in cadrul careia formeaza o vale adanca, cu pante accentuate, apoi dreneaza campiile Boian, Gavanu-Burdea, Burnas. Debitul mediu multianual este de 13,6 mc/s. Afluenti principali: Plapcea, Dorofei, Bratcov, Vedita, Cotmeana, Burdea, Rau Cainelui, Teleorman.

Rezervatii naturale:

PADUREA CALUGAREASCA (Olt»Craciunei)
Rezervatie naturala. Are o suprafata de 40 ha.

REZERVATIA DE ARBORETE DE GARNITA (Olt»Poboru)
Rezervatie naturala.
Are o suprafata de 121 ha.

REZERVATIA DE BUJORI A ACADEMIEI (Olt»Stoicanesti)
Rezervatie naturala.
Are o suprafata de 54,90 ha

PADUREA TOPANA

Rezervatie forestiera situata in apropierea comunei Topana, este alcatuita predominant din cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto), arborii depasind varsta de 90 de ani si avand dimensiuni impresionante. Stratul de arbusti, include paducelul, porumbar, lemn cainesc (Ligustrum vulgare), etc.

REZERVATIA DE DROPII « BOIANU'

In trecut, dropiile (Otis torda) constituiau un vanat foarte cautat si apreciat. In prezent, numarul lor s-a redus foarte mult, fiind necesara ocrotirea lor in rezervatii. Campia Boianului este teritoriul cel mai populat de dropii.

4.5Resurse turistice antropice:

Monumente istorice

Biserica de lemn (Tatulesti)

Biserica Dobroleasa

BISERICA DIN ZID Toti Sfintii (din CARACAL)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. In pisania scrisa deasupra usii se confirma ca an al construirii 1818, monumentul fiind insa cu cel putin doua secole mai vechi. Este in forma de cruce. La exterior, biserica are elemente decorative formate din brauri, ocnite si picturi murale. Biserica are ziduri groase si ferestre mici cu zabrele de fier si a fost o constructie fortificata, folosita de localnici cu imprejurimi grele. In tinda se afla mormantul deputatului divanului Ad-hoc Ioan Dumitriu, sustinator al Unirii (1859).

BISERICA DOMNEASCA Sf. Treime (din SLATINA

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este cea mai veche biserica din Slatina, fiind construita in perioada 1641-1645. Renovata in anii 1784, 1851. Pictura este din anul 1886. Doua din fresce ii infatiseaza pe ctitori: jupan Ghenea si jupanita Florica.

BISERICA IONASCU (CATEDRALA) (din SLATINA)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in perioada lui Ionascu Ion Serbu Cupetu din Slatina, mare negustor. Renovata in anii 1843, 1973, 1877. Pictura apartine lui Gheorghe Tattarescu. Initial hramul bisericii a fost Sf. Nicolae, insa dupa sfintirea din 1877 hramul este Sf. Gheorghe.

BISERICA Sf. Parascheva (din IANCU JIANU)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1529 a familiei Buzescu, cu fragmente de picturi murale in fresca realizate la inceputul sec. XVIII de zugravul Statie din Craiova

BISERICI DIN ZID (in CARACAL)

Monumente istorice si de arhitectura religioasa. - Biserica "Sf. Treime, construita in 1647 si restaurata in 1853; - Biserica "Sf. Ioan Botezatorul, construita intre anii 1767-1769, refacuta in 1862, cu picturi executate in 1890, peste fresce originale; - Biserica "Sf. Nicolae, construita in anul 1725, renovata in 1863; - Biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel, construita in anul 1824-1832, pictata de Iosif Keber; - Biserica "Sf. Vasile, construita in 1829; - Biserica "Adormirea Maicii Domnului, construita in 1839.

CLADIREA FOSTEI PREFECTURI (din CARACAL)

Monument istoric si de arhitectura laica. Constructia dateaza din anul 1870.

CLADIREA LICEULUI TUDOR VLADIMIRESCU (din SLATINA)

Monument istoric si de arhitectura laica. Constructia a fost realizata in anii 1888 - 1890.

MANASTIREA BRANCOVENI

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in anul 1494, refacuta si fortificata de catre Matei Basarab in 1634-1640 (cand i s-a adaugat turnul clopotnita) si apoi de catre Constantin Brancoveanu, in 1669 cand a refacut integral Biserica Mare cu hramul "Adormirea Maicii Domnului (pictata in 1702) si a construit o bolnita noua (1700), cu hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena (cu picturi interioare originare). A fost renovata in anul 1842. Desfiintata in 1959, asezamantul monahal a fost transformat in azil de batrani, iar in 1973-1975 a fost renovat, redevenind manastire.

MANASTIREA CALUI

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Intemeiata in 1516-1521, in timpul domniei lui Nicolae Basarab (1512-1521) de catre banul Vlad si fratii sai Dumitru si Balica, refacuta de boierii Craiovesti si terminata si infrumusetata intre 20 aprilie si 8 iunie 1588 de fratii Buzesti. Biserica "Sf. Nicolae (15 m lungime si 6 m latime) se impune prin proportiile grandioase ale turlei si prin bogata decoratie a fatadelor. In interior se pastreaza un ansamblu de picturi murale executat de mesterul zugrav Mina, in 1593-1594 si sapate in 1908, intre care se remarca un amplu tablou votov cu fratii Radu, Preda si Stroe Buzescu si un tablou votiv cu domnii Mihai Viteazul si Petru Cercel. In interiorul bisericii, in pronaos se afla pietrele de mormant ale lui Preda Buzescu - mare ban al Craiovei, Radu Buzescu - mare clucer, etc. Turnul clopotnita dateaza din sec. XVII. Biserica a fost renovata in anii 1650, 1828, 1834 si amplu refacuta si restaurata in 1932-1937.

MANASTIREA CLOCOCIOV

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza de la inceputul sec. XVI si a fost refacuta de Mihai Viteazul. Forma actuala dateaza din anul 1645, cand marele aga Ducu (Dinicu) Buicescu a reconstruit biserica ce poarta hramul Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil, dupa modelul bisericii Manastirii Dealu de langa Targoviste, cu o turla pe naos si doua turle pe pronaos. Refacuta in anul 1838 si renovata in anul 1958. In biserica sunt pastrate fragmente de picturi interioare din 1862, printre care se remarca un tablou votiv cu portretele domnului Matei Basarab, ale lui Ducu Buicescu cu sotia sa si compozitia Judecata de Apoi. La aceasta manastire a trait calugarul Naum Ramniceanu (1764-1838), autor al unei Cronici a Tarii Romanesti de la inceputuri si pana in 1834 (aparuta in limba romana).

MANASTIREA HOTARANI

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1588 a vornicului Mitrea si a jupanitei Neaga, a carei biserica avand hramul "Sf. Voievozi, pastreaza unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid din Tara Romaneasca, adaugat in anii 1707-1708, odata cu repararea bisericii. Picturile murale interioare au fost realizate in anul 1840. Turnul-clopotnita a fost construit in 1707-1708.

MANASTIREA SEACA-MUSETESTI

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1515-1518 a marelui clucer Manea Perisanu, cuprinde biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului, avand plan triconic, cu pridvor deschis si picturi murale interioare 1854

RUINELE CURTII DOMNESTI (din BRANCOVENI)

Monument istoric. Adaposteau Curtea Domneasca a lui Matei Basarab si Constantin Brancoveanu (sec. XVII-XVIII), cu zid de incinta (1634) si biserica paraclis "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil construita in 1634 si renovata in 1881; mormantul tatalui lui Constantin Brancoveanu

SCHITUL STREHARET

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Schitul (amintit in documentele anilor 1478, 1531, 1578, 1607, 1620, 1665), cu biserica avand hramul Adormirea Maicii Domnului a carei infatisare actuala dateaza din anii 1668-1671, este ctitoria episcopului Serafim al Ramnicului. Biserica are un plan dreptunghiular, o turla si un altar in forma de obsida poligonala in exterior. In 1672 a fost construit zidul de incinta, iar biserica pictata si sfintita. Refaceri in 1802 si 1838. Renovari in 1844 si modificari in anii 1930-1936, cand i s-a adaugat pridvorul si a fost pictata in interior. In dreapta usii de la intrare in schit este zugravit chipul episcopului Serafim, alaturi de fresca ce-l infatiseaza pe mitropolitul Varlaam, marele carturar moldovean.

TURNUL MEDIEVAL (din HOTARANI)

Monument istoric. Se afla in apropierea manastirii Hotarani (construita in anul 1588) si se presupune ca dateaza din aceeasi perioada, construit probabil de calugari. De la inaltimea turnului se puteau supraveghea drumurile, servind totodata si de clopotnita. Turnul are trei nivele, deasupra unei bolti pe sub care se face trecerea intr-o curte de incinta, inconjurata cu ziduri inalte din caramida. Monumentul este simplu, fara ornamente importante. O caracteristica importanta o prezinta doua capete de cai, executate din piatra, ce se afla implantate in fatada, la inaltimea celui de-al doilea nivel. A fost restaurat in anul 1965.

VESTIGIILE CETATII SUCIDAVA

Cetatea, datand din a doua jumatate a epocii fierului, era cunoscuta sub numele de Sucidava. In perioada razboaielor daco-romane, romanii au construit aici un castru de pamant, iar dupa cucerirea Daciei (dupa 106 d. Hr), in jurul castrului s-au asezat colonistii romani. Ulterior, asezarea a devenit un important castru militar, economic si popular, ajungand in anul 520 la statutul de oras. Distrusa de huni, cetatea a fost refacuta in timpul Imparatului Constantin cel Mare (306-337), care a transformat Sucidava intr-o mare baza militara, construind si un pod de piatra peste Dunare (328) si un port. In anii 527-565, Imparatul Justinian reface din nou cetatea, construind si vestita "fantana secreta si cea mai veche biserica de la nordul Dunarii. Peste ruinele cetatii romano-bizantine s-a instalat in sec. XIV o asezare romaneasca de bordeie.

Monumente de arta:

CLADIREA TEATRULUI NATIONAL (din CARACAL)

Monument de arhitectura laica. Constructia dateaza din anii 1896-1901, arhitect fiind austriacul Franz Billek, in stilul barocului tarziu. Caracteristica principala o reprezinta bogatia ornamentatiilor in interior si exterior. Coloane, capiteluri, ancadramente la usi si la ferestre, balcoane, cupole acopera intregul exterior al cladirii. Asimetria, folosita sub toate aspectele, constituie un alt element caracteristic al stilului baroc. Monumentul a fost restaurat in anii 1959-1960 si renovat dupa un incendiu care a afectat partial cladirea in anul 1995 (17-18 ianuarie).

CLADIREA VAMII (din CORABIA)

Monument de arhitectura laica. Cladirea, avand destinatie de vama, a fost construita in anul 1870.

CLADIREA PRIMARIEI (din SLATINA)

Monument de arhitectura laica. Constructia dateaza din primii ani ai sec. XX.

RUINELE ORASULUI ROMAN ROMULA

Rezervatie arheologica. Aici au fost identificate ruinele orasului roman Romula (sec. II-III d. Hr), dezvoltat pe locul unei vechi asezari dacice, cunoscuta sub numele de Malva. Orasul Romula, devenit capitala provinciei Dacia-Malvensis, era format din doua castre si din orasul propriu-zis, inconjurat cu doua centuri de aparare. In timpul domniei imparatului Hadrian, orasul a fost ridicat la rangul de municipiu, iar in timpul lui Septimius Severus la cel de collonia. Orasul Romula a fost locuit pana in sec. IV-VI d. Hr.

Muzee:

MUZEU SATESC (in SLAVENI)

Muzeu comunal. Profil: arheologie, numismatica, provenind din sapaturile de la castrul Slaveni.

MUZEUL DE ARHEOLOGIE SI ETNOGRAFIE (din CORABIA)

Muzeu orasenesc. Este adapostit intr-o cladire construita in anul 1907. Profil: arheologie, etnografie. Arheologie: obiecte provenite din sapaturile efectuate la Sucidava. Etnografie: piese de port popular din zona.

MUZEUL DE ISTORIE (din SCORNICESTI)

Muzeu orasenesc. Profil: istorie, arheologie

MUZEUL DE ISTORIE (din SLATINA)

Muzeu judetean. A fost fondat in anul 1956. Profil: istorie, arheologie, paleontologie, etnografie. Sunt prezentate marturiile unor stravechi culturi dezvoltate pe Valea Oltului (primele unelte apartinand Culturii de Prund), descoperite pe teritoriul Romaniei: vase de lut ars din neolitic; exponate din epoca bronzului, a fierului, epoca romana, perioada de trecere la feudalism. De o importanta deosebita este cel mai mare tezaur bizantin, de la jumatatea sec. XIII, descoperit pe teritoriul tarii noastre, cuprinzand 141 monede de argint din care 8 emise in timpul lui Constantin al II-lea (641-668 d. Hr).

MUZEUL IANCU JIANU

Muzeu memorial. Este adapostit in casa cu aspect de cula a haiducului Iancu Jianu, construita in a doua jumatate a sec. XVIII. Casa a fost refacuta in anul 1958. Cladirea dispune de parter si etaj, precum si de pivnita asezata in partea de vest a cladirii. Dependintele casei, aflate la circa 10 m spre rasarit se compun din 3 camere mici care comunica una cu alta; doua dintre ele au servit ca dormitoare oamenilor de incredere ai lui Jianu. Casa apartine muzeului din Caracal, realizandu-se o sectie memoriala, prin ale carei exponate (fotografii, documente, harti, arme, obiecte de uz casnic sau personale, carti cu insemnari marginale facute de mana haiducului) este evocata in mod convingator lupta lui Jianu.

MUZEUL ROMANATILOR (din CARACAL)

Muzeu judetean. Profil: istorie, arheologie, numismatica. Sunt prezentate: documente referitoare la Revolutia de la 1848, opaite romane, figurine antropomorfe si vase din neolitic (cultura Vadastra), fibule, inscriptii, statuete, tezaure monetare romane si feudale. Sunt si sectii de arta plastica si etnografie, in care este expusa pictura romaneasca (Luchian, Patrascu, Darascu), pictura universala, sculptura romaneasca.

Case memoriale:

CASA MEMORIALA NICOLAE TITULESCU

Casa memoriala. Sunt prezentate colectii de documente, fotografii si obiecte personale ale marelui diplomat.

Constructii tehnice

PODUL DIN METAL (din SLATINA)

Pod metalic. Construit intre anii 1888-1891, cu lungimea de 400 m, este o adevarata broderie din fier. Inainte de actuala constructie, a existat podul construit intre 1845-1847, dupa proiectul arh. Balzane din Milano.

4.6Activitati si manifestari culturale:

CENTRU FOLCLORIC (in CORABIA)

Manifestari populare tarditionale. Festivalul folcloric "Corabia de Aur, Festivalul folcloric "De la Draganesti la Vale.

CENTRU FOLCLORIC (in CRACIUNEI)

Manifestare populara traditionala. "Sarbatoarea bujorului

MANIFESTARE TRADITIONALA (in SLATINA)

Anual, la sfarsitul lunii august (in ultima sambata si duminica), are loc Festivalul folcloric Calusul.

4.7Arhitectura si tehnica populara:

CENTRU ETNOGRAFIC(in OBOGA)

Creatie populara. Centru de ceramica, ce se caracterizeaza prin folosirea de motive fito si zoomorfe, stilizate geometric si cu o cromatica cu tonuri vii.

CENTRU ETNOGRAFIC (in SCORNICESTI)

Arhitectura si arta populara. Case cu doua, trei camere, prispa sau pridvor orientate cu latura ingusta spre strada si cu fata catre curte, interior traditional, tesaturi, cusaturi.

4.8. Propunere : pachet de servicii turistice pentru judetul Olt

Ca rezultat al analizei efectuate, pentru valorificarea durabila a acestor resurse agroturistice ale judetului OLT, eu propun un pachet complex de servicii agroturistice, intitulat "Agroturism si istorie in OLT". Gazda va fi Pensiunea "SPICUL" din Draganesti, care are 16 locuri si este clasificata la doua margarete.

Ziua I

Ora 13.00 - sosire in localitatea Draganesti

Ora 13.30 - cazare la pensiunea SPICUL

Program liber. Doritorii pot vizita imprejurimile

Ora 20.00 - cina traditionala

Ziua II

Mic dejun

Vizitarea Manastirii Clocociov

Pranz - picnic

Vizitarea Manastirii Calui

Popas la Casa Memoriala Nicolae Titulescu

Cina traditionala olteneasca

Ziua III

Mic dejun

Croaziera pe Dunare

Pranz pe vas, din peste proaspat

Continuarea programului

Cina. Cine s-a saturat de peste, poate opta pentru o mancare din pui, gatit in stil oltenesc.

Ziua IV

Mic dejun

Vizitarea vestigiilor CETATII SUCIDAVA

Pranz - la o stana

Se viziteaza RUINELE ORASULUI ROMAN ROMULA

Popas la MUZEUL IANCU JIANU

Cina. Se poate face un gratar chiar in fata pensiunii

Ziua V

Mic dejun

Partida de pescuit pe lacul de acumulare de la Draganesti

Pranz - picnic

Continuarea programului de pescuit

Cina traditionala

ZIUA VI

Mic dejun

Partida de vanatoare in Padurea Seaca

Pranz vanatoresc la fata locului

Cina la pensiune. Foc de tabara

ZIUA VII

Mic dejun

Plecarea de la pensiune

BIBLIOGRAFIE

Antonoaie Niculaie, Foris Tiberiu, Cretu Romeo s.a. - "Management in turism. Ecoturismul- componenta a turismului modern", Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002

2. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara - "Turismul Rural, modelul european", Ed. Economica, Bucuresti, 1997

3. Bratucu Gabriel, Dima Doru - "Marketing in turism", Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002

4. Brown R. Lester - "Eco - Economie, crearea unei economii pentru planeta noastra", Ed. Tehnica, Bucuresti, 2001

5. Brown R. Lester - "Starea lumii", Ed. Tehnica, Bucuresti, 2000

6. Brown R. Lester - "Starea lumii", Ed. Tehnica, Bucuresti, 2001

7. Brown R. Lester - "Starea lumii", Ed. Tehnica, Bucuresti, 2002

8. Brown R. Lester - "Starea lumii", Ed. Tehnica, Bucuresti, 2003

9. Brown R. Lester - "Starea lumii", Ed. Tehnica, Bucuresti, 2004

10. Glavan Vasile - "Turismul in Romania", Ed. Economica, Bucuresti, 2000

11. Neacsu Nicolae - "Turismul si dezvoltarea durabila", Ed. Expert, Bucuresti, 1999

12. Negut Silviu - "Geografia turismului", Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2003

Institutul National de Statistica. "Turismul Romaniei- breviar statistic" 2000-2004.

14. Albu Nicolae - "Indicatorii de eficienta economica a exploatarii potentialului turistic", Revista Convorbiri Economice, nr.11-12 din 2001

15. Monitorul Oficial al Romaniei, Legislatia din domeniul turismului 1997-2004

16. Guvernul Romaniei- "Strategia Nationala Pentru Dezvoltare Durabila", Bucuresti, 1999-2004

17. Revista Vacante si Calatorii, 2002-2006

18. Revista Vacante la Tara, 2004

Revista Vacante in Romania, 2002-2006

20. Revista Turism.ro , 2002-2005

21. Ghidul Turistic al Romaniei, Ed. Publirom, 2006

22. Ghidul Pensiunilor, ANTREC, 2005

23. site I. N. C. D.T





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate