Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Turism


Index » business » » afaceri » Turism
» ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL - PROMOVAREA TURISMULUI RURAL ROMANESC STUDIU DE CAZ - SATELE TURISTICE BRAN SI MOECIU


ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL - PROMOVAREA TURISMULUI RURAL ROMANESC STUDIU DE CAZ - SATELE TURISTICE BRAN SI MOECIU


UNIVERSITATEA ROMANO - AMERICANA

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL

PROMOVAREA TURISMULUI RURAL

ROMANESC



STUDIU DE CAZ - SATELE TURISTICE

BRAN SI MOECIU

Introducere

Am ales ca tema pentru aceasta lucrare de licenta "Promovarea turismului rural romanesc" pentru a evidentia ca in tara noastra aceasta forma de turism a luat amploare din ce in ce mai mult si tinde sa se extinda. Unul din exemplele cele mai elocvente este zona turistica Bran - Moeciu, pe care am si prezentat-o in lucrare ca studiu de caz incepand cu capitolul III.

In inceputul lucrarii mele am prezentat conceptele si definitiile despre turismul rural, apoi am adaugat niste date despre turismul rural si agroturismul in tarile Uniunii Europene cu programe europene pentru dezvoltarea turismului rural, asociatii infiintate in turimul rural european si masuri de stimulare a activitatilor de turism rural si agroturism.

Tot la acest capitol am continuat cu prezentarea turismului rural din tara noastra cu legislatie, forme actuale de turism rural si promovarea activitatilor de turism rural.

Capitolul II este dedicat in intregime satelor turistice, cu absolut toate datele despre ele: de la definitii si concepte pana la tipuri de sate turistice, amenajarea si echiparea lor si in final promovarea unor astfel de sate. Promovarea satelor turistice se realizeaza, partial, concomitent cu oferta agroturistica, prin ANTREC sau asociatii turistice locale, fara a exista in acest scop, un program concret la nivel national. "Satul turistic" reda specificitatea si originalitatea spirituala locala sau dintr-o zona a tarii (etnografica) si de aceea trebuie sa fie promovat ca "produs turistic" global.

Mai departe, in capitolul urmator, am continuat cu un studiu de caz, unde am prezentat in intregime zona turistica Bran - Moeciu, zona care s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp din toate punctele de vedere. Am prezentat profilul fizico - geografic al zonei, bogatia cultural - istorica a zonei, apoi am folosit in tabelele si diagramele realizate date exacte despre circulatia turistica la Bran si Moeciu si in comunele vecine, date despre unitatile de cazare, numarul de innoptari, dar si oferta turistica din zona si calculul densitatii turistice in raport cu locuitorii.

Oferta de cazare in anul 2007 este este destul de avantajoasa, preturile variind intre 20 si 55 de euro pe noapte la pensiuni de 3-4 margarete, unele dintre acestea oferind si pensiune completa. La foarte multe pensiuni se pot face rezervari cu un anumit timp inainte oferindu-se reduceri la pachete de 7 zile. Rezervarile se pot face telefonic dar si prin internet, multe dintre pensiuni avand publicate anunturi pe site-uri de specialitate sau chiar pe propriul site.

In ultimul capitol am prezentat strategiile si prioritatile privind dezvoltarea si promovarea turismului rural din zona Bran - Moeciu dar si in general din Romania.

Interventia statului, cred ca ar fi principala cale pentru ca turismul rural sa se dezvolte bine, repede si eficient dar si pentru a fi promovat cum trebuie. Ar trebui adoptate niste Ordonante de Guvern prin care proprietarii de pensiuni turistice sa fie scutiti pe o anumita perioada de timp de plata impozitelor pe venit si pe profit, sa beneficieze de credite bancare cu dobanda preferentiala si de alte facilitati.

Alte metode de promovare a turismului rural sunt tiparirea de catre asociatile turistice locale sau fermierii - prestatori de servicii turistice, de pliante, harti, ghiduri etc, promovarea prin mass-media (audio-vizuala, presa scrisa), promovarea prin intermediul unor agentii turistice tour-operatoare sau detailiste, interne sau straine, prezentarea ofertei agroturistice la targuri, expozitii si burse de turism, promovarea ofertei agroturistice prin reteaua INTERNET.

O alta metoda importanta de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine si altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.

In finalul lucrarii am prezentat prioritatile privind promovarea si dezvoltarea turismului rural romanesc pe piata externa. Cateva idei in acest sens sunt sustinerea promovarii turistice prin sprijin financiar in realizarea unor imagini de marca pentru recunoasterea unor produse turistice romanesti; participarea la targuri de turism din strainatate; organizarea unor seri romanesti; modernizarea si intretinerea corespunzatoare a infrastructurii; cresterea calitatii serviciilor turistice etc.

CAPITOLUL I

TURISM RURAL SI AGROTURISMUL. CONCEPTE SI DEFINITII

Desi multi din expertii contemporani considera turismul ca un fenomen specific al epocii contemporane, acesta s-a cristalizat in a II a jumatate a sec XIX. Timp de un secol, turismul a avut o evolutie lenta, dar dupa al II-lea razboi mondial, dupa anii 60, turismul a cunoscut o expansiune deosebita, de unde si caracterizarea acestuia ca fiind un fenomen specific lumii moderne. Aceste mutatii in evolutia turismului au dus si la intensificarea cercetarilor privind continutul si trasaturile definitorii ale acestuia.

1.1. Turismul rural. Definitii si continut

Turismul rural cuprinde toate activitatile turistice desfasurate in mediul rural, in afara zonelor destinate 'turismului luminilor' (in orase), 'turismului albastru' (de litoral), 'turismului de sanatate' (in statiuni balneoclimatice) si 'turismului alb' (in statiuni montane).

In Uniunea Europeana (UE), piata turismului rural este estimata la peste 370 mil. persoane, iar 25% din turistii europeni isi petrec concediile in spatiul rural. Cu toate acestea, statisticile UE arata ca 57% din cei care-si petrec vacanta in mediul rural nu au avut o sursa de informare in acest scop, ceea ce arata ca posibilitatea petrecerii unei astfel de vacante este foarte putin cunoscuta in tarile UE.

Cazarea in spatiul rural cuprinde toate formele de cazare turistica, de la ferme la hoteluri rurale sau la camerele de oaspeti, gestionate direct si personal de proprietari, persoane fizice, asociati sau comunitati locale.

La nivelul UE, in 1990, a fost creata EUROGITES - Federatia Europeana pentru Cazarea Turistica la Locuitori (fermieri) in Spatiul Rural, la ferma si in sat, care reuneste 22 de asociatii nationale si regionale din 14 tari europene. Scopul Federatiei este unul promotional si anume: definirea unui concept european, crearea unei marci comune, definirea unei strategii comerciale. EUROGITES contribuie la: mentinerea modului de viata in spatiul rural european, oferirea unei alternative a turismului de masa, edificarea tolerantei si a intelegerii intre rural si urbanul diferitelor tari europene.

Dar, in fiecare tara din UE, turismul rural si agroturismul au o organizare proprie la nivel de comunitate, localitate, departament, zona si tara, prin asociatii sau sindicate de initiativa care se ocupa de dezvoltarea si promovarea acestor forme de turism.

Prin existenta sa milenara, satul romanesc a reprezentat firul continuitatii poporului nostru pe teritoriul Romaniei, ca o adaptare la mediul geografic, care a constituit creuzetul formarii acestuia, a culturii si civilizatiei sale.

De milenii s-au perpetuat traditiile populare, obiceiurile, folclorul, arta populara, transmise pana la creatorii populari contemporani, care duc mai departe ingeniozitatea si acuratetea artei populare. Acest tezaur etnofolcloric se pastreaza in mai toate satele romanesti, dar cu precadere in cele din ariile de munte si deal, acolo unde tentaculele emanciparii contemporane au patruns intr-un ritm mai lent. De aceea, se impune ca satul sa ramana si mai departe pastratorul autenticului romanesc.

Potentialul agroturistic din satul romanesc este deosebit de complex, cuprinzand in alcatuirea sa componente naturale si cultural-istorice de mare varietate si atractivitate turistica. Cadrul natural pitoresc din ariile montane, de deal si delta este, cu unele exceptii, lipsit de surse de poluare, dar, in schimb, detine resurse si atractii turistice dintre cele mai variate, care permit realizarea in spatiul rural a unor oferte turistice larg diversificate si personalizate, satisfacand o paleta larga de motivatii turistice. Se impun, astfel, aspectele peisagistice, elementele floristice si faunistice (inclusiv cinegetice si piscicole), formele de relief de mare atractivitate, raurile si lacurile, factorii naturali de cura (ape minerale, namoluri terapeutice, saline, bioclimat etc.), unele rezervatii naturale, parcuri nationale etc., toate generand o multitudine de posibilitati de loisir si de practicare a agroturismului.

Alaturi de cadrul natural, spatiul rural romanesc beneficiaza si de un potential etnografic si folcloric de mare originalitate si autenticitate. Aceasta zestre spirituala reprezentata prin valori arhitecturale populare, instalatii si tehnici populare, mestesuguri traditionale, folclor si obiceiuri ancestrale, sarbatori populare etc. se completeaza cu numeroase monumente istorice si de arta, vestigii arheologice, muzee, care amplifica inestimabilul tezaur cultural-istoric al satului romanesc.

Turismul rural cu componenta sa agroturismul se practica, empiric, in Romania de peste 60 de ani. Dar, abia dupa 1990, acesta a cunoscut o dezvoltare mai ampla si chiar o organizare pe piata interna si externa.¹

Pentru promovare, la nivel national, s-a infiintat ANTREC - Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural - cu 29 de filiale in teritoriu. Pentru dezvoltarea complexa a zonei montane s-a constituit FRDM - Federatia Romana pentru Dezvoltare

Montana. De asemenea, au aparut si alte asociatii locale, de promovare si chiar de


¹ G. Botez, Indrumator pentru turismul rural, editura Rentrop & Straton, Bucuresti, 1998

dezvoltare a turismului rural.

Cu toate acestea, turismul rural (si, in special, agroturismul) nu are o organizare proprie la nivelul prestatorilor de servicii turistice sau conexe acestora cat si la nivel zonal si national.

Din experienta europeana si, indeosebi, germana, austriaca, elvetiana si franceza, se remarca faptul ca 'turismul rural' cu componenta sa 'agroturism' sunt bine definite ca organizare si promovare pe plan local, regional si national, se inscriu in politica generala a UE de amenajare si dezvoltare a mediului rural si de sprijinire a populatiei in acest spatiu. De asemenea, in activitatea turistica locala sunt implicate comunitatile si autoritatile locale, alte asociatii, firme si persoane fizice, care concura la desfasurarea activitatii de turism, fiecare avand o contributie financiara la dezvoltarea si promovarea acestuia.

Turismul rural si agroturismul, ca activitati economice si socio-culturale, se inscriu in normele de protectie a mediului inconjurator natural si umanizat, adica a turismului, pe principii ecologice. De aceea, consideram ca aceste doua forme de turism se inscriu in aria 'ecoturismului' care, ca definitie si continut, trebuie sa depaseasca sfera 'ariilor protejate'. Dezastrele datorate activitatii de turism in unele state - insule din Oceanele Pacific si Indian si chiar din Caraibe, cu o economie - monocultura 'turism' se regasesc in actualitate.¹

Turismul rural este, de fapt, un fenomen de data recenta. De mult timp - chiar decenii pentru multe tari europene - se practica fie spontan, fie organizat, ca activitati turistice in mediul rural. Ceea ce este nou, insa, se refera la dimensiunea fenomenului turistic in spatiul rural. Aceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismul rural: pe de o parte este vorba de relansarea si dezvoltarea domeniului rural, iar pe de alta parte, de o forma de turism alternativa la turismul de masa traditional (clasic), care sa vina in sprijinul unor categorii variate de turisti.

Desi se desfasoara in spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua concepte care, pentru unii autori, reprezinta acelasi lucru, iar pentru altii, sunt doua notiuni diferite.

Practica arata ca aceste categorii se identifica pana la un anumit nivel, au un numitor comun care scoate in evidenta elementele de identitate, de incluziune, cat si elementele diferite care le conduc la departajare, la diferentiere.²

Privit in ansamblu, turismul rural include o paleta larga de modalitati de cazare, de activitati, evenimente, festivitati, sporturi si distractii, toate desfasurandu-se intr-un mediu

E. Buciuman, Economia turismului rural si agroturimului, Alba Iulia, 1999

² St. Mitrache, V. Manole, Agroturism si turism rural, editura Fox Press, Bucuresti, 1996

tipic rural. Cu toate acestea, o definitie cat mai exacta a termenului de turism rural si care sa fie utilizata in mod unitar pe tot continentul european se confrunta cu numeroase probleme specifice.

'Turismul rural este un concept care include toate activitatile turistice care se desfasoara in mediul rural'. Specialistii din UE isi pun, astfel, intrebarea: are oare turismul rural calitati specifice intrinseci sau e vorba doar de o simpla activitate turistica ce se desfasoara intr-o localitate rurala? Care sunt acele trasaturi pe care trebuie sa le aiba turismul rural astfel incat sa merite intr-adevar calificativul 'rural' ? Lista acestor trasaturi ar include: apropierea de natura, absenta multimii de oameni, liniste si un mediu ambiant 'nemecanizat', contacte personale - in opozitie cu izolationismul si anonimatul tipic urban; senzatia de continuitate si stabilitate, de traire a unei 'istorii', vie si trainica, posibilitatea de a cunoaste indeaproape locurile si oamenii acelor locuri; contactul nemijlocit cu autoritatile locale, cu preocuparile, cu activitatea specifica zonei, cunoasterea indeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local, iar fata de comunitatea rurala, inregistrarea in minte a identitatii indivizilor comunitatii, precum si a altor trasaturi specifice ce tin de 'adevaratul' turism rural este un fel de integrare in comunitate pe perioada sejurului (Grollean, 1987).

O alternativa la definitia de mai sus, de asemenea, eludeaza aspectul teritorial, cum ar fi: 'Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la baza o stransa legatura cu mediul ambiant, natural si uman' (UE, H. Grollean, 1987). Aceasta definitie, mai generoasa, care poate fi majoritar acceptata, pune in evidenta turismul rural fata de activitatea turistica ce se desfasoara in zonele de litoral, in cele urbane sau in cele destinate sporturilor de iarna, locuri in care in mod constant, turistii insisi, precum si natura activitatii lor exclud orice relatii semnificative cu populatia locala ce constituie mediul ambiant uman.

In lipsa unei alte definitii adecvate a turismului rural, agreata pe teritoriul UE si in afara acestuia, termenul indeobste folosit este acela de 'turism verde', culoarea - simbol, avand rostul de a distinge aceasta forma de turism de celelalte, cum sunt: 'turismul alb' (sporturile de iarna), 'turismul albastru' (vacantele la mare) si asa-numitul 'turism al luminilor' (turismul urban). In acest fel, 'turismul verde' poate fi definit ca o activitate turistica practicata atat in zonele rurale si in acele locuri de litoral si delta unde turismul specific nu este prea dezvoltat, cat si in zonele de dealuri si montane care nu au o destinatie speciala privind practicarea sporturilor de iarna, precum si in alte spatii rurale. In toate aceste areale 'turismul verde' vine in intampinarea dorintelor vizitatorilor de a se integra ei insisi mediului ambiant, natural si uman, precum si in implicarea directa a populatiei locale in prestarea de servicii catre turisti.

Turismul 'verde', 'dulce' este o forma de turism sinonima turismului rural, deci, in principiu, are acelasi continut, o oferta diferentiata de cea clasica, diversa, originala si intotdeauna organizata si condusa de oamenii de la sate.

Henri Grollean, in Raportul Turismul rural in cele 12 state membre ale UE, formula, inca din 1987 propuneri pentru sustinerea si incurajarea turismului rural ca si pentru dezvoltarea si promovarea acestuia, si anume:

. Formularea mai exacta a definitiei turismului rural, o definire care sa fie agreata de toate statele membre si care sa faciliteze inlesnirea culegerii de date statistice privitoare la acest sector. O intelegere comuna asupra continutului rural ca sector de activitate, ar putea, de asemenea, inlesni elaborarea strategiilor de dezvoltare ale acestei forme de turism in intreaga Europa, iar cei ce se ocupa de planificarea (organizarea) turismului rural, precum si alti profesionisti din state membre ar lucra cu aceeasi definitie asupra ceea ce se intelege prin 'turism rural'.

. Definirea notiunii de agroturism in vederea unei mai bune orientari a acestui sector catre consumator. In unele state membre, sectorul 'agroturismului' este definit in mod simplist in conformitate cu profesia celor ce lucreaza in acest sector. In aceste tari, oricine poseda o ferma o poate pune la dispozitia turistilor in cautare de 'agroturism'; dar aceasta presupune ca proprietarii dispun de ferme mari, moderne, mecanizate cu foarte putine urme de ruralitate si care deseori realizeaza monocultura intensiva a turistilor, privind viata la tara. De asemenea, sunt tari unde termenul 'agroturism' poate fi folosit numai pentru a desemna acele produse oferite de fermieri din care se obtine mai putin de jumatate din venitul lor total, realizat din latura turistica a afacerii lor, restul provenind din activitatile normale, de fermier. Daca mai mult de jumatate din venitul lor provine din activitati turistice, atunci acesti fermieri nu pot pretinde ca desfasoara un agroturism autentic, desi ferma insasi si buna primire pe care i-o face fermierul si familia lui sunt tocmai ceea ce cauta turistul respectiv. Aceste inconsecvente trebuie puse in legatura cu asigurarea ca termenul 'agroturism' descrie acel fel de produs si acele servicii care indeamna turistii sa viziteze fermele si zonele rurale. ¹

. Codificarea produselor turismului rural. Cei ce activeaza in domeniul turismului rural, trebuie sa ajunga la o intelegere globala, la nivelul UE, asupra unei codificari precise


Mincu Rodica, Economia turismului, editura Uranus, Bucuresti, 2000

a produselor turistice ce se ofera pe piata. Aceasta nu inseamna ca se impune o uniformizare sau standardizare a acestor produse, ci sa se ajunga la un limbaj comun caresa tina seama de doua cerinte: aceea de a putea fi comparate produsele similare din diferitele tari membre si aceea de a se realiza o mai buna comercializare in domeniul turismului rural, atat inauntrul, cat si in afara UE.

. Popularizarea principalelor elemente ale turismului rural prin folosirea de pictograme. S-a realizat un sistem de pictograme si simboluri care sa reprezinte elementele produsului turismului rural - hoteluri rurale, campinguri rurale, locurile de la tara unde se asigura 'pat si mic dejun', ferme turistice etc., astfel incat aceste produse sa fie imediat recunoscute (identificate) de catre client.

. Armonizarea indicatoarelor de semnalizare a turismului rural pe drumuril turistice. Deoarece turismul rural este in principal practicat de turisti individuali (pe cont propriu), aceste semne de circulatie sunt vitale, pe drumurile de acces, pentru dirijarea turistilor spre destinatiile lor, care, adesea, sunt departe de aceste drumuri. Pentru a fi intr-adevar eficiente, aceste indicatoare 'de circulatie' trebuie sa fie intelese de toti si de aceea este necesar ca semnele si semnalele 'de circulatie' sa fie armonizate in toata Europa.

. Infiintarea de centre de atractie specifice turismului care stimuleaza productia si comercializarea serviciilor oferite de turismul rural.

. Incurajarea unei largi cooperari pe plan european a organizatiilor implicate in activitatea de turism rural. In fiecare din statele membre exista organizatii care activeaza in domeniul turismului rural.

Asadar, turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural, valorificand resursele turistice locale (naturale, culturale si umane) ca si dotarile si echipamentele turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. Utilizeaza diverse spatii de cazare: hanuri si hoteluri rurale, adaposturi, sate de vacanta etc. si imbraca forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivatii: odihna si recreere, de tranzit cultura, cunoastere, religie, practicarea unor sporturi etc.

Turismul rural constituie o alternativa la turismul traditional, clasic, desfasurat in statiuni si centre turistice precum si la oferta turistica 'standard' - de tip industrial.

1.2 Agroturismul - componenta a turismului rural

Agroturismul este un concept de data mai recenta in UE, cu referire la diferitele forme de turism aflate in legatura directa cu activitatile agricole si/sau cu constructiile care au avut alte destinatii, decat agricole. Aceasta forma specifica de turism rural este sustinuta de micii proprietari de la tara - de obicei ca activitate secundara - activitatea desfasurata in gospodaria proprie ramanand deci principala ocupatie si sursa de venit. Adesea, se face o distinctie intre 'agroturism' si 'farm tourism' (turism de tip 'ferma taraneasca') sau echivalentul acestuia, care se foloseste de obicei pentru a desemna simplu si clar folosirea caselor taranesti drept locuri de cazare a turistilor (case de oaspeti inchiriate pe perioada concediilor, case de sanatate etc.). Acesta nu este agroturism in sensul strict al cuvantului, de vreme ce aceste case taranesti isi pierd functiunea agricola sau nu sunt prea mult timp ocupate de taranii activi. In ciuda pierderii legaturii directe cu activitatea agricola propriu-zisa, 'farm tourism'-ul este o importanta forma de turism rural cu un considerabil aport in economia locala, acolo unde acesta se practica (Anglia, Islanda).

Agroturismul este o forma a turismului rural care utilizeaza pentru cazare si servirea mesei numai pensiunile turistice si pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale si de valorile cultural-istorice, de traditiile si obiceiurile prezente in mediul rural. Spatiul rural prin componentele sale satisface o paleta larga de motivatii: odihna si recreere, cunoastere, cultura, practicarea sportului, cura de aer sau balneara, vanatoare si pescuit, oferind agroturismului o arie mare de cuprindere a posibilitatilor de loisir. ¹

Prin aceasta, agroturismul este un mijloc de valorificare integrala a mediului rural cu potentialul sau agricol, turistic, uman si tehnico-economic. Agroturismul prezinta unele trasaturi ce-l diferentiaza de turismul traditional, standard si anume:

. consumul turistic se petrece in mediul rural, unde esentiale sunt: calitatea pensiunii turistice sau agroturistice si a serviciilor de primire la fermieri, cunoasterea mediului natural, uman si cultural, precum si originalitatea produselor turistice;

. oferta turistica este autentica, originala, diversa si personalizata, organizata si condusa de fermieri, deci de oamenii satului;

. este o activitate economica complementara exploatatiei agricole si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia;

. ofera populatiei cu venituri mai reduse posibilitatea de odihna si reconfortare, de petrecere a timpului liber din vacante sau week-end-uri, in peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural-educative si cu o ospitalitate specifica;

. nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura generala si dotarii turistice sau pentru alte amenajari de profil;


Eugen Buciuman, Economia turismului rural si agroturismului, Alba Iulia, 1999

. se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneare sau montane;

. este un turism 'difuz' prin specificul ofertei sale diversificate si de mare raspandire in spatiu;

. nu este compatibil cu turismul de masa, dezvoltat in statiuni si centre turistice si in arii periurbane.

Spatiile turistice rurale se diferentiaza dupa trasaturile fizico - geografice dupa modul de utilizare al terenului, dupa resursele specifice, posibilitatea de integrare a activitati turistice, etc.

In functie de acestea se disting urmatoarele categorii:

- Vetrele satelor;

- Padurile (al doilea element al mediului rural);

- Apele

- Terenurile agricole

Exista anumite obiective concrete ale produselor turistice oferite, se vorbeste de turism de descoperire, educativ, de recuperare, religios, sportiv, cultural. Fiecare dintre aceste forme necesita produse capabile sa raspunda aspiratiilor clientelei specifice. Cei care sunt responsabili cu activitatile turistice trebuie sa prospecteze noi cai de oferte pornind de la buna cunoastere a clientelei turistice, a modului sau de viata, a aspiratiilor exprimate sau neexprimate in majoritatea cazurilor. Pentru a se putea promova cererea e trebuie anticipata: trebuie adoptata si urmarita o anumita logica a produselor turistice.

Produsul turistic prezinta o structura complexa manifestata in diverse combinatii ale elementelor: cazare, hrana, transport, primire, excursii, calitatea mediului inconjurator, servicii practicate si dozate in functie de cerere.

Se disting doua tipuri de componente:

primare (de baza): cazare, hrana, transport

secundare (auxiliare): primirea, agrementul, animatia, activitatile sportive

Produsul turistic trebuie sa imbine elementele componente in functie de specificul mediului inconjurator si poate avea o paleta restransa limitata doar la componentele de baza, daca turistul are garantia practicarii unei activitati la alegere in apropiere.

Oferta poate fi amplificata in mod corespunzator atunci cand exista elemente auxiliare atractive (balneoterapie). In toate cazurile trebuie prevazute servicii publice comerciale, administrative si de asistenta medicala.

Din punct de vedere structural produsul turistic include o diversitate de componente: cele de baza si cele auxiliare.

Construirea produsului turistic este o problema deficitara in marea majoritate a cazurilor; de multe ori cererea turistilor este imprecis conturata si in aceasta situatie existenta unei game de produse poate garanta stabilirea unor relatii comerciale intre turisti si produsul turistic oferit. Produsul turistic la fel ca si cel industrial (comercial) nu are forta comerciala daca nu satisface cateva cerinte:

imagine de marca

raport optim intre calitate si pret

unicitate (raritate) pe piata

asigurarea unei game largi de elemente turistice

In Romania exista putine asezari rurale care sa poata oferi ceva unic pe piata.

Produse rare: manastirile din N Moldovei, Olteniei, bisericile din M Apuseni, Cimitirul vesel de la Sapanta, prelucrarea mestesugareasca a lemnului, olaritul, cusaturi sau fibre textile.

Agroturismul ca activitate economico-sociala trebuie sa devina o componenta a ecoturismului si ca atare, cele 10 principii pentru dezvoltarea durabila turismului se pot aplica si in acest caz. Punctam aceste principii:

  • Folosirea durabila a resurselor turistice (exploatare optima, conservare, protejare).
  • Reducerea supraconsumului si a risipei de resurse turistice.
  • Mentinerea diversitatii naturale, culturale si sociale a spatiului rural.
  • Integrarea agroturismului in planificarea si strategia de dezvoltare nationala, regionala si mai ales locala (dezvoltarea ofertei, promovare si organizare, precum si dezvoltarea infrastructurii generale si tehnico-edilitare).
  • Sprijinirea economiilor locale in dezvoltarea socio-economica a comunitatii, dar si in protejarea naturii si a valorilor culturale (efectul multiplicator al agroturismului).
  • Implicarea comunitatilor locale in sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de initiativa pentru dezvoltarea si sprijinirea ofertei agroturistice locale, pentru protejarea mediului inconjurator si a bunurilor culturale, de aici rolul organizatiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice, in cazul nostru, Asociatia Sateasca de Turism Rural.
  • Consultarea specialistilor si a publicului in dezvoltarea agroturismului si a economiei locale pentru a se evita conflictele de interese intre politica guvernamentala si cea locala.
  • Dezvoltarea durabila a agroturismului trebuie sustinuta prin pregatirea profesionala, calificare, perfectionare, formarea formatorilor din randul localnicilor, pregatirea civica si sociologica adecvata.
  • Promovarea marketingului in agroturism prin studierea pietei turistice din aria locala si regionala pe plan national si international.
  • Cercetarea si monitorizarea activitatii de turism si a actiunilor de protejare si conservare a mediului inconjurator, precum si a resurselor turistice.
  • In UE se considera ca succesul activitatii de agroturism are in vedere o singura strategie si anume: calitatea serviciilor. Aceasta strategie se aplica in toate componentele activitatii de turism (managementul total) si permite sa se realizeze servicii turistice competitive si sa completeze lacunele existente in definirea produselor agroturistice, in controlul operativ pentru protectia turistilor sub aspectul prestatiilor, in organizarea si distributia ofertei turistice diferentiate si multiple in continut si forma, personalizata si dispersata in teritoriu. Conceptul de calitate pune in evidenta responsabilitatea fermierului la nivelul ofertei sale, al retelei in care se insereaza, dar si in mediul inconjurator local.

De aceea, in turismul rural si, cu precadere, in agroturism, trei componente sunt esentiale: teritoriul, produsele turistice si oamenii. Profesionalismul, parteneriatul (deci asocierea intre fermieri si intre acestia si administratia locala sau alte asociatii/ institutii locale) si creativitatea (deci personalizarea) sunt axele care conduc agroturismul spre un veritabil factor de dezvoltare rurala, sursa de utilizare a fortei de munca, directa si indirecta, intr-un mediu rural in plina transformare (Information agricole, nr. 661, 1993).

Analizand cele trei componente ale activitatii de turism rural si agroturism se poate aprecia faptul ca 'fermierul' este actorul principal, care sta in atentia guvernelor si organismelor ce se ocupa de amenajarea si dezvoltarea spatiului rural. Luand in calcul cele trei componente, se pot concluziona urmatoarele:

1. teritoriul satului cu mediul sau inconjurator - natural si construit - si resursele turistice aferente acestuia reprezinta suportul si 'materia prima' pentru agroturism; exploatarea durabila a acestuia se inscrie in conceptul de ecoturism;

2. produsele agroturistice (oferta turistica) trebuie sa fie cat mai autentice si de calitate, oferta fiind diversa si alternativa la cea 'standard'.

3. oamenii (fermierii) responsabili de activitatea de agroturism organizeaza si conduc aceasta activitate.

Din cele prezentate rezulta ca agroturismul poate fi numai o componenta a turismului rural, dar, cu cele mai mari implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de viata al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in general si nu in ultimul rand, in protejarea si conservarea mediului natural si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (si durabile).

1.3. Turismul rural si agroturismul in Uniunea Europeana

1.3.1. Initiative la nivelul Uniunii Europene

. Consiliul Europei a lansat campania pentru 'Lumea Rurala' care a avut cu siguranta o incidenta puternica asupra dezvoltarii turistice a acestor regiuni. Raportul Adunarii Parlamentare cu privire la turismul rural si integrarea sa intr-o politica globala, invita toate statele membre sa promoveze turismul rural care - prin protejarea mediului si a identitatii culturale locale - poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta, intr-o politica europeana integrata, echilibrul eco-cultural si social dintre oras si sat.Ca o contributie la Anul European al Turismului (1990), Consiliul Europei a elaborate un ghid pentru promovarea turismului 'inteligent', adica promovarea unui turism care sa protejeze mediul si care sa reprezinte o sursa complementara de resurse financiare pentru populatia rurala, si, deci, ca un factor important de stopare a depopularii satelor. Parlamentul European a elaborat un raport cu privire la crearea parcurilor, protejarea si dezvoltarea agroturismului. ¹

. Comisia Uniunii Europene, prin raportul Viitorul Lumii Rurale, ca si prin reforma fondurilor structurale si incidenta lor asupra dezvoltarii turismului rural, subliniaza importanta pe care trebuie s-o acorde aceasta comisie sectorului economic. Programele operationale din aproape toate regiunile si majoritatea planurilor de afaceri ale gruparilor locale de dezvoltare in cadrul initiativei LEADER, contin proiecte novatoare si demonstreaza ca 'actorii ' locali (prestatorii de servicii agroturistice) se implica in dezvoltarea armonioasa a unui turism rural de inalt nivel.²

Dezvoltarea integrata, echilibrata si pe termen lung - asa numitul tip de dezvoltare 'durabila' sau 'sustinuta' - presupune existenta unor politici comunitare care sa sustina

turismul rural - 'turismul verde' - , pentru valorificarea spatiului rural. In aceasta privinta

merita sa amintim Planul de actiuni comunitare in favoarea turismului si Programul

Vasile Glavan, Agroturism. Ecoturism, editura Alma Mater, Sibiu, 2002

comunitar de politica si actiuni in materie de mediu si de dezvoltare durabila (Consiliul UE, 1990, 1993). De asemenea, s-au alocat fonduri structurale (Fondul de Dezvoltare Structural si Fondul Regional) pentru dezvoltarea turistica a zonelor rurale si pentru pregatirea profesionala in acest domeniu. Ca urmare a experientelor realizate in cursul Anului European al Turismului, actiunile comunitare in favoarea turismului rural merg in directia sustinerii definitiei, crearii si comercializarii produselor 'turism rural' intr-o retea europeana identificabila prin marcile de calitate.

. Politica agricola comuna in Uniunea Europeana (UE)

Reglementarile UE menite sa sporeasca eficienta structurilor agricole au in vedere un sistem de ajutor financiar pentru cresterea investitiilor in activitatile turistice si mestesugaresti in fermele taranesti. Schema se bazeaza pe conceptia comisiei asupra a ceea ce se intelege prin agroturism, definitia aplicandu-se numai fermierilor care obtin 25% din totalul veniturilor lor, din activitatea de ferma. Sub acest prag, orice activitate de turism, efectuata in cadrul fermei, nu mai este considerata ca parte a activitatii acesteia si deci, nu se acorda ajutorul mentionat conform reglementarilor adoptate. Desi reglementari generale se aplica in intreaga comunitate, exista unele masuri specifice in agroturism care prevad acordarea de asistenta financiara zonelor mai putin favorabile, care includ vestul Irlandei, unele zone din Italia si unele insule ale Scotiei.

. Politica regionala in Uniunea Europeana

Turismul rural se realizeaza in majoritatea cazurilor in acele regiuni care beneficiaza de ajutor financiar din partea Fondului de Dezvoltare Structural si Fondului Regional al Uniunii Europene, care s-au redus simtitor. De exemplu, in cadrul sprijinului acordat de UE pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare in mediul rural, locul cel mai important il ocupa masurile de incurajare a turismului rural si a pregatirii profesionale in domeniul turismului. Aceasta presupune finantarea investitiilor menite sa creeze facilitati in domeniul turismului, cum ar fi: cazarea la fermele taranesti, dezvoltarea parcurilor naturale, a activitatilor sportive (golf, ski etc.).

. Initiativa LEADER

In anul 1990, Comisia UE a adoptat o noua initiativa pentru dezvoltarea rurala, intitulata LEADER (Links between Actions for this Development of the Rural Economy' - legaturi intre actiunile pentru dezvoltarea economiei rurale). Conform acestei initiative, Comunitatea si-a propus sa incurajeze integrarea dezvoltarii rurale la nivel local. Prin initiativa LEADER s-a infiintat o retea de circa 100 grupuri de actiune in domeniul localitatilor rurale. Fiecare grup are urmatoarele sarcini:

dirijarea subventiilor pentru finantarea zonelor geografice proprii;

furnizarea de informatii intregii Comunitati Europene cu privire la masurile si fondurile menite sa incurajeze dezvoltarea rurala in zona;

pregatirea profesionala a fortei de munca si asigurarea asistentei tehnice;

dezvoltarea turismului rural;

incurajarea crearii de firme mici, intreprinderi mestesugaresti si asigurarea de servicii locale;

exploatarea si comercializarea produselor agricole locale.

1.3.2. Programe europene privind dezvoltarea turismului rural

Pentru incurajarea turismului rural, in tarile Uniunii Europene si in altele, s-au elaborat o serie de programe (Euroturism, 1992). Se remarca programele: 'Expert', 'The Village I Love', 'Data Base on Rural Tourism Services', 'Interregional Celtic Cooperation', 'European Rural Tourism Network', 'Transnational Agri -Tourism Information Centre', 'Study on Rural Tourism' s. a., in unele dintre acestea a fost implicata si Romania.

. Programul 'EXPERT', al carui obiectiv principal l-a reprezentat incurajarea dezvoltarii turismului rural in regiunile si tarile participante (Belgia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Marea Britanie, Cipru, Cehia, Slovacia, Franta, Polonia, Rusia, Suedia), se bazeaza pe principiile de inovare, transferabilitate, dezvoltare durabila si profitabilitate. Sectorul vizat a fost cel al 'turistilor specializati' cum ar fi: organizatiile profesionale, scolile, universitatile, grupurile avand o anumita vocatie. Dupa primul an de functionare a fost creata Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului Rural (ATRAC), cu scopul de a incuraja turismul rural si cultural si de a continua proiectele programului 'EXPERT'. Proiectul a permis crearea unor activitati ale turismului rural luand in considerare protejarea mediului inconjurator, dar si crearea unei retele cuprinzand 17 tari.

. Programul 'THE VILLAGE I LOVE' organizat de EUROTER are 51 de modele de proiect. Acest program este o publicatie trilingva (germana, engleza si franceza) si trateaza probleme in materie de turism rural prin organizarea unor concursuri. Astfel, in anul 1990 'Anul European al Turismului', au fost prezentate cele mai bune 51 proiecte din 14 tari europene.

. Programul 'DATA BASE ON RURAL TOURISM SERVICES'. Tinand cont de importanta noilor tehnologii, responsabilii acestui proiect au pus la punct un program pe calculator (MS-DOS, MacIntosh) pentru a colecta informatii relative despre serviciile oferite pe piata turismului rural. Aceste informatii indica intreprinderile care ofera servicii turistice, elementele de arta si cultura specifice regiunii respective, caracteristicile mediului inconjurator. Proiectul vizeaza armonizarea informatiilor disponibile cu serviciile necesare turismului rural, pentru a facilita contactele intre prestatorii de servicii de turism rural si agentii. Programul a fost testat in regiunile Friuli-Venezia-Giulia si oferit altor regiuni de catre Ministerul Italian al Turismului. Utilizarea noilor tehnologii in turismul rural este foarte importanta deoarece tine cont de distantele lungi si de nevoia de stabilire de retele de comercializare.

. Programul 'INTERREGIONAL CELTIC COOPERATION' Proiectul a promovat crearea unei identitati comune celte, alaturi de constientizarea protectiei mediului pe tot timpul sezonului turistic.

. Programul 'EUROPEAN RURAL TOURISM NETWORK', organizat de EUROGITES in colaborare cu 12 organizatori din turismul rural in 9 state europene si EUROTER. Acest proiect comporta trei elemente si permite cunoasterea pietei europene a turismului rural si asista la crearea unui program de informare si promovare a locuintelor turistice din fiecare tara. Activitatile federatiei propun trimiterea de specialisti in aceste tari, formarea profesionala a celor ce gireaza activitatea turistica a satelor si a proprietarilor de ferme si pensiuni turistice.

. Programul 'TRAINING SEMINAR FOR RURAL TOURISM OPERATORS'. Pentru a diversifica sursele venitului rural si a imbunatati calitatea produselor turismului rural au fost organizate cinci seminare de pregatire profesionala pentru operatorii din mediul rural avandu-se in vedere, mai ales, femeile. Seminariile au avut ca obiectiv imbunatatirea cunostintelor de tehnici de management si marketing ale participantilor, ca si aspectele relevante ale comertului si taxelor legale, cuplate cu ore instructive de planificare a investitiilor si calculare a costurilor. Proiectul, la care au participat Danemarca, Ungaria, Irlanda, Marea Britanie si Portugalia s-a aplicat in mai multe regiuni decat in etapa precedenta si a avut ca scop realizarea prosperitatii pe termen lung in zona, printr-o abordare integrala a activitatilor socio-economice, culturale si de mediu. ¹


Puiu Nistoreanu, Ecoturismul si turismul rural, editura ASE, 2002

. 'Agricultura-Mediul-Turismul', proiect elaborat de Franta, Italia, Spania si Belgia, a urmarit realizarea unei 'deschideri' a agriculturii catre alte activitati, in special, pentru sudul Europei. Scopul programului a fost crearea si dezvoltarea unui produs turistic rural de inalta calitate, care sa tina cont de protejarea mediului, de cultura locala si care sa realizeze noi legaturi intre agricultura, mediu si turismul rural. Activitatile programului au inclus realizarea unor studii de caz la nivel intercomunal, precum si patru seminarii interregionale pe baza acestor studii. S-a studiat, de asemenea, posibilitatea dezvoltarii unui sistem de conectare a turismului rural si sectorul agricol, plecand de la analizele detaliate a zece lucrari europene: seminarii, teste si schimb reciproc de informatii. Programul pune accent pe calitatea turismului prin descoperirea naturii. El se axeaza pe transferul de tehnologie si experienta, pe baza unor studii de caz concrete.

. Opération Villages Roumaines (BELGIA), in programele - pilot realizate in Romania (1992-1997), a avut in vedere urmatoarele: sustinerea dezvoltarii descentralizate, regionale a turismului; sustinerea dezvoltarii sectorului privat in dezvoltarea de forme alternative de turism (crearea de produse si activitati specifice turismului rural); crearea de asociatii turistice locale care sa functioneze in retea si formarea responsabililor turistici locali; crearea mijloacelor de promovare si informare turistica; producerea si difuzarea materialelor de promovare a produselor turistice rurale; dezvoltarea resurselor umane cu formarea de formatori si de agenti de dezvoltare locala; transmiterea know-how in randul prestatorilor de servicii turistice din mediul rural.

1.3.3. Asociatii si organisme in turismul rural

In tarile Uniuni Europene (Germania, Franta, Belgia, Luxemburg, Italia etc.) s-a incurajat crearea de asociatii si organisme pentru promovarea turismului rural si serviciilor conexe. Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reteaua EUROTER, care are ca obiectiv principal promovarea produselor agroturistice in Europa. Sub egida EUROTER s-a infiintat in septembrie 1990, Asociatia EUROGITES (Federatia Europeana pentru Cazarea Turistica Rurala la Cetateni, Ferma si in Sat), care reuneste 22 de organizatii nationale din 14 tari europene (inclusiv Romania), totalizand peste 95.000 de structuri de primire (cazare) in mediul rural. EUROGITES are ca scop valorificarea si protejarea spatiului rural si a turismului rural la ferme si la sate. Creata prin mobilizarea asociatiilor Fédération des Eurogites, asociatia EUROGITES da imaginea de marca pentru cazarea turistilor la locuitorii satelor si la ferme in spatiul UE.

Intre obiectivele EUROGITES enumeram urmatoarele:

. definirea ofertelor turistice in mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate in turismul rural din Europa;

. crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra;

. codificarea produsului Turism rural, astfel incat sa fie inteligibil pentru client (prin marca sau logo) si in asa fel incat clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere;

. atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin turism in mediul rural;

. sa construim Europa inseamna sa fim solidari. Deci, trebuie sa ajutam tarile in care turismul rural se afla in faza de organizare, punand la dispozitie experti, astfel incat sa se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care sa poata fi oferit pe piata turistica.

La nivel european s-au infiintat si alte asociatii cum sunt: Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului Rural (ATRAC) cu scopul de a incuraja turismul rural si cultural in cadrul programului EXPERT (incurajarea turismului rural si protejarea mediului inconjurator) si asociatia ECOVAST Strategia pentru o Europa Rurala, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale si nationale, cu implicatii ecologice si socio-economice.

In Franta, sub auspiciile Ministerului Turismului si ale Ministerului Agriculturii s-a infiintat Federatia Nationala de Habitat Rural si de Amenajare Rurala care promoveaza produsul agroturistic Rendez-vous en France, la decouverte ce ofera cazare, servicii si agrement in localitati rurale.

In Belgia functioneaza Fédération de Gites de Wallonie, iar in Germania sunt mai multe organizatii de turism rural sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land. Cele mai reprezentative sunt: Vacanta in gospodaria taraneasca cu 14 uniuni de land, Turism rural si Vino la tara (Komm aufs Land), care sunt autonome, dispun de un marketing propriu si se preocupa de alcatuirea ofertelor, reclama si comercializarea lor, pregatirea si perfectionarea membrilor organizatiei s.a.¹


Vasile Glavan, Agroturism. Ecoturism, editura Alma Mater, Sibiu, 2002

1.3.4. Masuri de stimulare a activitatii de turism rural

In Germania, in anul 1992, s-a pus in aplicare un program de pregatire a operatorilor din domeniul turismului rural (in speta, agroturismul) pentru fermierii din

West Flanders si din provincia Limburg. Programul cuprinde toate informatiile practice necesare pentru dezvoltarea agroturismului, consultanta in domeniul juridic si fiscal, marketing, management si asistenta privind posibilitatile de sprijin financiar etc. Obiectul programului avea in vedere constientizarea populatiei locale asupra posibilitatilor pe care agroturismul le-ar putea oferi. Urmare acestui proiect s-au inregistrat rezultate pozitive. De exemplu, numarul de operatori localnici care ofera cazare a crescut cu peste 50% (de la 60 la 93 de case), in anul 1993.

Proiectul a inclus si crearea unui nou produs turistic in regiune, cu elemente rurale si locale, asigurand pe de alta parte, locuri de munca pentru doi manageri de proiect care ofera consultanta si asistenta noilor operatori din domeniul turismului rural. Interventia statului in vederea sprijinirii financiare, se realizeaza la nivelul fondurilor, iar aceste ajutoare sunt atribuite organizatiilor. Masurile de sustinere a turismului la ferma (agroturism) prevad asistenta financiara in anumite domenii. Astfel, in anii 1994-1995 s-a investit de catre landul Bavaria cca. 1,5 miliarde DM, din care 6 milioane DM numai pentru studii de marketing si promovare.

Prin regimul fiscal din Germania, prestatorii particulari sunt supusi impozitarii pe venit, dar in anumite landuri, prestatiile sunt supuse TVA (in Baden - Wurttemberg si Renania - Palatinat, TVA = 14%). In landul Renania -Palatinat se prevede, in plus, o taxa de ocupare pentru un spatiu de primire. Urmare a dezvoltarii turismului rural, in Germania s-au inregistrat la nivelul anului 1996, circa 20 milioane de turisti (germani, americani, olandezi, austrieci, japonezi etc.) cu peste 645 milioane de innoptari si o cifra de afaceri de cca. 5 milioane de DM (Uwe Schulte, Simpozionul de turism rural, Mangalia, 1997).

In Italia, utilizarea noilor tehnologii a capatat importanta pentru turismul rural, luand in considerare distantele de parcurs si lipsa de comercializare. Pe langa acest proiect autoritatile italiene se preocupa intr-o mare masura si de protejarea mediului prin agroturism. De fapt, nu este posibila dezvoltarea cu succes a agroturismului, daca peisajul si mediul nu si-au conservat caracteristicile lor traditionale. In acelasi timp, sustinerea dezvoltarii agroturistice poate sa reprezinte o sustinere indirecta a dezvoltarii 'serviciilor' aduse mediului rural. Prin regimul fiscal italian, organizatiile turistice rurale platesc impozit pe venitul obtinut din agroturism, precum si TVA de 9%.

In Belgia, Federation des Gites de Wallonie a elaborat un program pentru dezvoltarea spatiului de cazare in mediul rural si a avut scopul de a convinge proprietarii de imobile rurale din Wallonia ca acestea pot fi restaurate si valorificate in mod eficient pentru primirea turistilor.

Proiectul incearca sa stimuleze economia rurala si agricola a regiunii Wallonia, sa diversifice activitatile regiunii, aratandu-se totodata, ca mediul natural si rural, in general, nu este afectat negativ. Pentru a se atinge obiectivele proiectului a fost realizat un film video cu o durata de 9 min. filmul, intitulat Genese d'un gite (Crearea unui popas rural), care arata cum o familie modesta din Ardennes, un sat slab populat, isi transforma treptat hambarul intr-un spatiu de primire rurala pentru turisti.

Proiectul subliniaza si necesitatea protejarii mediului inconjurator, sugerandu-se in acelasi timp, o activitatea concreta si rentabila intr-o regiune mai putin dezvoltata turistic. El permite, de asemenea, transformarea imobilelor nefunctionale in structuri de primire, locuibile, integrand astfel agricultura in activitatea turistica. Regimul fiscal din Belgia prevede un impozit pe venitul realizat din activitatea agroturistica, considerata ca fiind complementara. De asemenea, pentru camerele-pensiune se aplica un TVA unic.

Sprijinul din partea statului consta in acordarea de subventii regionale pentru finantarea popasurilor rurale si subventii ale anumitor provincii, pentru acelasi scop. Asociatia Fetourag este subventionata, in proportie de 30%, de catre Comunitatea franceza, avand in acelasi timp si anumite bonificatii asupra dobanzilor de catre Uniunea Europeana, iar organizatia Vlaamse Federatie primeste fonduri din partea UE si a Bancii Agricole Belgiene.

In Spania, sprijinul financiar din partea statului pentru dezvoltarea activitatii de cazare la cetateni consta in:

. subventii pentru reabilitarea patrimoniului in localitatile cu mai putin de 2000 de locuitori, din Catalonia si Insulele Canare;

. subventii pentru investitii (30%) in Galicia si Asturia;

Agroturism Basc primeste subventii din partea Uniunii Europene, de la 25 la 50% din totalul subventiei provinciei.

Prin regimul fiscal adoptat, cele doua asociatii nu sunt supuse impozitarii in acest domeniu.

In Franta, in localitatea Anvergue s-au acordat subventii pentru structurile agroturistice de primire, acestea obtinand astfel, clasificari de minimum doua stele.

De asemenea, se constata - conform unui studiu de fezabilitate - ca cererea pentru hanurile turistice este sensibila la urmatoarele elemente: autenticitate, arhitectura specifica, valorificarea superioara a produselor rurale si dotari cu echipamente de calitate. In perspectiva se va avea in vedere realizarea unui catalog 'Auberges de Pays', a carui marca este in proprietatea Camerei Regionale de Comert si Industrie ANVERGUE, urmareste extinderea retelei de hanuri si in alte regiuni sau comitate ale Frantei, contribuind astfel la promovarea si dezvoltarea turismului rural.

1.4. Turismul rural si agroturismul in Romania

1.4.1 Scurt istoric al turismului rural si agroturismului in Romania

In Romania turismul rural se practica de peste sase decenii - dar in mod sporadic si neoficial - prin cazarea la cetateni a vizitatorilor ocazionali ai unei asezari rurale. In mod organizat, in cadrul retelei de turism, inca din anii 1967-1968, s-au realizat primele actiuni turistice in mediul rural pentru grupuri de turisti pe litoralul romanesc al Marii Negre.

Incepand cu anul 1972, Centrul de Cercetari pentru Promovare a Turismului International a trecut la identificarea si selectarea unor asezari reprezentative pentru satul romanesc, pentru a fi lansate si promovate in turism. In urma elaborarii acestor studii s-au stabilit cataloage pentru 118 localitati rurale ca 'sate turistice', creandu-se astfel, premisele dezvoltarii oficiale a agroturismului si turismului rural.

Cu data de 16 iulie 1973, prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 744 se declara experimental 'sate turistice' urmatoarele 13 localitati rurale: Leresti, Rucar, Fundata, Sirnea, Rasinari, Sibiel, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan-Voda, Vatra Moldovitei, Murighiol si Sfantu Gheorghe. Se poate mentiona faptul ca, tot prin acelasi ordin, s-a aprobat cadrul de organizare, functionare si indrumare a activitatii turistice, ca si de promovare in turism a acestor localitati. ¹

Prin Decretul 225/1974 s-a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor, satele turistice devenind astazi nefunctionale pentru turismul international. Insa, o parte din satele turistice amintite, au primit derogarea de a fi incluse in programele cu caracter cultural si folcloric contractate de catre ONT Carpati-Bucuresti, cu diferite firme din strainatate. Acestea au fost: Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.

Perioada scurta cuprinsa intre data oficializarii satelor turistice (iulie 1973) si aparitia Decretului 225/1974 nu a facut posibila organizarea activitatii de turism in satele turistice si nici amenajarea in mod corespunzator a acestora. Astfel, inainte de 1989, nu s-a putut definitiva cadrul de organizare si functionare a 'satelor turistice', cu toate ca unele dintre

Botez G., Lupu N., Indrumator pentru turismul rural, ed. Rentrop si Straton, Bucuresti, 1998

ele erau cuprinse in circuitul turistic intern si international.

Dupa decembrie 1989, in Romania s-a dezvoltat conceptul de turism rural cu cazare in pensiuni agroturistice, pensiuni turistice sau alte structuri de primire rurale. Primele gospodarii inscrise in reteaua turismului rural au fost cele din zona Moeciu-Bran-Rucar, apoi, intr-un ritm mai rapid, peste 3000 de gospodarii raspandite pe meleagurile Barsei, Dornelor, Maramuresului, Muntilor Apuseni, imprejurimile Sibiului, Clujului etc., si-au deschis portile pentru primirea turistilor.

Incepand cu anul 1990 i-au nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Romana pentru Dezvoltare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona Montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul international de turism si Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) - 1994 - , membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).

Din randul acestora, ANTREC este cea mai viabila si in mare parte a realizat ceea ce isi propunea la fondare:

identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc

formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de scurta si lunga durata

burse de specializare

schimburi de experienta in tara si in strainatate

editarea de buletine informative si reviste

infiintarea unei banci de date

cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tara si strainatate

campanii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare

participarea la targuri si expozitii nationale si internationale

realizarea unui sistem de rezervari in turismul rural romanesc

Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale si insusi Guvernul Romaniei.¹

Urmare fireasca a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor

¹ www.antrec.ro

facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona Montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre (Ordonanta Guvernului nr 62/24 august 1994) si Ordinul Ministrului Turismului nr. 20/1995referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice.

Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), reunea la sfarsitul anului 1995 peste 2000 de membrii, in 15 filiale. Activitatea turistica s-a desfasurat in cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni sau gospodarii taranesti), care au atras 18500 de turisti - din care 3500 de turisti straini - cu un sejur mediu de 4 zile/turist.

Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de catre ANTREC, saptamanalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul OSKAR - CAPITAL pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin aceasta "initiativa cu cel mai mare impact social".

Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor si a intregii activitati. Din punct de vedere calitativ, ANTREC a fost preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursuri de tehnica turistica si marketing turistic in mod centralizat sau zonal in regiunile cu circulatie turistica insemnata (Brasov, Maramures, Bucovina). Pe de alta parte, anul 1996 este punctul de pornire a programului PROGRAM PHARE pentru turism rural din tara noastra. Cu acest prilej a fost demarata o puternica activitate de promovare a resurselor turismului rural romanesc si au inceput demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari.

In cel de-al treilea an de existenta (1997) al ANTREC Romania numarul membrilor sai a ajuns la aproape 3000, iar cel al filialelor la 28. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom, al primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (targuri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale.

Anul 1998 concretizeaza imaginea ANTREC-ului:

  • cei peste 2500 de membri, organizati in 30 de filiale judetene;
  • mai mult de 1000 de pensiuni turistice si agroturistice - omologate si clasificate
  • aproximativ 150.000 turisti romani si straini, cu un sejur mediu de 4 zile

Preocuparile actuale vizeaza: editarea celui de-al doilea catalog al pensiunilor turistice si agroturistice, finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tarile membre EUROGITES, prezenta in paginile INTERNET-ului. O problema vitala ce se doreste realizata in cel mai scurt timp este cea a implementarii unui sistem viabil de asigurari pentru turistii ce practica turismul rural, pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazdele si pentru gospodariile acestora.

Legat de strategia dezvoltarii turismului rural in tara noastra ANTREC si Ministerul Turismului au optat mai mult pentru calitate si nu atat pentru cantitate. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural in Romania a fost constituita, prin ordinal Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia tehnica pentru dezvoltarea turismului rural. Din aceasta comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie in acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Institutul de Cercetare pentru Turism, Institutul National de Formare Manageriala in Turism, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Educatiei Nationale.

Pe langa cele prezentate pana acum, consideram ca nu lipsita de importanta este existenta, in momentul de fata, a peste 25 de firme ce desfasoara activitate de touroperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim doar cateva: "Branimex" si "Ovidiu Tour" Bran (Brasov), "Trans Tour" Praid (Harghita), "Dublion" Campulung (Arges), "Daragus" Balvanyos (Covasna), "Montana Service" Vidra (Vrancea).

1.4.2 Legislatia romaneasca in domeniul turismului rural si agroturismului

Principalele acte normative emise dupa anul 1990, pentru stimularea dezvoltarii turismului rural romanesc se refera la:

. definirea termenilor: pensiune turistica si ferma (pensiune) agroturistica prin Ordonanta Guvernului nr. 62 din 24 august 1994, aprobata prin Legea nr. 145/1994; ulterior, prin Ordinul Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999, publicat in Monitorul Oficial nr. 242 bis/1999, s-au reactualizat notiunile si continutul in forma actuala. Actul legislativ stipuleaza si urmatoarele conditii pentru organizarea unei pensiuni turistice rurale/agroturistice:

- amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor agroturistice trebuie realizata in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor;

- dotarile din camere si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi cu exclusivitate la dispozitia acestora. In interiorul camerelor nu se admit obiecte personale ale proprietarului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar stanjeni turistii);

- spatiile pentru prepararea si servirea mesei, in cazul in care sunt destinate si pentru consumatorii din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decat al celor de cazare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifica similar unitatilor de alimentatie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului (M. O. 242 bis/1999);

- pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta, pentru montarea corturilor si rulotelor, criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor, conform Anexei 1.6. (Criterii minime privind clasificarea campingurilor, satelor de vacanta si a popasurilor turistice; Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 242 bis/1999).

. Prin aceleasi acte normative s-au stabilit si unele facilitati pentru dezvoltarea turismului rural. Intre acestea amintim:

acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii (telefon, telex, fax);

asistenta tehnica de specialitate - sub toate formele - din partea Ministerului Turismului si a asociatiilor profesionale;

consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, in formele si conditiile prevazute de lege, suprafete de teren necesare construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni si ferme agroturistice;

cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor si pensiunilor agroturistice in materialele de promovare turistica editate de Ministerul Turismului si ANTREC;

includerea in programele institutiilor de invatamant cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice a pensiunilor si fermelor agroturistice (ASE Bucuresti, Centrul de Formare si Inovare pentru Dezvoltare in Carpati-Dorna Candreni etc., Tourism, Hotel, Restaurant-Consulting Group etc.).

Prin facilitatile acordate se creeaza un cadru favorabil pentru dezvoltarea turismului rural si agroturismului in zonele mentionate, impunandu-se mediatizarea si aplicarea corecta a acestor masuri.

. Organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, aprobate prin HGR nr. 364/15.05.1996 in completarea HGR nr. 201/1990 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Decretului Lege nr. 54/1990;

. Aprobarea a doua amendamente la Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 83/1994, pentru apararea intereselor locuitorilor zonei montane.

. Stabilirea 'Normelor si criteriilor privind clasificarea pe flori (margarete) a pensiunilor rurale si pensiunilor agroturistice' aprobate prin ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995 si publicate in Monitorul Oficial nr. 10/1995. ¹

In scopul protectiei calitatii produsului turistic, activitatea pensiunilor si pensiunilor agroturistice trebuie sa se desfasoare cu respectarea actelor normative ce reglementeaza turismul in Romania. In acest sens, in functie de calitatea serviciilor oferite si la nivelul de dotare, pensiunile turistice din mediul rural sunt clasificate pe flori (mai precis, de la 1 la 4 margarete), iar pensiunile agroturistice de la 1 la 3 margarete.

La activitatea consiliilor tehnice de clasificare si verificare, alaturi de specialisti din Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pot participa si reprezentantii asociatiilor profesionale din turism (Federatia Romana pentru Dezvoltare Montana - FRDM, Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural -ANTREC, Asociatia Cabanierilor, Asociatia Hotelierilor din Romania), acordand consultanta tehnica de specialitate pentru intocmirea documentatiei de clasificare.

De altfel, in scopul solutionarii cu operativitate a problemelor privind organizarea si promovarea turismului rural in Romania, la nivelul Ministerului Turismului a fost constituita 'Comisia tehnica pentru dezvoltarea turismului rural', din care fac parte specialisti de la ministerele si institutiile implicate si anume: Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Turism, Centrul National de Invatamant Turistic, Ministerul Apelor si Ministerul Educatiei si Cercetarii.

1.4.3. Forme actuale de organizare a turismului rural

Punctul de plecare in definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural il constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un moment dat. Mai precis, prin efectul Decretului Lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, se creeaza coordonatele infiintarii agentilor economici cu vocatie in desfasurarea de activitati specifice turismului rural.

Dupa anul 1990, masurile privind constituirea si intarirea cadrului organizatoric necesar stimularii dezvoltarii turismului rural s-au concretizat in:

. constituirea - cu sprijinul Ministerului Turismului - a Asociatiei Nationale pentru

Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 242 bis/ 31.5.1999

Turism Rural,Ecologic si Cultural (ANTREC), care numara 31 filiale, respectiv: Alba, Arges, Bacau, Buzau, Bistrita-Nasaud, Bihor, Brasov, Cluj, Caras-Severin, Covasna, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Galati, Harghita, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Litoral, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vrancea si Valcea, insumand in prezent peste 3000 de gospodarii;

. constituirea Federatiei Romane pentru Dezvoltare Montana (FRDM), cu peste 400 locuinte omologate de Federatie (pentru turismul rural in zone pilot); federatia nu utilizeaza clasificarea spatiilor de cazare conform normelor nationale aprobate prin norme legislative;

. avizarea de catre Ministerul Turismului a constituirii altor organizatii nonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural, precum:

Asociatia 'Agroturism Montan' cu sediul in Cluj Napoca, jud. Cluj;

Fundatia de Agroturism 'Marea Neagra', cu sediul in Constanta;

Asociatia de Turism Montan Prahova;

Asociatia Rural Eco-Tours Agro-Montan' (RETAM) cu sediul in Cluj Napoca;

Fundatia Turistica 'Agro-Tour OSR' cu sediul in Vadu Izei, jud. Maramures;

Asociatia de Turism Montan 'Carpatina Sud', cu sediul in Sibiu s.a.

. infiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane cu 28 de sectii teritoriale care au in atributiile lor si promovarea agroturismului;

. constituirea Asociatiei Operation Villages Roumaines (1989);

. crearea primei organizatii a agricultorilor privati, denumita 'Federatia Agricola Montana-Dorna', care numara 1500 de membri in 10 asociatii comunale;

. infiintarea Asociatiei Turistice 'Botiza'.

1.4.4. Promovarea activitatii de turism rural si agroturism

Activitatea de turism rural si agroturism se promoveaza prin Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) - Bucuresti, care editeaza cataloage si brosuri, pliante de uz international si national.

Cataloagele editate respecta codificarea EUROGITES privind pictogramele pentru fiecare pensiune turistica si agroturistica. Promovarea ofertei turistice rurale se realizeaza si prin intermediul expozitiilor si Targului National de Turism din Romania, unde ANTREC cu filialele sale participa cu exponate artizanale si mestesugaresti locale. De asemenea, ANTREC este prezenta la toate targurile si bursele de turism internationale.

Prin programele PHARE s-au realizat studii de marketing pentru oferta agroturistica romaneasca, cu solutii concrete in organizarea si promovarea agroturismului la nivel local (Vatra Dornei, Bran-Moeciu, Arieseni-Garda etc.).

Infiintarea unor centre de informare si documentare turistica in unele arii de dezvoltare a agroturismului (Suceava, Brasov, Cluj, Maramures etc.), ca si a unor dispecerate de cazare informatizate (Moeciu), conduce la o promovare eficienta a acestei oferte turistice pe piata turistica interna si externa.

Publicitate isi fac si celelalte asociatii de turism locale prin pliante sau mici monografii ale satelor respective. ¹

Puiu Nistoreanu, Management in turism,editura ASE, Bucuresti, 2002

CAPITOLUL 2

SATUL TURISTIC SI ROLUL SAU IN DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL SI AGROTURISMULUI

2.1. Definitii. Concepte. Motivatii turistice pentru vizitarea spatiului rural si a satelor turistice

Prin valorile sale cultural-istorice, etnografice, naturale si socio-economice satul romanesc este o componenta de baza a spatiului rural, iar prin valoarea turistica atestata poate deveni un 'produs turistic' de mare originalitate si de marca pentru turismul romanesc. De aceea, pentru a da imaginea reala a spatiului rural romanesc cu spiritualitatea sa ancestrala, turismul rural si agroturismul nu pot fi promovate ca oferte turistice decat in contextul 'satului turistic' si al 'zonei etnografice' careia se integreaza. Satul turistic a fost lansat in Romania inca in 1973, cand, prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, s-au declarat, experimental, 'sate turistice' urmatoarele 14 localitati rurale (din 118 localitati identificate si selectate): Leresti, Rucar (jud. Arges), Fundata, Sirnea (jud. Brasov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Vaideeni (Valcea), Halmagiu (Arad), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitei (Suceava), Murighiol si Sfantu Gheorghe, Crisan (Tulcea), Racos (Timis). Prin acest ordin s-a aprobat cadrul de organizare, functionare si indrumare a activitatii turistice si de promovare in turism a acestor localitati, cu alte cuvinte, s-au creat premisele dezvoltarii oficiale a turismului rural si agroturismului.

Dar, prin decretul nr. 225/1974, s-a interzis cazarea turistilor straini in locuinte particulare, astfel ca, satele turistice au devenit nefunctionale pentru turismul international. Totusi, printr-o derogare a Cancelariei C.C. al P.C.R., au fost incluse in programele cu caracter cultural si folcloric ale O.N.T. Carpati-Bucuresti satele: Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan, din care au functionat doar Leresti (pentru Ambasadorii Prieteniei-grupuri de tineri artisti din SUA) si Sibiel (circuit turistic international deschis).

Pentru turismul cu turisti romani aceste 'sate turistice' si alte localitati rurale au functionat sporadic. In anii '70 O.N.T. Carpati-Bucuresti a promovat programul turistic Nunta in Carpati in satele Bogdan Voda (Maramures), Sibiel (in zona etnofolclorica Marginimea Sibiului) si Leresti (Muscelele Argesului).

Dupa anul 1992 Programul Operatiunii Satele Romanesti (O.V.R.-Operation Villages Roumaines) a promovat proiecte turistice de organizare si dezvoltare in domeniul turismului, in zone pilot, care se suprapun unor entitati etnografice cu o certa valoare turistica si anume: Bucovina, Maramures, Valea Ariesului (Tara Motilor), Bran. Preocuparea pentru gasirea unor noi formule de vacanta, din care sa se reflecte cat mai fidel posibil preferintele turistilor si sa satisfaca cerintele unui turism ce tinde sa devina un fenomen de masa, s-a bucurat si se bucura de atentia cuvenita din partea organizatiilor de turism din tara si de peste hotare. Faptul este explicabil, deoarece turismul modern cauta mereu altceva, alt aer, locuri noi, necunoscute, o ambianta umana diferita de cea proprie locului de provenienta, dar si cu un alt cadru edilitar-gospodaresc, toate acestea fiind menite sa raspunda aspiratiilor sale spre o deplina fructificare si traire a timpului liber de care dispune.

Alaturi de vacantele combinate - mare-munte, munte-mare, tratament balnear-excursii etc.-, in ultimul timp s-au impus, ca formule de concediu, satele de vacanta, dar mai ales 'satele turistice' cu sejur la fermele agroturistice, atat ca necesitate, cat si ca 'moda turistica'.

O definitie acceptata si in alte tari contureaza satele turistice drept "asezari rurale bine constituite, pastratoare de valori si traditii etnofolclorice si cu un bogat trecut istoric, care, in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc, sezonier sau in tot cursul anului si pe aceea de gazduire si asigurare a hranei pentru turistii care isi petrec un sejur cu durata nedefinita sau le viziteaza in cadrul unor programe de turism itinerant, cu sau fara servirea mesei" (V. Glavan, colab., ICT, 1980)

Intre conditiile minime ce trebuie sa le indeplineasca o localitate pentru a deveni sat turistic amintim:

. amplasare intr-un cadru natural atragator sub aspect peisagistic, fara surse de poluare;

. accesibilitate usoara pe cai rutiere, feroviare, fluviale sau aeriene;

. infrastructura generala (alimentare cu apa, curent electric, incalzire, canalizare, cai

de comunicatie);

. prezenta unor traditii si valori etnofolclorice reprezentative (arhitectura populara,

mestesuguri si artizanat, folclor si port popular, muzeu etnografic, sarbatori folclorice, traditii si obiceiuri populare etc.);

. existenta unor resurse turistice bogate si posibil a fi valorificate prin desfasurarea

unor activitati de vacanta cat mai variate: odihna, plimbari in aer liber, cura de aer, soare si ape minerale, inot si sporturi nautice, excursii usoare, ascensiuni montane, alpinism si

Maria Bacanu, Satul romanesc contemporan, editura Academiei, Bucuresti, 1996

speoturism, activitati culturale sau participarea la actiuni culturale ce se desfasoara in sat, integrare in activitatile economice traditionale etc.;

. existenta unor gospodarii cu un nivel de confort, asigurat cu mijloace locale, simple

sau mai complexe (instalatii sanitare si baie, apa curenta) si care sa corespunda normelor de clasificare existente.

Alaturi de acestea, la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contribui si urmatoarele:

. existenta unei traditii in ce priveste activitatea turistica;

. aportul unor eventuale resurse balneoclimatice (ape minerale si termale, namoluri si

gaze terapeutice, lacuri sarate, plaja maritima etc.);

. existenta unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice, de arta si

arhitectura;

. prezenta unor dotari sanitare, social-culturale, sportive, comerciale etc.;

. dotarile tehnico-edilitare adecvate (drumuri, alei, canalizare).

Dezvoltarea impetuoasa a turismului contemporan, care a dus la edificarea unor adevarate 'cetati turistice' in regiuni pline de pitoresc si inedit ale lumii, a scos la iveala, mai ales in ultima perioada, un aspect deosebit de interesant, in exploatarea caruia, converg mai multe discipline. Este vorba de cerinta crescanda pentru turismul in regiuni rurale, de reorientarea unor aspiratii, gusturi, trebuinte spre folclor, traditie si mod de viata rural, puritate a naturii etc. In aceste conditii se poate vorbi si de un comportament turistic specific care, la randul sau, implica un set de motivatii adecvate.

O analiza mai profunda, facuta din punct de vedere psihosociologic, pune in evidenta ansamblul de impulsuri, mobiluri, imbolduri, care se constituie intr-un proces psihic determinant pentru actiunea umana. Motivatia fiind o adevarata forta dinamica in complexul bio-psiho-social.

Observatiile repetate si experienta care s-a acumulat in aprecierea calitativa a fenomenelor psiho-sociale legate de turism, se cristalizeaza intr-o conceptie generala asupra motivatiei legate in cazul de fata, de turismul in zone rurale.

Trebuie sa evidentiem, de la inceput, ca trebuinta umana se poate transforma intr-un motiv numai in situatia in care a fost constientizata si integrata unei imagini, care ocupa un loc bine definit pe scara de valori a individului.

Pornind de la caracteristicile mediului citadin alaturate obligatiilor si conventiilor sociale specifice, se pot depista o serie de trebuinte, pe care oraseanul, cetateanul angrenat in ambientul urban, le emite din ce in ce mai constant si tinde sa le transforme in actiune.

Intre aceste trebuinte si motivatii turistice legate de spatiul rural amintim urmatoarele :

Reintoarcerea la natura modificata, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, socio-profesionale, statut social, este rezultatul necesitatii de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual. Ea demonstreaza ca omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi in mecanismul echilibrului functional.

Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifice zonelor rurale, dintre care se desprind: familia de tip patriarhal, comunitatea locala, grupul de munca, grupul folcloric. Turistul care vine in contact cu aceste grupuri primare isi satisface trebuintele sociale fundamentale, a caror realizare este adesea obstructionata in mediul citadin. Anonimatul si uniformitatea, caracteristice grupurilor mari, ca si starile tensionale ce se manifesta deseori in ambianta urbana se atenueaza considerabil in cadrul climatului rustic, in care turistul isi recapata conditia de membru al comunitatii, reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la actiuni comune creatoare.

Cunoasterea, intelegerea, inventarea si elaborarea sunt, de asemenea, motivatii care se pot realiza cu succes in ambianta satului turistic. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, transforma vacantele rustice intr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte si de dobandire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si sentimentul unitatii. In acelasi timp, prin initierea in mestesuguri si ocupatii traditionale locale turistii isi pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, iesind din monotonia si rutina activitatilor cotidiene.

Motivatii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete indeamna pe majoritatea turistilor care iau contact cu satele respective si vecinatatile lor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor.

Totodata, curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti, determina largi categorii de turisti sa cunoasca la fata locului si sa pastreze amintiri durabile din vacantele inedite.

Odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si ecologice, terapia ocupationala, de care doresc sa beneficieze cei ce isi ingrijesc sanatatea in vacanta, se intrunesc armonios in raza asezarilor rurale, concurand adesea prin particularitatile lor cu regimul de cura oferit de statiunile balneare. ¹

Vasile Glavan, Agroturism. Ecoturism, editura Alma Mater, Sibiu, 2002

Nu pot sa lipseasca din sfera motivatiilor nici sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care capata o nota autentica, lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale.

Desigur, resursele subiectivitatii indivizilor depasesc, de regula, orice cadru formal de enumerare si clasificare. Este cu atat mai indicat sa se dea curs, in mod concret, actiunilor ce mijlocesc si favorizeaza desfasurarea unui lant complex de motivatii, care odata cunoscute, pot stimula dezvoltarea turismului in forme pe cat de originale, pe atat de competitive si rentabile.

Intrucat satul turistic romanesc nu se prezinta ca un produs turistic de serie, ci poarta amprenta originalului, ineditului si surprizei, el constituie, in momentul de fata, una din cele mai bogate surse de satisfacere a trebuintelor, deci si a motivatiei.

Principala caracteristica cu care se impune acest produs turistic in fata consumatorilor este cadrul de compensare, fizica si spirituala a deficientelor ce insotesc, in majoritatea situatiilor, viata din colectivitatile urbane.

Turistul care aspira la o 'vacanta ideala', ale carei efecte pozitive sa dureze cat mai mult, in timp, gaseste in universul satului turistic romanesc, paleativele care atenueaza impactul cu mediul urban, cu elementele de stress ale vietii citadine si totodata ii maresc considerabil sansele de adaptare la conditiile traiului modern.

Fata de cele aratate mai sus, consideram ca satele prezinta calitati deosebite, care coincid si genereaza noi perspective pentru valorificarea bogatelor resurse pe care le infatiseaza in prezent peisajul rural romanesc.

2.2. Satul turistic in cateva tari europene

Cerintele mereu sporite de asigurare a unor forme cat mai diversificate de petrecere a timpului liber, aduc frecvent in atentia organizatorilor de vacante, notiunea de 'sat turistic'.

Consecinta a dezvoltarii industriei si a cresterii populatiei urbane, turismul in spatiul rural a devenit o realitate a zilelor noastre, cu perspective de extindere in anii urmatori.

Atat in practica turistica internationala, cat si in literatura de specialitate si de alte profiluri, se constata ca populatia oraselor se indreapta pentru recreere, tot mai mult, spre mediul rural.

In acelasi timp, se remarca faptul ca formele de turism, organizate in mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide si monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat in altul, adeseori mai aglomerat si mai trepidant, nu mai satisfac, la nivelul aspiratiilor, motivatiile si optiunile turistice ale unei insemnate parti din randul populatiei urbane. Ca urmare, cautarea mediului rural, pentru odihna si recreere, este o tendinta generala in practica mondiala a turismului.

Venind in intampinarea generala a acestei tendinte, numeroase organizatii de turism, lucrative sau obstesti, din diverse tari europene se preocupa, de mai multi ani de organizarea si institutionalizarea turismului in spatiul rural. Astfel, in tarile cu un grad superior de urbanizare si industrializare a aparut necesitatea de a recrea sau crea ambientul rustic-rural, sub multiple forme: sate de vacanta, vacante la ferme, sate-club, sate pentru tineret, statiuni rurale de odihna, precum si satul turistic, care, in ultimii ani, detine un loc prioritar.

Primele sate turistice au aparut in Franta, inca din anul 1954, fiind considerate forma cea mai originala de turism din a doua jumatate a secolului XX. Aparitia lor corespunde cerintei, tot mai stringente in zilele noastre, de a crea un confort corespunzator intr-un cadru natural cat mai nealterat.

Satele turistice sunt solicitate tot mai mult de diverse categorii de turisti si in primul rand de categoria de turisti cu copii si de tineret care vor sa-si petreaca vacanta sau concediul intr-o zona linistita si la preturi abordabile.

Tipurile si caracteristicile unor asemenea asezari difera de la o tara la alta, in functie de conditiile geografice si sociale, de traditii si preferinte, de valentele istorico-culturale etc. personalul este redus la minimum, satele turistice fiind dotate si echipate corespunzator. De regula, cazarea familiilor este solutionata in asa fel incat ele sa se poata intretine singure (menajul, aprovizionarea, prepararea mancarurilor etc.) sau, in pensiune completa, demipensiune ori numai micul dejun.¹

In literatura de specialitate se scot in evidenta, tot mai pregnant, avantajele acestei noi forme de turism care constau, indeosebi, in:

. valorificarea prin intermediul turismului a bogatului potential rural;

. economisirea de investitii pentru crearea de capacitati de cazare, alimentatie publica, agrement;

. reducerea la minimum a personalului de servire;

. descongestionarea zonelor turistice supraaglomerate;

. imbunatatirea nivelului de trai prin utilizarea si dotarea acestor spatii ca baza materiala turistica;

Zahiu Letitia, Agricultura Romaniei in procesul de integrare agricola europeana, editura EX PONTO,

Constanta, 2002

. stabilirea populatiei rurale prin crearea de ocupatii in sfera serviciilor turistice;

. surse suplimentare de venituri pentru populatia rurala.

In vederea rentabilizarii satelor turistice se folosesc diverse metode. Asa, de pilda, in perioada de extrasezon se organizeaza reuniuni, sesiuni, conferinte, seminarii, sejururi pentru pensionari, diverse actiuni la sfarsit de saptamana.

Pentru buna desfasurare a activitatii, in satul turistic exista un comitet local compus din reprezentantii tuturor forurilor interesate in dezvoltarea turistica a zonei: primaria, reprezentanti ai organelor locale, personalitati interesate in activitatea satului turistic. Acest comitet se intruneste cu regularitate si rezolva problemele care se ivesc in legatura cu: organizarea turismului, cazarea, asigurarea produselor agroalimentare (aprovizionare), calitatea serviciilor etc. Comitetul are capacitatea sa ia toate masurile in directia eliminarii lipsurilor, greutatilor, neajunsurilor si organizarii in cele mai bune conditii ale activitatii turistice, in general si a prestatiilor, in special.

In continuare, ne vom rezuma la cateva informatii generale, menite sa contribuie la intelegerea unor aspecte, privind organizarea si functionarea satului turistic in Austria, Polonia si Bulgaria.

In legatura cu turismul, in AUSTRIA au aparut, inca din anii '80 ai secolului trecut, doua notiuni: 'Satul turistic de recreatie' si 'Statiune de odihna'. Prin acestea s-au creat tipuri noi in cuprinsul localitatilor turistice, marindu-se simtitor miscarea turistica in tara respectiva. Preocuparea de frunte a fost aceea ca locurile de odihna sa corespunda nevoii, mereu crescande, de liniste a oamenilor ce locuiesc in orase si centre industriale. Localitatile care indeplinesc cel mai bine conditiile cerute, trebuie ajutate in dezvoltarea lor pentru primirea vizitatorilor. Concomitent au fost luate masuri de stimulare a acestor localitati rurale tinere si neexperimentate, sprijinindu-le sa evite, pe cat posibil, eventualele greseli in dezvoltare.

Prin 'sate turistice de recreatie' se au in vedere asezari satesti, cu caracter predominant taranesc, in care turistul poate sa-si petreaca concediul in izolare si liniste si in acelasi timp sa cunoasca obiceiurile si bogatia de folclor a zonei.

Pentru ca o localitate sa fie recunoscuta ca 'sat turistic de recreatie' ea trebuie sa indeplineasca in Austria urmatoarele conditii:

izolarea asezarii, de exemplu, in vai, in regiuni impadurite sau muntoase, deluroase sau langa o apa, amplasand-o la o distanta corespunzatoare de caile de comunicatie mai frecventate, ca de exemplu, sosele principale, cai ferate, trasee aeriene sau piste de aterizare etc.;

asezarea sa corespunda, prin numarul si structura populatiei, caracterului unui sat. Ea ar putea fi chiar numai o portiune izolata, apartinatoare unei localitati;

arhitectura trebuie sa se integreze in stilul satului. Satul nu trebuie sa fie o aglomerare de blocuri noi; orice fel de intreprindere industriala va fi amplasata la periferia localitatii. Se recomanda ca noile constructii sa nu depaseasca 2 nivele;

- pentru cazarea vizitatorilor sunt de preferat unitati modeste, unde tarifele nu le vor depasi pe cele medii;

in amenajarea restaurantelor din zona se va pune accentul pe caracterul taranesc in ceea ce priveste aspectul exterior si mobilarea incaperilor; vor fi servite de preferinta mancaruri cu specific si denumiri locale. Personalul de serviciu va purta costumul national local. Pentru a corespunde nevoii de odihna a vizitatorilor in concediu, se exclud complet zgomotele si agitatia produse de localuri de petrecere, localuri de noapte, sali de dans, orchestre de jazz si orice zgomot mecanic. Instalarea de automate muzicale este interzisa, iar la cele existente se vor reduce timpul si intensitatea de folosire;

pastrarea datinilor, a portului popular, prezentarea de obiecte de arta populara, manifestari sportive locale cad in sarcina organizatiilor locale. Acolo unde asemenea nu exista, ele se vor crea si vor fi sprijinite in desfasurarea actiunilor respective;

aceste tipuri de localitati vor incuraja concediile familiale, creand posibilitati de cazare pentru familiile cu copii, inclusiv spatii de joaca pentru copii;

asigurarea ingrijirii localitatii. In acest scop se iau masuri corespunzatoare pentru infrumusetarea strazilor si a pietelor, cu sprijinul organizatiilor locale. Se pune accentul pe bazine de inot, marcarea aleilor si potecilor pentru drumetie, pajisti pentru joaca, odihna si plaja. In imprejurimile satului se vor amenaja zone de odihna cu banci. Populatia este stimulata sa-si intretina ingrijit casele, curtile si gradinile si sa asigure aspectul general estetic prin decorarea cu flori a ferestrelor si balcoanelor.   

In Austria 'statiunile de odihna' sunt localitati organizate pentru vizitatori, care din punct de vedere al aspectului, al pozitiei, structuriii si regulilor pentru pastrarea linistii etc, corespund caracteristicilor unui sat turistic de recreatie, dar care, prin numarul vizitatorilor, echipamentelor (agrement, sporturi de iarna, structuri de cazare etc) si, in parte, si prin preturi, il depasesc. Ele reprezinta o treapta superioara in categoria acestor tipuri noi de localitati turistice. Recunoasterea unei localitati ca 'sat turistic de recreatie' sau 'statiune de odihna' se acorda in Austria pe baza de lege, de catre Uniunea Comunala (Gemeindebund) la cererea localitatii respective. Aceasta cerere se va inainta numai in urma deciziei presedintelui autoritatii locale, de a deveni sat turistic de recreatie. Decizia include totodata obligatia autoritatii locale de a asigura pastrarea caracterului acestui tip de localitate. La cerere se anexeaza si un formular foarte detaliat, ce se completeaza de catre autoritatile locale.

La examinarea acestor cereri se aplica criterii severe. Examinrea localitatii respective se face, de regula, prin vizitarea la fata locului si consultarea cu organele locale privind interesul turistic al localitatii. Aprobarea obtinuta (fie ca sat turistic de recreatie, fie ca statiune de odihna) poate desigur sa fie retrasa localitatilor care nu mai corespund conditiilor cerute.

Pentru a inlesni finantarea dotarii unitatilor de cazare, se pot folosi anumite credite ale Ministerului de Comert si Reconstructie. De asemenea, Ministerul de Agricultura si Silvicultura sprijina construirea de camere pentru straini la fermele taranesti. Se poate face apel si la alte masuri de incurajare si sprijin din partea forurilor de resort.

In Austria un numar tot mai mare de 'statiuni de odihna' ofera sejururi numai pentru familii. In majoritatea cazurilor este vorba de sate situate intr-o regiune pitoreasca in care exista cresa sau un camin, terenuri de jocuri special amenajate pentru copii, educatoare calificate pentru gradinite. In aceste sate, atit parintii cat si copii, isi pot petrece vacanta impreuna, in conditii optime. Numai in regiunea Salzburg, exista 26 de asemenea sate pentru familii. La Reith, Brixlegg, Kitzbuhel, Bagdastein, Seefeld, camerele sunt dotate cu paturi pentru copii. Dar si localitati mai putin cunoscute ca Altenmarkt, Kosen, Schladming etc, au fost profilate pentru acest gen de vacanta.

In POLONIA exista circa 3000 de sate turistice din care 200 au o activitate deosebita. Dezvoltarea intr-o asemenea proportie a acestei forme complementare de cazare se datoreaza si faptului ca baza materiala traditionala nu a putut satisface solicitarile tot mai numeroase ale turistilor.

Prin promovarea satelor turistice respective in Polonia se realizeaza asigurarea conditiilor necesare pentru ca un numar cat mai mare de turisti interni si straini sa-si poata petrece vacanta in conditii avantajoase, contribuind, totodata, la descongestionarea centrelor turistice supraaglomerate si la completarea capacitatii de cazare.

Procedura de omologare si valorificare a satelor turistice in Polonia este in linii mari, urmatoarea:

satele turistice sunt create din initiative locale, ele trebuind sa indeplinesca unele

criterii minime (cadru natural, climat, cai de acces, cazare corespunzatoare, posibilitati de aprovizionare si servire a mesei, posibilitati de agrement si conditii sanitare bune);

pentru a fi incluse in categoria satelor turistice, la inceputul anului, Comitetul de Initiativa locala inainteaza autoritatilor in drept cereri de inregistrare a satelor noi. In urma acestora, un corp de inspectori se deplaseaza in localitatile rurale respective pentru stabilirea incadrarii si in baza constatarilor facute pe teren, satele sunt declarate ca sate turistice si inregistrate ca atare;

satele turistice functioneaza pe baza unui act normativ emis de autoritatea centrala de turism, iar coordonarea, inclusiv propaganda si publicitatea, apartin unui organ specializat, cu ramificatii regionale;

pe plan local exista Comitete de Initiativa alcatuite din reprezentanti ai administratiei, ai corpului didactic, ai organelor sanitare si ai locuitorilor satului. De regula, de activitatea turistica din sat raspunde un salariat cu problemele turismului. Pe langa acestea mai sunt si alte organizatii cu caracter obstesc, care sprijina activitatea din satele turistice (Asociatia Tinerilor Tarani).

sejurul in satele turistice se poate asigura fie prin relatii directe intre turisti si gazde, fie prin intermediul birourilor de turism, unde se afla evidenta locuintelor respective. In scopul incurajarii acestei forme de turism, birourile de turism nu percep comisioane pentru operatiunile de repartizare a turistilor si nici pentru informatiile acordate;

pentru punerea in evidenta a satelor turistice exista o emblema conventionala care apare pe tablite indicatoare la intrarea in sat, cat si la gospodariile celor care inchiriaza camere;

popularizarea satelor turistice se face prin presa, reviste, radio, televiziune si prin publicarea anuala a unei brosuri cu informatii;

pentru stimularea activitatii turistice se organizeaza concursuri intre sate pentru obtinerea titlului de sat model, pentru cele mai bune preparate culinare si asigurarea in general a celor mai bune servicii;

Si in BULGARIA a existat preocuparea de a transforma unele localitati rurale in centre "unicate" destinate in special pentru turismul international. Tendinta de petrecere a vacantei in asa-numitele "sate unicate" creste continuu pe piata internationala turistica. Clientii acestora sunt cu prioritate turisti din paturile cu posibilitati materiale si reprezentanti ai intelectualitatii. Oferta turistica in aceste sate "unicate" este subordonata ideii de se forma o infatisare specifica rusticului din Bulgaria, prin sublinierea puternica a unor elemente etnografice (port, obiceiuri, datini etc). Conceptia architectural-constructiva a fost indreptata spre atingerea unei armonii in constructia noua, cea veche si mediul natural, care intr-o serie de localitati a fost in mod brutal si ireparabil incalcat de cladiri uniforme cu multe etaje si strazi intortocheate, supraaglomerate.

Infatisarea vechii localitati, combinata cu resursele natural-climatice, cu monumente cultural-istorice, din diferite epoci, creeaza noi valente, de exemplu, pentru satul Sozop, ca localitatea sa se afirme ca "centru-unicat" pentru un turism international de mare eficienta. Transformarea accelerata a orasului Sozop in centru "unicat" al turismului bulgar s-a realizat prin rezolvarea unor probleme ca: imbunatatirea si cresterea conditiilor de cazare, alimentatie, agrement, folosirea maxima a fondului particular de locuinte prin prelungirea perioadei de exploatare si optimizare a spatiilor de cazare.

De importanta primordiala in vederea indeplinirii cu succes a acestor idei este coordonarea eficienta intre institutiile care iau parte la valorificarea Sozop-ului ca centru "unicat".

Pastrand atmosfera dimensiunilor mici, arhaice, cu suprafete intime, asezarea a reusit sa-si pastreze individualitatea, fapt deosebit de important pentru un centru turistic "unicat". S-au infiintat si mici ateliere pentru vechi meserii, in care turistul va avea acces direct si contact cu procesul de fabricatie, cu renasterea unei vechi traditii, tipice pentru asezarea respectiva. S-a asigurat organizarea unei permanente expozitii-bazar care permite turistilor sa-si procure unicate de arta si suveniruri.¹

2.3. Criterii de identificare a asezarilor rurale ca sate turistice

O asezare rurala pentru a avea o functie turistica trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, legate in primul rand de valoarea traditiilor etnofolclorice, dar si de calitatea mediului, de eventualele alte resurse turistice, ca si de accesibilitatea si pozitia geografica.

Se impune, astfel, stabilirea unor criterii pentru determinarea potentialului turistic rural si deci identificarea si clasificarea acelor asezari ce pot fi valorificate in circuitul turistic. Se au in vedere urmatoarele criterii: valoarea etnofolclorica, valoarea turistica, dotarea gospodariilor taranesti, calitatea ecologica, dotarea tehnico-edilitara si comerciala, accesibilitatea si pozitia geografica.


Victor Neagu, Romania, cartea europenaa a spatiului rural, editura Ceres, Bucuresti, 1996.

Criteriul valorii etnografice si folclorice

Are in vedere traditiile etnografice si folclorice (mestesuguri, port popular, specificul asezarii, folclorul muzical, coregrafic, literar), ocupatiile traditionale specifice satului si nemodificate in timp, arhitectura populara (a caselor si asezarii, bisericii de lemn), manifestarile folclorice specifice zonelor etnografice romanesti si putin alterate de-a lungul anilor, institutiile muzeale pavilionare sau in are liber etc. Toate aceste elemente si fenomene etnofolclorice se constituie in cea mai mare parte in patrimoniu specific, care da "marca" asezarii rurale.

Criteriul valorii turistice

Este vorba de acele elemente ale cadrului natural precum aspectele peisagistice, resurse de ape minerale si alte resurse turistice (fond cinegetic, piscicol, domeniu schiabil, strat de zapada etc), dar si ale cadrului socio-economic si cultural-istoric care permit realizarea unei oferte diversificate de programe intr-un sejur (programe culturale, sportive, excursii si ascensiuni montane etc). Volumul, varietatea si valoarea pentru turism a resurselor din localitate, dar si cele din imprejurimile acestora, urmarindu-se izocronele de 15-30 km, in functie de gradul de mobilitatea a turistului, dau aprecierea asupra functiei turistice ale localitatii.

Criteriul exigentei si calitatii gospodariilor taranesti, ca pensiuni agroturistice si pensiuni turistice

Criteriul se refera la existenta unor pensiuni agroturistice sau pensiuni turistice care sa ofere cazare si masa in baza unor standarde de confort, dotare si igiena sanitara. Aceste standarde au fost elaborate de Ministerul Turismului in corelatie cu cele internationale. Aici se include si alte unitati de cazare.

Criteriul calitatii ecologice

Are in vedere calitatea mediului din asezarea respectiva si a cadrului natural limitrof (surse de poluare si degradare, conflicte intre dezvoltarea asezarii si economia acesteia cu turismul si mediul ambient, dar si intre turism-mediu ambient). Aspectul general al asezarii (urbanizare, curatenie, athitectura specifica, dotarea edilitara) contribuie la sporirea acestei calitati ecologice precum si modul de gestionare a conflictelor ivite intre economie-turism si mediu sau turism si mediu.

Criteriul inzestrarii tehnico-edilitare, comerciale si sanitare

Dotarea tehnico-edilitara (alimentare cu apa, energie, canalizare, retea stradala, unitati comerciale, sanitare etc) constituie un criteriu important in aprecierea oportunitatii introducerii asezarilor rurale in circuitul turistic. Tot la dotari tehnice trebuie sa includem si pe cele sportive sau de agrement, fie structuri turistice de primire existente, unele dintre acestea din urma nefiind obligatorii. Un loc important il au si amenajarile tehnice ale raurilor, padurilor si pasunilor din apropiere.

Criteriul accesibilitatii

Accesibilitatea la asezarea rurala, in interiorul ei, dar si la gospodariile omologate sau la obiectivele turistice joaca un rol important. Este vorba atat de drumuri nationale, magistrale feroviare, aeroporturi, noduri rutiere sau feroviare, cat si de drumuri comunale, alei, trotuare etc.

Criteriul pozitiei geografice

Are un rol important in aprecierea localitatii rurale, ca destinatie turistica, in raport cu principalele centre emitente de turism, zone si obiective turistice de mare valoare, puncte de frontiera, magistrale rutiere si feroviare, si poate conduce la ierarhizari valorice, in acest sens.

Sintetic aceste criterii pentru identificarea si clasificarea satelor turistice se prezinta astfel:

Existenta unor gospodarii care sa asigure cazare si masa (demipensiune sau pensiune completa) corespunzator anumitor standarde, pe care le-a elaborat Ministerul Turismului.

Cadrul natural pitoresc si nepoluat, care sa ofere posibilitati de recreere.

Traditii etnografice si folclorice ( mestesugaresti, port si folclor muzical, coregrafic si literar).

Ocupatii traditionale specifice locului si nemodificate in timp.

Resurse turistice variate - locale si in imprejurimi - (naturale, cultural-isorice etc) care sa permita realizarea unei oferte diversificate de programe turistice (de odihna, recreere, tratament balnear, cultura-cunoastere, sporturi si sporturi de iarna, unele indeletniciri specifice mediului rural etc).

Accesibilitate usoara si o infrastructura adecvata (apropiere de cai ferate si drumuri nationale, drumuri modernizate sau pavate cu piatra de rau, alimentare cu apa si curent electric, canalizare etc).

Dotari tehnico-edilitare, comerciale, de comunicatii, culturale si sanitare corespunzatoare.

Desigur aceste criterii pot fi definite prin prisma marketingului turistic, tinand seama de oferta si cererea turistica, inclusive prin viziunea motivatiilor turistice.

Mentionam ca aceste criterii sunt utilizabile in identificarea si determinarea asezarilor rurale cu patrimoniu rural specific si cu valoarea turistica de 'marca", ceea ce echivaleaza cu identificarea unui nou "produs turistic" - "satul turistic romanesc", care prin organizare si promovare poate conduce la diversificarea ofertei turistice romanesti pentru piata externa.

2.4. Tipuri de sate turistice

Resursele naturale (asezarea geografica, relief, clima, ape, peisaj, flora si fauna etc), cat si cele umane (obiective cultural-istorice, monumente, muzee, ospitalitate, limba, mentalitate, obiceiuri si datini, etnografie si folclor, arta, cultura etc) sunt cele ce genereaza diverse forme de turism. Astfel, cele naturale sunt acelea care pot fi valorificate direct ca factori constitutiv ai produsului turistic. De exemplu, litoralul, cursurile de apa si, in general, orice oglinda de apa sunt folosite pentru promovarea turismului de odihna, pentru diversificarea gamei de servicii de agrement (sporturi nautice); de asemena fondul cinegetic si piscicol genereaza vanatoarea si pescuitul sportiv; padurile din zonele montane si submontane, frumusetea peisajului, rezervatiile naturale etc, favorizeaza drumetia, turismul itinerant sau turismul de sejur intr-un cadru natural nepoluat.

Pe de alta parte, resursele turistice cretate de om, care prin existenta lor raspund chiar unor motivatii ale calatoriilor turistice, pot deveni factori de stimulare a activitatii turistice (de exemplu, elemente arheologice, monumente istorice, elemente de etnografie si folclor etc afirmate ca valori spirituale mostenite de generatii si generatii). Tot aici includem si atractiile create de omul contemporan, care, la randul lor, pot contribui la intensificarea interesului pentru alegerea unui sat ca destinatie a calatoriilor.

Intreg pamantul romanesc abunda in valori ale culturii populare, iar ospitalitatea este o trasatura comportamentala "de marca" a poporului nostru. Cadrul natural de la Sfantu Gheorghe, Murighiol, sau Crisan, in Delta Dunarii, pana la Sirnea sau Fundata in Culoarul Bran-Rucar, Botiza si Vadu Izei in Maramures, ca se ne oprim doar la cateve exemple - completeaza stralucit comorile de arta, etnografie si folclor ale spatiului rural, punand in lumina frumusetea satului romanesc.¹

Iata de ce consideram ca, din punctul de vedere al resurselor turistice - naturale si cultural-istorice - satele romanesti raspund in cel mai inalt grad unor multiple motivatii ale turistilor interni si internationali, valorificarea lor ca produse turistice impunandu-se cu

Puiu Nistoreanu, Turismul rural - o afacere mica cu perspective mari, editura Didactica si pedagogica,

1996, pg 24 si 26

necesitate.

Stabilirea tipurilor de sate turistice in baza criteriilor enuntate mai sus consta in identificarea si relevarea specificului localitatilor si gruparea lor in cateva tipuri fundamentale, in vederea promovarii, in fiecare localitate, a celor mai adecvate forme de turism, in functie atat de principalele caracteristici geografice, sociale si economice, cat si de alinierea la principalele motivatii si optiuni ale categoriilor de turisti care frecventeaza localitatea respectiva. Aplicarea principiului specializarii in domeniul organizarii si functionarii satului turistic este cu atat mai necesara, cu cat fiecare localitate rurala constituie o enitate fizica, sociala si economica, cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decat sa fie identificate si valorificate cat mai eficient posibil din punct de vedere turistic.

De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc de selectionare a turistilor, acestia grupandu-se de la sine intr-un sat sau altul, in functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice.

Aceasta permite o mai buna cunoastere si functionare a mecanismului economic cerere-oferta si, ca urmare, organizarea spatiilor de cazare si a celorlalte servicii, in functie de principalele caracteristici social-economice ale clientelei turistice. In sfarsit, stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei promovari si publicitati concrete si specifice, in functie de particularitatile fiecarui tip de sat turistic.

Deoarece satul turistic romanesc nu se prezinta ca un produs turistic de serie, ci poarta amprenta originalului, ineditului si surprizei, el constituie, pana in prezent, una dintre cele mai bogate surse de satisfacere a trebuintelor, deci si a motivatiei turistice. Principala caracteristica cu care se impune acest produs turistic in fata consumatorilor este cadrul de compensare, fizica si spirituala, a deficientelor din colectivitatile urbane.

Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fi abordata ca o chestiune de natura optionala, insa, decizia aplicarii ei in practica, determinarea tipului satului turistic este de natura obiectiva. Pentru aceasta, este necesar ca, alaturi de dorinta si intentia organizatorilor, satul turistic sa intruneasca un cuantum de conditii naturale, cultural-istorice si social-econimice, obiective care sa fie definitorii si caracteristice pentru fiecare tip de sat turistic. Intrucat caracteristicile care pot fi luate in considerare in tipologia satelor turistice sunt numeroase si variate de la o zona geografica/etnografica la alta, ma voi rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice, care se regaseste si in unele tari europene cu traditie in turismul rural.

Sate turistice etnografico-folclorice. In aceasta categorie se pot incadra satele in

care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor, in stil rustic, muzica si coregrafia populara predomina si se impun ca insusiri esentiale ale satului respectiv. In aceste sate pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice (mobilier, decor si echipament de pat in stil popular; meniuri traditionale, servite in vesela si cu tacamuri specifice - farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc) ceea ce nu exclude, desigur, posibilitatea utilizarii, la cerere si a tacamurilor moderne.

In aceste sate din care face parte si Bogdan Voda (Maramures), Sibiel (Sibiu), Vama

(Suceava), Vaideeni (Valcea) etc se pot organiza expozitii artizanale permanente (cu vanzare), iar pentru turistii care nu raman in localitate, ci numai o viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, ca muzeu etnografic in are liber. De asemenea, in aceste sate pot fi identificati si stimulati rapsozi populari (vocali si instrumentali), permanentizate horele duminicale si la sarbatori, targurile, alte obiceiuri si traditii locale, la care sa participe efectiv si turistii.

Este de stiut, insa, ca pastrarea si perpetuarea folclorului si, indeosebi, a etnografiei (portul popular, tehnicile de lucru, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc), in formele lor originale si traditionale, se afla intr-un declin, devenind puncte tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. Formele si continutul modului de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversibil si in mediul rural.

Abordand viitorul unor localitati rurale din perspectiva turistica si adaptandu-le acestui scop, consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat (in forme adecvate). In caz contrar, interesul actual al turistilor pentru satul romanesc, pentru mediul rustic, in general scade treptat. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate, se pot perpetua, chiar si in conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si spiritual al unor sate romanesti.

Acest deziderat trebuie urmarit cu atat mai mult, cu cat numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului lor traditional de viata, aceste localitati avand sanse sa devina baze turistice permanente, de popularitate internationala, deosebit de rentabile.

Sate turistice de creatie artistica si artizanala. Este cunoscut interesul numerosilor turisti pentru creatia artistica si artizanala ca si dorinta lor pentru achizitionarea unor astfel de creatii direct de la sursa, de la producatorul insusi. Pana in prezent, in aceste localitati se practica doar turismul de circulatie. Aceste sate ofera, insa, posibilitatea practicarii unui turism de sejur, in cadrul caruia in ateliere special amenajate si sub indrumarea unor artisti si mesteri populari renumisi, turistii s-ar putea initia in arta si tehnici arhaice populare ca: pictura icoanelor pe sticla, pictura naiva, sculptura in lemn si piatra, tesatorie populara, confectii si cusaturi populare, ceramica, muzica si dansuri populare etc. Aceste sate detin, de regula, ateliere artizanale sau au creatori populari renumiti: Tismana (Gorj), Marga (Caras Severin), Marginea (Suceava), Vadu Izei si Dragomiresti (Maramures). Se pot identifica posibilitatile de practicare a unora din aceste activitati chiar in cadrul gospodariilor gazduitoare.

Exista numeroase sate in care preocuparea de baza a gospodinelor este tesutul la razboaie taranesti, cusaturile sau broderiile populare, activitati in care pot fi initiati turistii amatori. Prin urmare, caracteristica esetiala a acestor sate, imaginea lor de marca, ar urma sa fie productia artistica si artizanala, valorificabila turistic, complex si eficient. De altfel, s-au initiat mai multe programe pentru sustinerea mestesugurilor si a creatorilor populari, de catre diverse fundatii si organisme din tara si mai ales din strainatate.

Sate turistice climaterice si peisagistice

Caracteristica predominanta a acestor sate, adecvate turismului de sejur ( pentru amatorii de liniste, de plimbari solitare, intr-un cadru natural pitoresc), este cadrul natural si pozitia geografica izolata de centrele aglomerate si de marile artere de circulatie. Satele de deal si de munte, cu casele raspandite pe vai si coline, la o oarecare distanta unele fata de altele, cu pajisti, fanete, livezi, satisfac motivatia fundamentala a numerosi turisti "reantoarcerea la natura" ca in localitatile: Fundata si Sirnea (Brasov), Leresti (Arges), Botiza (Maramures), Agapia (Neamt).

Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc

In afara posibilitatilor de cazare, in aceste sate se pot oferi servicii culinar/gastronomice pescaresti (indeosebi in Delta) si vanatoresti. De asemenea, populatia locala poate organiza in limitele legii, pentru turisti, unele forme de agrement specifice - pescaresti si vanatoresti ca in Murighiol, Crisan si Sf. Gheorghe (Tulcea), Ciocanesti (Suceava), Botiza (Maramures), Tismana (Gorj).

Sate turistice viti-pomicole

In satele in care predomina cultivarea pomilor fructiferi si a vitei de vie, activitatile turistice sunt posibile pe toata durata anului, atat in perioada recoltarii, cat si dupa aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza lor. De asemenea, pot fi avute in vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe baza de fructe. In aceste sate, o atractie deosebita si, in acelasi timp, o sursa principala de venituri, poate s-o constituie bauturile racoritoare si reconfortante preparate din fructe sau degustarile de vin: Recas si Giarmata (Timis), Agapia (Neamt), Leresti (Arges). Recent promovatul program "Drumul vinului" este un mod de valorificare a podgoriilor din satele turistice romanesti.

Sate turistice pastorale

In aceasta grupa pot fi incluse, in general, satele de munte, in care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor si a vitelor, si care pot sa atraga turistii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu oua, carne de pasare, de ovine si de bovine, iar pentru divertisment, pot fi organizate ospete ciobanesti (cu batal la protap, berbec haiducesc, balmus, urda si jantita), petreceri specifice si traditionale oierilor ca la Vaideeni (Valcea), Jina, Sibiel si Gura Raului (Sibiu), Huta Certeze (Satu Mare), Prislop (Maramures).

Sate turistice pentru practicarea sporturilor

Numeroase localitati rurale prezinta excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna (satele montane si de deal) si nautice (litoral, Dunarea si Delta Dunarii, raurile interioare, lacuri de acumulare), fara amenajari speciale si costisitoare. Acest tip de sat poate sa atraga doua categorii de turisti, in general din randul tineretului: sportivi amatori, initiati in practicarea sporturilor respective sau turisti mai putin initiati, dar dornici sa invete sa le practice. Pentru aceasta din urma categorie pot functiona instructori sportivi de schi, inot etc, recrutati din randul populatiei locale. De asemenea, in aceste sate, pot functiona puncte de inchiriere a echipamentului sportiv. Spre exemplificare, citam satele: Fundata, Sirnea si Bran (Brasov), Murighiol si Crisan (Tulcea), 2Mai si Vama Veche (Constanta).¹

Aceasta clasificare nu este nici limitata, nici exhaustiva, putand fi avute in vedere si alte crierii ( sate balneare, sate muzeale-ecomuzeu etc), ceea ce demonstreaza diversitatea posibilitatilor de organizare si functionare a satului turistic, in general.

Important este de a sesiza caracteristicile naturale si istorico-culturale esentiale, specifice fiecarei localitati, de a le evidentia si de a tine seama de ele in actiunea de organizare si functionare a unei localitati ca "sat turistic", pentru a evita uniformitatea si monotonia turismului rural.¹


Vasile Glavan, Agroturism. Ecoturism, editura Alma Mater, Sibiu, 2002

2.5. Amenajarea si echiparea satelor turistice

Diversitatea satului romanesc ca potential turistic natural si cultural-istoric, va determina in viitor noi posibilitati de dezvoltare a turismului rural. Pentru aceasta trebuie remediate in timp si spatiu, in urmatorii ani, deficientele unei politici negative de sistematizare si amenajare a spatiului rural.

Prioritatile vor trebui stabilite in functie de gradul de dezvoltare economico-sociala, de posibilitatile viitoare de dezvoltare a turismului, de gradul de viabilitate a localitatilor rurale.

In politica de amenajare si dotare a localitatilor rurale ca "sate turistice", se detaseaza doua tipuri de prioritati:

Prioritati cu caracter general:

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii generale: lucrari hidrotehnice de regularizare a raurilor, statii de epurare si tratare a apelor, platforme ecologice de depozitare a desurilor menajere si de alt tip, modernizarea cailor de comunicatie etc.

Mentinerea si dezvoltarea patrimoniului cultural istoric-istoric si indeosebi etno folcloric;

Asigurarea dezvoltarii microeconomice, inclusiv a agroturismului, revigorarea vietii social-culturale, pentru stabilizarea populatiei, indeosebi a tineretului;

Dezvoltarea si asigurarea autonomiei primariilor locale in stabilirea bugetelor locale, a prioritatilor de utilizare a acestora;

Mentinerea unui grad cit mai redus de poluare.

Prioritati cu caracter special:

Exploatarea mai eficienta a resurselor turistice si a terenurilor agricole;

Dezvoltarea posibilitatilor de semiindustrializare si industrializare partiala a produselor agricole (lactate, carne, fructe de padure, ciuperci etc) in plan local, cu punerea la dispozitia turistilor a subproduselor cu caracter ecologic, realizarea de complexe agroindustriale zonale;

Punerea in valoare a caselor traditionale, fara proprietar, cu valoare de monument sau a altor cladiri, prin amenajarea si asigurarea unor servicii turistice de cazare, masa, agrement;

Valorificarea prin dotari de agrement a resurselor de ape minerale, oglinzilor de apa, pantelor favorabile sporturilor de iarna, a arealelor cu fond cinegetic si piscicol, a manifestarilor etnofolclorice si mestesugurilor traditionale s.a.; sunt necesare crearea unor ateliere si centre artizanale, amenajarea accesului si pentru vizitare a monumentelor istorice si de arta.

Amenajarea si echiparea spatiului rural sunt actiuni complexe care necesita investitii mari si se refera la: modernizarea si dezvoltarea infrastructurii (cai de comunicatie, alimentare cu apa, energie electrica si termica, lucrari de canalizare, statii de epurare, platforme pentru deseuri, telecomunicatii etc), realizarea unor dotari tehnico-edilitare, dotari sanitare, culturale, comerciale s.a.

Un loc important in acest demers il are inventarierea si analiza resurselor turistice naturale si antropice, precum si stabilirea tipologiei satului turistic si a functiei turistice, in raport cu care se stabileste forma de turism ce se poate organiza si promova.

Pe de alta parte, aceste amenajari trebuie sa se realizeze in contextul protejarii si conservarii mediului inconjurator si al valorificarii durabile a resurselor turistice locale.¹

2.6 Promovarea "satelor turistice" romanesti

Pana in prezent, in Romania, satele turistice nu au fost decat partial obiectul unei promovari si publicitati turistice pe pietele externe, fiindca nu au constituit o oferta turistica prioritara. Exceptie au facut satele turistice Sibiel (Sibiu) si Leresti (Arges), care au fost promovate in strainatate de catre S.C. "ONT Carpati" S.A. atat prin materiale publicitare proprii, cat si prin cataloagele internationale, primul sat ramanand, in continuare, un produs turistic viabil.

In prezent, promovarea satelor turistice se realizeaza, partial, concomitant cu oferta agroturistica, prin ANTREC sau asociatii turistice locale, fara a exista in acest scop, un program concret la nivel national. Relansarea, in ultimul deceniu, a "satului turistic" romanesc ca produs turistic, face ca promovarea si implicit publicitatea pe piata interna si externa sa capete noi dimensiuni.

"Satul turistic" reda specificitatea si originalitatea spirituala locala sau dintr-o zona a tarii (etnografica) si de aceea trebuie sa fie promovat ca "produs turistic" global. El este compus din mai multe "subproduse turistice" respectiv, pensiunile agroturistice si pensiunile turisitce, care particularizeaza oferta turistica locala, o diversifica in raport cu profesionalismul, traditia si ospitalitatea gospodarului (ex: satele turistice Bran, Moeciu - Brasov; Vama, Dorna , Candreni - Bucovina; Vadu Izei - Maramures; Sibiel - Sibiu etc),


Gherasim Toader, Gherasim Daniel, Marketing turistic, editura Economica, Bucuresti 1999

care reprezinta specificitatea etnografica zonala si in care se comercializeaza o serie de gospodarii ca pensiuni agroturistice si pensiuni turistice.

De aceea, este corect ca, in cataloage, ANTREC sau alte agentii turistice sa includa "satul turistic" si zona etnografica alaturi de pensiunea agroturistica si nu judetul, care, ca entitate administrativa, poate sa dispara, dar realitatea etnografica va dainui mult timp si da imaginea de marca.

De asemenea, este necesara semnalizarea valorii turistice a satului printr-o pictograma "sat turistic" instalata la intrarile in sat si la primarie.

CAPITOLUL 3

SATELE TURISTICE MOECIU SI BRAN. PARTICULARITATI

Atat in practica turistica internationala, cat si in literatura de specialitate, se consta­ta o indreptare a populatiei oraselor spre recreere catre mediul rural. In acelasi timp se re­marca faptul ca formele de turism organizate in mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat in altul (adeseori mai aglo­me­­rat si mai trepidant) nu mai satisfac aspiratiile, motivatiile, optiunile turistilor, ale unei in­­semnate parti din randul populatiei urbane, ca urmare cautarea mediului rural pentru odih­­na si recreere este o tendinta generala in practica mondiala a turismului si in ultimii ani si in Romania.

Treptat insa, turismul rural a inceput sa fie privit ca o posibilitate concreta de dez­vol­tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o sansa reala pentru zonele rurale defavorizate, dar si pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potential natural si cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, imbunatatirea nivelului de trai al populatiei acestor perimetre, stabilizarea fortei de munca locala prin crearea de noi locuri de munca in domeniul serviciilor, constructiilor, cresterea rapida a echipamentelor de cazare datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.¹

3.1. Profilul fizico-geografic al comunelor Moeciu si Bran

Comuna Moeciu este situata in centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Bra­sov, intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, in culoarul Rucar-Bran. Aflata la o alti­tu­dine cuprinsa intre 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata impadurita de 5482 ha.

Aceasta asezare a fost ates­tata documentar in anul 1405, in cadrul acesteia existand ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana "Sf. Nicolaie" din sec. XVIII si "Adormirea Maicii Domnului", din1818.Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a locali­ta­ti­lor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet - Brasov -, pe DN 73 si are in com­po­nenta sase sate care au fuzionat in 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera.

www.infomoeciu.ro

Accesul in Moeciu din Bucuresti pe drumul eu­ropean E60, dis­tan­ta intre localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se face fo­lo­­­si­nd re­tea­ua Bu­cu­resti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cat priveste ac­­cesul cu au­to­bu­zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuandu-se zil­­nic, din 30 in 30 de minute, sambata si duminica din ora in ora, desi nu este foarte con­for­tabil si circula cu viteza relativ redusa.

Profilul de baza al comunei este unul agricol, in special zootehnic, si este dat de ocupatiile pas­­torale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locu­i­to­rii acestei asezari si-au castigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stra­vechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat in trecut de trei so­cie­ta­ti ce activau in domeniul transportului de calatori, intretinerii pasiunilor si ex­plo­­atarii fondului forestier.

Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita imbinarii armonioase a di­­­­fe­ritelor forme de relief (munte inalt, platou, forma valurita de-a lungul raurilor si va­I­lor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creand un va­lo­­­ros potential economic si turistic, slab exploatat pana in prezent. Zona montana in care este amplasata comuna Moeciu, intre cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Cra­iu­lui, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de at­rac­­tie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pra­pas­­ti­ile Magurei, etc.

Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri ra­coroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele ve­cine se inregistraza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Cam­pu­lung). In lu­­na iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie temperatura variaza intre -10 si -15°C. Zona Moeciu es­te bogata in pre­­cipitatii, nu­marul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, nu­­marul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile­/­a­n, iar grosimea stratului de za­pa­­da este de 40-50 cm. Van­turile pre­do­mi­na­n­­te in zona au o viteza de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adanci ale raurilor. Sunt prezente si bri­­zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, ada­post de vanturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si indelungat, in­solatie ridicata cu valente turistice deosebite.

Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata in general de prezenta cursurilor de apa temporara. Intreg teritoriul se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Turcu, aflu­­­ent al raului Barsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot ad­­­mira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vul­pea, mistretul, veverita, capriorul, rasul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mier­la, cinteza, pitigoiul. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean.

Flora: altitudinea culoarului incadreaza Moeciul in zona padurilor de fag, care la li­­mita inferioara se afla in amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Pa­duri compacte de molid sau in amestec cu fag, brad apar in masivul Leaota, Piatra Cra­iu­lui, Muntii Bucegi indeosebi in versantii nordici. Ca urmare a popularii indelungate, re­gi­u­­nea a fost puternic despadurita, pajistile si fanetele luand locul codrilor de altadata.

Dintre plantele medicinale care se gasesc in zona sunt: sunatoarea, musetelul, coa­­da soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lip­sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi.

Localitatea Bran se afla in partea de SV a judetului Brasov, la intrarea in culoarul Rucar - Bran si are altitudini cuprinse intre 700 - 900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73, 109 km de Pitesti, 57 km de Campulung, 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe calea ferata se face folosind reteaua Bucuresti - Brasov si Brasov - Zarnesti.

Comuna Bran, atestata pentru prima data in 1367, este specifica satului montan romanesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, avand centrul comunal in satul omonim.¹

Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni reci.Temperatura medie anuala este de 5 grade C, iar in zonele vecine se inregistreaza valori cuprinse intre 4 grade (Rucar), 7 grade (Brasov), 8 grade (Campulung).

In luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27 grade C, iar in luna ianuarie temperatura variaza intre -10 si -15 grade C. Zona Bran este bogata in precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este


Colectia Tezaurul Romaniei - Castelul Bran, brosura 1997

de 40-50 cm. Vanturile predominante in zona au o viteza de 3-5 m/s.

Din analiza acestor factori climaticireiese amplitudinea termica redusa, adapost de vanturi puternice, strat de zapada bogat si indelungat, ceea ce arata ca aceasta zona are valente turistice deosebite.

Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform orientarii reliefului catre bazinul Transilvaniei si spre Campia Romana. Exista ape de adancime si de suprafata. Apele de adancime reprezentate de izvoarele aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar - Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o potabilitate buna. In cadrul apelor de suprafata, culoarul Rucar - Bran - Dragoslavele, are rol de cumpana de ape intre bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua rauri colectoare: Barsa - in sectorul nordic si Dambovita in sud.

Din punct de vedere al faunei si florei, perimetrul se afla in cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coniferele. Padurile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar in Muntii Piatra Craiului, Leaota si Bucegi, in special la altitudini de 1400-1700 m, iar la altitudini inalte exista jnepeni, ienupari, flora subalpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din cauza poluarii pajistle si fanetele inlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de padure, sangele voinicului.

Fauna este reprezentata in special in Muntii Piatra Craiului si Bucegide exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rasul, vulpea etc. Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. In apele de munte se gasesc pastravi, scobari, clean, boistean.

3.2. Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lanei, o pi­va, un joagar, o moara, acestea numarandu-se printre putinele piese originale ramase in Ro­­­mania. Satul Pestera reprezinta un alt punct de atractie prin existenta "Pesterei cu li­li­eci". Satul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita in totalitate din lemn, in vreme ce satul Simon este o localitate recunoscuta prin portul popular, te­sa­tu­ri, impletituri din lana si arta cojocaritului.

- Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice re­pre­zinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment in istorie straina de practicile turismului rural, insa incepand cu anul 1994 ace­asta forma de turism a fost aplicata intr-o maniera organizata prin sprijinul Aso­ciatiei na­tionale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, in zona Bran - Mo­e­ciu activand prin­cipala filiala a asociatiei coordonata de Mioara Stoian.

Muzeul etnografic in aer liber din Bran este amenajat in parcul din ve­ci­na­­ta­tea Castelului Bran. In acest muzeu au fost adu­se si re­­con­sti­­tuite unele din cele mai ve­chi si mai tipice constructii din zona. Deschis pen­tru public in 1961, mu­­zeul numara in 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii teh­ni­ce. Monumentele au fost se­­lec­tio­nate si gru­­pate pe baza cercetarilor din 1958-1960.

Muzeul Vamii supraveghea trecatoarea care face legatura intre Transilvania si Mun­tenia. Din 1377-1382 cand a fost construit, pana astazi, el a fost martorul unor eve­ni­men­te-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era pus sa dea seama.

- Jos, in vale, la baza stancii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al pre­­tu­irii de care Branul si branenii s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei romanesti.

- Case memoriale din zona Bran

Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al Aca­de

mi­ei Ro­mane

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Romanesc din

Bran, sem­na­tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al lo­ca­­litatii Bran.

Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog

de re­­nume mon­dial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei

medi­ci­nei si mem­bru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin ori­­gi­ne si iubire.

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) - decan al Facultatii de Istorie

din Bu­­cu­re­s­ti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului

Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in 1820 si pictata in 1836¹


Bebe Negoescu, Geografie economica, editura Teora, 1998

Principalele targuri si sarbatori din zona Bran

1 ianuarie - obiceiul sorcovitului

martie, aprilie - obiceiuri legate de sarbatoarea Invierii Domnului

martie - urcarea oilor la munte

25 aprilie - masurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescator de animale

24 iunie - Olimpiada de vara Sirnea

20 iulie - Santilie

25-26 iulie - Targul de vara de la Moeciu

9 august - Sf. Pantelimon

august - Nedeeia muntilor (Fundata)

25 octombrie - Focul lui Sumedru

octombrie - ravasitul oilor

8 noiembrie - targul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril

24 decembrie - colindatul - Buna dimineata la Mos Ajun

25 decembrie - Sarbatoarea Craciunului

decembrie - Revelion

Pe 17 decembrie 2005, cu cateva zile inainte de Craciun, Primaria Comunei Moeciu, in colaborare cu ANTREC Brasov, si-a propus sa prezinte turistilor prezenti in acea perioada la Moeciu intregul ceremonial legat de taierea porcului si pregatirea bucatelor pentru Craciun, precum si alte obiceiuri stravechi ale zonei. Spectatorii au fost martorii sacrificarii unui porc, pe care apoi "specialistii" l-au transat si l-au transformat in carnati, caltabosi, sarmale si in alte preparate moiecene. In acordurile tarafurilor populare, a avut loc si pomana porcului (degustarea produselor traditionale din porc). Spectacolul nu putea fi complet fara dansurile populare din zona Bran - Moeciu, sezatoarea traditionala, pregatirea si servirea de gogosi si cozonaci sau alte demonstratii ale unor indeletniciri specifice zonei: tors, tesut, cusut, sfaturi si povesti la gura sobei. La Moeciu au venit si americanii: cativa specialisti de la USAID au apreciat in mod deosebit traditiile si obiceiurile locale, pentru majoritatea dintre ei fiind pentru prima oara cand au vazut asa ceva.

3.3. Circulatia turistica in cadrul unitatilor de cazare

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat in zona Moeciu, asemeni intregii zone a Branului, apartin pensiunilor incadrate agentiei Bran-Imex. Aces­tea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare pen­tru turismul rural. De la in­fi­in­­tarea agentiei, numarul turistilor care au apelat la ser­viciile de cazare si ma­sa oferite de pen­si­u­­nile acesteia a crescut din ce in ce mai mult, o data cu cresterea nu­marului gospodariilor ce fac par­te din agentie.

In tabelul 1. este prezentata situatia statistica a turistilor cazati in pensiunile Bran-Imex si in fermele agroturistice, pentru a ilustra cresterea sem­ni­fi­ca­tiva a nu­ma­rului lor, in paralel cu cresterea nu­ma­rului pensiunilor ce colaboreaza cu agentia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de ca­zare si masa.

Tabel 1 . Ponderea in timp a numarului de turisti cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (2004-2006)

An

Romani

Straini

Total turisti

%

-

-

Sursa: Bran-Imex (2007)

Numarul turistilor romani si straini cazati in pensiunile turistice, ca urmare a cres­te­rii numarului unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere continua in perioada 2004-2006. Astfel, ponderea in 2004 a numarului de turisti cazati in pensiuni turistice (fata de 2005) a crescut cu 6,41% (cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini ca­za­ti), iar in 2006 cresterea a fost de 5,65%, numarul turistilor straini cazati in pensiuni fi­in­d in cres­te­re, dar nu atat de semnificativa ca in anul precedent. In 2006 o crestere sem­­nificativa a cu­noscut numarul turistilor romani cazati in pensiunile din zona Bran-Mo­eciu - 6,03%.


www.insse.ro

www.bran-imex.ro

Tabel 2. Evolutia numarului pensiunilor din zona Bran-Moeciu in perioada 2004-2006

Localitatea

2006

Moeciu-Cheia

Moeciu de Jos

Predelut

Moeciu

Bran Poarta

Bran

Sohodol

Simon

Poarta

Sirnea

Pestera

TOTAL

Sursa: Bran-Imex (2007)

O imagine a dimesiunii ofertei, sub forma capacitatii de cazare a turismului rural din zona Bran- Moeciu este redata prin tabelul nr. 3 din care se distinge tendinta generala de crestere a acesteia in perioada 2004 - 2006.

In anul 2004 cele mai multe pensiuni se aflau in localitatea Bran si erau in numar de 25, iar in localitatea Bran Poarta se aflau cele mai putine, 2 la numar.

In 2006, situatia s-a mai schimbat, si anume, in localitatea Moeciu se aflau 48 de pensiuni turistice, in timp ce in localitatea Pestera se aflau doar 6.

Fig. 1: Evolutia numarului de pensiuni in zona Bran - Moeciu

In diagrama de mai sus este redata evolutia numarului de pensiuni din cateva localitati mai importante din zona Bran - Moeciu in intervalul 2004-2006.

Se vede foarte clar o crestere intensa de la an la an a numarului de pensiuni, in fiecare din localitatile prezentate mai sus, ceea ce este un lucru imbucurator.

In acest an, 2007, se asteapta o crestere si mai semnificativa tinand cond de interesul turistilor pentru aceste zone, de ofertele agentiilor de turism si a persoanelor care vor sa investeasca din ce in ce mai mult.

Tabel 3. Evolutia numarului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (2004-2006)

Localitatea

Moeciu-Cheia

Moeciu de Jos

Predelut

Moeciu

Bran Poarta

Bran

Sohodol

Simon

Poarta

Sirnea

Pestera

TOTAL

Sursa: Bran-Imex (2007)

Numarul de pensiuni si implicit de locuri de cazare a crescut in fiecare an (cele mai importante cresteri semnalandu-se in localitatile Moeciu, Bran, Simon), aceasta datorita incurajarii dezvoltarii acestei forme de turism prin acordarea de facilitati pentru persoanele care investesc in turismul rural.

Cei care investesc in aceste zone sunt de obicei chiar proprietarii pensiunilor, care majoritatea dintre ei sunt specializati in administrarea pensiunilor. Aceste specializari sunt organizate in judetul Brasov de ANTREC filiala Brasov impreuna cu THR SC Tourism, Hotel and Restaurant Consulting Group SRL. La finalul cursului se elibereaza un certificat de calificare care este recunoscut de 3 ministere: Ministerul Muncii, Ministerul Educatiei si Invatamantului, Autoritatea Nationala de Turism.

Perioada de desfasurare a cursurilor este de 4 luni. Cursurile sunt organizate pe 4 module si au loc o data la doua saptamani. Locul de desfasurare a cursurilor este la sediul filialei ANTREC Brasov, strada Principala nr. 509, localitatea Bran.

Fig. 2: Evolutia numarului locurilor de cazare in zona Bran - Moeciu

Se vede in aceasta diagrama diferenta dintre cele mai importante localitati din aceasta zona ( Bran si Moeciu) si localitatea Sirnea. Chiar daca si aici s-a constat o crestere a numarului locurilor de cazare, diferenta fata de cele 3 localitati este considerabila si ca numar de locuri si ca evolutia cresterii (in 2005 in Sirnea a avut loc o scadere, ceea ce nu s-a intamplat in Bran sau Moeciu).

Tabelul 4. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

2004

2005

2006

Nr. innoptari turist

13.727

22.893

24.190

Nr. locuri cazare

852

1138

1425

Indicatorul ofertei

16,11

20,11

16,97

Sursa: prelucrare date statistice Primaria Bran (2007)

Conform tabelului nr. 5, odata cu cresterea numarului locurilor de cazare si cu cresterea numarului de innoptari a turistilor, indicatorul ofertei este in scadere.

Indicatorul ofertei se calculeaza cu numarul innoptarilor raportat la numarul locurilor de cazare.

Cu cat diferenta dintre numarul locurilor de cazare si numarul innoptarilor este mai mica cu atat v-a scadea si indicatorul ofertei.

Dupa cum reiese si din tabelul 4, in anul 2005, numarul innoptarilor a crescut mai mult decat numarul locurilor de cazare, iar rezultatul indicatorului ofertei este de 20, 11. In anul urmator, numarul innoptarilor a fost dublu fata de 2005, dar si locurile de cazare au crescut considerabil si s-a ajuns la un indicator al ofertei de 16,97, aproape la fel ca in anul 2004.

Tabel 5. Durata medie a sejurului (zile):

2004

2005

2006

Numar innoptari turist

13.727

22.893

24.190

Nr. total turisti (pensiuni)

4303

5405

5664

Dms [zile]

3,19

4,23

4.27

Sursa: prelucrare date statistice Primaria Bran (2007)

Privind tabelul nr. 6, ne dam seama ca durata medie a sejurului este in continua crestere, ceea ce este un lucru foarte bun pentru turismul rural din aceasta zona si nu numai.

La nivelul anului 2004 numarul total de turisti era in jur de 4300, iar numarul innoptarilor era de circa 13.700. Pe parcurs s-a investit din ce in ce mai mult in aceasta zona, agentiile de turism au venit cu oferte variate si avantajoase, iar turistii au inceput sa vina in numar din ce in ce mai mare (dupa cum vedem si in tabel, in anul 2005 au sosit in zona Bran - Moeciu aproape 5500 de turisti, iar in 2006 aproape 5700). Numarul innoptarilor a crescut si el, de la 13727 in anul 2004 la 24.190 in anul 2006.

Fig. 3: Durata medie a sejurului in zona Bran - Moeciu

In aceasta diagrama este prezentata procentual durata medie a sejurului in anii 2004, 2005 si 2006. Asadar in 2004 un turist isi petrecea in zona Bran - Moeciu in jur de 3,19 zile. Odata cu trecerea anilor, sejurul a crescut pana la 4,27 zile in anul 2006.

Cresterea este evidenta de la an la an. Dupa estimarile facute de autoritatile locale, in 2007 se asteapta ca sejurul unui turist sa creasca pana la 4,9-5 zile.

Tabel 6. Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu su­prafata comunei Moeciu:

2004

2005

2006

Nr. total turisti cazati la pensiuni

4303

5405

5664

Populatia Moeciului

5575

5652

5814

Supraf. Moeciului

103,4

103,4

103,4

dp [loc]

0,7718

0,8102

0,8467

dt [km2]

41,615

44,284

46,786

Sursa: prelucrare date statistice Primaria Bran (2007)

Din tabelul numarul 6 se observa ca numarul populatiei Comunei Moeciu este cu putin mai mare fata de numarul turistilor sositi.

Din 2004 si pana in prezent, atat populatia cat si numarul turistilor este in continua crestere. In 2004 se inregistrau circa 41,615 turisti pe kilometru patrat, in 2005 erau 44, 284, iar in 2006 nu s-a inregistrat o crestere foarte mare fata de anul precedent, 46, 786.

In ceea ce priveste densitatea turistica in rapot cu populatia, in 2004 se inregistrau 0,77 turisti/ 1 locuitor, in timp ce in 2006 numarul turistilor a mai crescut pana la 0,84/ 1 locuitor.

Moeciu este o comuna mica dar foarte cunoscuta pentru turismul rural atat de romani cat si de straini, de aceea in fiecare an vin foarte multi turisti, iar numarul lor tinde sa-l egaleze pe cel al populatiei comunei.

Tabel 7. Structura populatiei - comuna Moeciu (2006)

Specificatia

Comuna MOECIU

Judetul Brasov

Populatia totala

Populatia activa

Populatia ocupata

Nr. someri in evidenta

Rata somaj (pop. activa)

Sursa: prelucrare date statistice Primaria Bran (2007)

La nivelul anului 2006, totalul populatiei comunei Moeciu era de 5575 locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km2. Pe categorii de varsta intre 16-30 ani erau 1201 lo­cui­to­ri si intre 30-62 ani, 1243 locuitori. Populatia activa insuma 2444 locuitori; an­ga­jati in in­dustrie in orasele invecinate 1281 locuitori, iar lucratori individuali in agricultura erau 409 locuitori. Populatia ocupata numara 1737 locuitori, iar numarul somerilor in evidenta era de 286.

Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde urmatoarele concluzii: po­pu­la­tia activa reprezenta 43% din populatia totala; raportul dintre populatia angajata in in­dus­trie la nivelul comunei si populatia totala era de 21%, rata somajului este de 11,5% insa cu perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurarii in­dus­tri­ei; categoriile expuse somajului sunt tinerii, populatia in varsta pana la 30 de ani, in special femeile.

Incepand cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta tu­ris­tica ru­­rala la nivelul in­tregii tari. Brosura cuprinde oferta turistica din cele cinci zone ale tarii (Mol­­dova si Bu­co­vi­na, Dobrogea, Muntenia si Oltenia, Maramures, Crisana si Banat, Tran­­silvania). Fie­care echi­pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pic­tograme ce in­clude:

numar persoane ce pot fi cazate, suprafata, numar camere cu 1,2,3 paturi, numar

de bai, numar de dusuri, telefon, incalzire, mic dejun, toaleta, televizor, masina de spalat, acceptare animale, curte, limba straina vorbita de gazda, distanta la cel mai apropiat oras din zona.

O centralizare a tuturor datelor privind gospodariile clasificate din satul turistic Bran, evi­den­tiaza urmatoarele: suprafata minima de cazare a unei gospodarii este de 23 m2 cu po­sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafata maxima de 162 m2 putand caza 16 per­soa­ne. Gospodariile au in general camere cu 2 paturi si cu baie. Pentru sezonul rece, ma­joritatea gospodariilor sunt prevazute cu incalzire. Aproape toate echipamentele au in dotare masini de spalat, ofera mic dejun si au curte. Proprietarii vorbesc limbi straine de circulatie internationala: franceza, germana si engleza, dar si italiana sau spa­ni­ola.

Tabel 8. Numarul turistilor in turismul rural - zona Bran-Moeciu (2004-2006)

An

Tip echipament

Romani

Straini

Total turisti

Pensiuni turistice

Han turistic Bran

Pensiuni turistice

Han turistic Bran

Pensiuni turistice

Ferme agroturistice

Motel Bran

Sursa: Bran-Imex (2007)

In anul 2004 au fost cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 romani si 1316 straini, iar in Hanul turistic Bran au fost ca­za­­ti un total de 3709 turisti, din care 3002 romani, iar 707 straini, acestia din urma fiind cu 46,27% mai putini decat in pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fo­st de 2 zile in trimestrele I, II si IV si de 6 zile in trimestrul III, aceasta medie ramanand va­­la­bila si pentru anii urmatori (2005, 2006).

In anul 2005, ca urmare a cresterii numarului de locuri in pensiunile turistice, a cres­cut si numarul de turisti, acesta ajungand la 5405 (3443 romani si 1962 straini), cu 6,41% mai mare decat in anul pre­cedent. Numarul turistilor cazati in Hanul turistic Bran a cunoscut o scadere cu 14,07% fata de anul precedent, o crestere mai mare con­sta­tan­­du-se in cazul turistilor straini, care au fost cu 41,73% mai multi decat in anul pre­ce­de­nt, in comparatie cu numarul turistilor romani care au fost doar cu 7,56% mai putini in 2005 comparativ cu 2004.

In anul 2006 se observa modificari in totalul turistilor cazati in pensiuni - 3627 ro­ma­ni si 2037 straini, ambele categorii cunoscand cresteri, iar in cadrul fermelor ag­r­o­­tu­ris­tice au fost cazati in total 1045 turisti (874 turisti romani si 171 turisti straini).

Dupa 2004, fluxul de turisti a inceput sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar in trimestrul III, ci si in trimestrele I si IV cand satele din zona Bran-Moeciu sunt soli­ci­ta­te pentru diversele manifestari traditionale.

3.4 Oferta agentiilor de turism rural pentru zona Bran - Moeciu

Oferta turistica din spatiul rural este diversa: cazare in diverse tipuri de structuri de primire (pensiuni turistice si pensiuni agroturistice, cabane, hanuri, hoteluri si moteluri rustice, campinguri etc), alimentatie (gastronomie specifica zonei etnofolclorice), produse agroalimentare naturale, fructe de padure, dotari pentru agrement (terenuri de sport, partii de schi, piste pentru cicloturism etc), programe si dotari culturale, poteci pentru plimbari si drumetie etc.

In aceasta diversitate de oferte/produse turistice rurale, calitatea devine o mare strategie, ce se regaseste in:

profesionalism in prestarea serviciilor

imaginea de marca a produselor si serviciilor turistice

controlul operativ al calitatii produselor turistice

garantia pentru consumatorii-turisti

organizarea, promovarea si distribuirea ofertei turistice.

Printre agentiile de turism care ofera pachete turistice in zona Bran - Moeciu se numara si Carpatia Tour, Varianttravel, OMTravel, S.C. Turism Montan SRL, Active Holidays etc

Promovarea si publicitatea ofertei turistice rurale in Romania se face la nivel national prin Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care editeaza cataloage cu pensiunile turistice si agroturisitce, participa la targuri si expozitii interne si internationale, organizeaza seminarii, work-shop-uri, schimburi de experienta, asigura legatura cu presa si mass-media, in general. Pe plan local, filialele ANTREC si asociatiile locale/familiale de turism isi promoveaza oferta proprie prin prospecte, pliante, presa locala etc. De asemenea, Federatia Romana pentru Dezvoltare Montana (FRDM), are propriul sau sistem de promovare si publicitate prin cataloage, pliante, postere etc.

In cataloagele ANTREC sunt promovate circa 900 de pensiuni turistice si agroturistice, din peste 3000 de locatii inregistrate. Cele mai multe se regasesc in judete cu traditii in turismul rural (Brasov peste 140, Cluj - 73, Sibiu - 68, Alba - 63, Maramures - 37 etc).

In judetul Brasov cele mai multe pensiuni sunt in zona Bran - Moeciu, mai exact in zonele Bran (Pensiunea Magura Branului, Pensiunea Baile Persani, Complex Turistic Dumbrava, Pensiunea La Residenza), Bran - Predelut, Bran - Simon, Moeciu (Pensiunea Fota, Casa Stan, Vila Niculina, Pensiunea Silvana, Pensiunea Dragoslovean, Pensiunea La Izvoare, Vila Moeciu Bucegi), Fundata, Pestera etc.

Tabel 9. Oferta de cazare in zona Bran - Moeciu pe anul 2007

ZONA

DENUMIRE PENSIUNE

TIP CAZARE

PRET EURO/ NOAPTE

PERIOADA

(2007)

Bran - Predelut

Casa Serena

Cam. dubla BB

Cam dubla HB

Cam dubla AI

35

50

72

Bran

Cristal

Cam dubla BB

55

Bran

Mama Cozonacilor

Cam dubla

Cam dubla HB

Cam dubla AI

24

45

58

Moeciu

Perla Carpatilor

Cam dubla

30

Moeciu de Jos

Casa Stan

Cam dubla

35

Bran

Casa Alex

Cam dubla

Cam single

Apartament

27

20

40

Sursa: Revista Vacante la tara, ianuarie 2007

BB - mic dejun HB - demipensiune AI - pensiune completa

Oferta de preturi in aceasta zona variaza aproximativ intre 25 si 55 de euro/noapte in functie de camere si dotarile pe care le are. Unele pensiuni includ si masa in pret, dar cele mai multe ofera masa la pret separat.

O oferta foarte avantajoasa pentru Revelion 2007 - 2008 la Bran o ofera proprietarii vilei Bran pentru toti cei care vor sa-si petreaca revelionul intr-un mediu rural:

TARIFE

Pachet 1

Pachet 2

Pachet 3

Pachet 4

Pachet 5

Vila Bran 1

Cam. 1,2,3,4,5,6

325

285

245

230

190

Vila Bran 2

Cam. 1,2,3,4,5.

325

385

245

230

190

Vila Bran 3

Cam. 3,4,5,6,7.

325

385

245

230

190

Vila Bran 4

Cam. 1,2,3,4,5,6.

360

320

280

265

225

Vila Bran 5

Cam 1,2,3,4,5.6.

360

320

280

265

225

Casa Taraneasca

Cam 1,2,3,4,5.

325

285

245

230

190

*Nota: - Tariful este in EUR/pers;

- Pachetul 1 include 5 nopti cazare, pensiune completa, masa festiva de Revelion;

- Pachetul 2 include 5 nopti cazare, demipensiune, masa festiva de Revelion;

- Pachetul 3 include 5 nopti cazare, mic dejun, masa festiva de Revelion;

- Pachetul 4 include 5 nopti cazare si masa festiva de Revelion;

- Pachetul 5 include 5 nopti cazare; Acest pachet se vinde doar in cazul inchirierii vilei integral si include si un salon la dispozitia exclusiva a turistilor din vila respectiva.

- Camerele se inchiriaza in regim de DBL;

In tarif nu este inclusa bautura. De asemenea, in restaurantul si in spatiile comune ale Vilei Bran nu este permis consumul de bauturi sau mancaruri procurate din afara Vilei;

Pachetele 1 si 2 includ si activitati de agrement: plimbari cu sania (in functie de conditiile meteo), diverse concursuri (ping pong, aruncare la cosul de baschet, tras cu arma de tir), joc de paintball (organizat pentru 8-10 participanti);

In 2 dintre seri se organizeaza foc de tabara cu muzica folk, respectiv dansuri populare;

- Orele de servire a mesei sunt : mic dejun - 8.30 - 11.00;

pranz - 13.00 - 15.30;

cina - 18.30 - 21.00;

masa festiva de Revelion - incepand cu 20.30;

- Pentru a 3-a si a 4-a persoana cazata in camera, acolo unde camera o permite, se percep urmatoarele tarife:

sub 6 ani - cazare - gratuit;

- masa - 50% din tarif;

intre 6 si 12 ani - cazare - 40% din tarif;

- masa - 60% din tarif;

peste 12 ani - cazare - 60% din tarif;

- masa - tarif integral;

- La rezervare se achita un avans de 50% din valoarea serviciilor. Acesta se constituie ca o garantie a rezervarii si este nerambursabil.

- Vila Bran nu se face raspunzatoare de eventualele efecte ale unor calamitati naturale, inzapeziri sau diverse lucrari ce ar putea cauza blocarea traficului rutier, alimentarea cu apa, gaz sau energie electrica.

3.5 Propuneri cu privire la amenajarea turistica a zonei

In Romania, turismul rural s-a practicat de multi ani, dar nu a existat o legislatie adec­vata care sa permita diferentierea pensiunilor dupa criterii de clasificare specifice in cla­se de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) si nu erau agentii spe­cia­li­zate in cazarea la ferme taranesti. Mergand la Bran, am intalnit turisti care veneau pen­tru prima data si erau impresionati de buna organizare a localitatii din punct de vedere tu­ris­tic. Cel mai clar poti afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turistii care se opresc in Bran cu ocazia petrecerii vacantelor sau de la cei care doar tranziteaza zona; sunt multi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.

Pentru imbunatatirea imaginii statiunii, precum si pentru inlesnirea accesului, mai ales in zona muzeului, unii turisti au sugerat construirea unei parcari si a unei sosele la­te­ra­le, ce ar diminua traficul in localitate. De asemenea, a fost considerata o necesitate strin­genta amenajarea unei piete agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune apro­vi­zio­nari, cu atat mai mult cu cat, o parte a turistilor nu au asigurata masa in unitatile de cazare. Crearea unei piete ar oferi turistilor posibilitatea sa cumpere renumitele branzeturi de Bran.

O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efe­ct benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinatatea muntilor nu poate constitui decat un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, nu­merosi turisti neincumetandu-se sa porneasca singuri pe carari de munte, necunoscand zo­na.

Se constata nevoia orientarii ghizilor si catre un alt segment de varsta al vi­zi­ta­torilor Castelului Bran, asupra copiilor.

Zona Branului este o zona turistica care se bucura de un cadru natural foarte pi­to­resc si sanatos, de o bogatie cultural-istorica inestimabila si de o baza materiala de cazare si alimentatie bine pusa la punct. Ceea ce nu este inca bine pus la punct la Bran este mo­da­litatea de petrecere a timpului liber al turistilor intr-un mod care sa ii faca pe acestia sa cheltuiasca mai mult. Pentru aceasta propunem:

amenajarea unui parc de distractii cu dimensiuni medii in apropierea Castelului;

organizarea in incinta Castelului Bran unor intalniri pe inserat cu Contele Dra­cu­la (legenda care a adus atat de multi turisti la Bran, mai ales straini);

amenajarea unui centru de echitatie, turistii urmand sa invete sa calareasca si to­todata avand posibilitatea realizarii unor plimbari calare in imprejurari;

prezenta abundenta a zapezii face posibila amenajarea unei partii de schi;

valorificarea Cetatii Rasnovului aflata la 14 km de Bran;

asigurarea serviciului de ghid in zona;

dezvoltarea cailor de acces (mijloace de transport care sa asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);

Branul va continua sa atraga turistii atata timp cat va sti sa le ofere noi atractii. Priceperea si talentul conducatorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turistilor care au fost deja in Bran sa revina, nu prin faptul ca vin turisti pentru prima data, caci acestia din urma sunt atrasi in special de renumele castelului sau de calitatile naturale ale zonei.


Primaria Moeciu, date statistice 2006

www.insse.ro

Propunere program turistic "Vacanta in zona Bran" pentru turistii straini

Ziua I: sosire la Aeroportul Henry Coanda, plecare spre Bran. Cazare in gospodariile satenilor. Masa de seara.

Ziua II: mic dejun, vizita la castelul Bran si la complexul muzeal taranesc. Pranz. Dupa amiaza libera. Spre seara, organizarea unei mici petreceri in functie de sezon: vara in aer liber, iarna, langa vatra - intalnire cu satenii, posibilitate de a vedea si practica diferite mestesuguri traditionale: torsul lanei, tesut etc. Seara romaneasca: masa traditionala, muzica, dansuri populare din zona.

Ziua III: mic dejun, excursie in comuna Moeciu (cu autocarul, biciclete, carute, sanii etc). Masa la una din pensiunile turistice. Cina.

Ziua IV: mic dejun, excursie in Brasov si Poiana Brasov, cu vizitarea orasului, a Bisericii Negre, Primei Scoli Romanesti si Bisericii Sf Nicolae. Pranz in Poiana Brasov. Cina la Bran.

ZiuaV: mic dejun, excursie in satul Dambovicioara, vizitarea pesterii Dambovicioarei si Pesterii Ursilor. Pranz. Vizitarea gospodariilor taranesti, cu participarea turistilor la activitatile domestice. Intalnire cu mesteri populari, posibilitatea achizitionarii de produse de artizanat. Cina la Bran.

Ziua VI: mic dejun, excursie pe cararile din Piatra Craiului. Masa de pranz in natura. Cina la Bran.

Ziua VII: mic dejun, excursie la Fundata. Intalnire cu mesteri populari si observarea sau practicarea unor vechi indeletniciri (tesutul covoarelor, confectionarea costumelor populare), posibilitatea achizitionarii de produse de artizanat. Masa la o stana. Seara foc de tabara si divertisment.

Ziua VIII: mic dejun. Plecarea spre aeroportul Henry Coanda. Imbarcarea in avion.

Costul unei excursii de 7 nopti petrecute in Bran-Moeciu: 275 euro (grup de 42 turisti straini exclusiv biletele de avion).

Conditii de transport - cazare - masa:

autocar 3 stele

pensiuni 2 margarete

masa la pensiuni (se ofera gratuitate la mesele servite la stana si cina de despartire)

taxe de vizita: 10 euro

CAPITOLUL IV

STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL

SI AGROTURISMULUI

Aceste forme de turism ofera posibilitatea cunoasterii directe a traditiilor poporului roman, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecre zona si creeaza in acelasi timp premisele cunoasterii de catre populatia din zona rurala, an special din spatiul montan, de importante venituri suplimentare.

Totusi, turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pietei turistice interne si internationale.

Turismul rural se poate practica pe toata durata anului, implica investitii reduse si grad de risc scazut, reprezinta o alternativa ocupationala pentru forta de munca rurala, o modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si un factor de stabilitate si stabilizare a populatiei din zona. In acelasi timp, turismul rural are si o puternica componenta de dezvoltare durabila si ofera o cale de integrare in UE a societatii rurale romanesti.

Legea muntelui stabileste unele facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, pentru sustinerea initiativelor familiale in sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice in calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Pentru incurajarea si dezvoltarea turismului rural sunt necesare si urmatoarele amendamente:

  • Valorificarea experientei "Organizatiei satului romanesc" , care, sub patronajul PHARE, a elaborate in anii 1996 - 1997 un "program de dezvoltare a satelor turistice", iar nucleul acestui program este "Asociatia locala pentru dezvoltarea turismului",care are menirea sa dezvolte si sa promoveze un turism cu "sprijinul si sub controlul populatiei locale" avand ca partener autoritatile locale. Deci, este benefic pentru comunitatile locale organizarea si dezvoltarea turismului rural prin asociatii independente de acestea.
  • Elaborarea unor criterii de identificare si omologare a satului romanesc ca "sat turistic" si legiferarea acestei categorii    de produs turistic prin lege sau hotarare de Guvern.

Argumente: satul romanesc prin valoarea turistica atestata poate deveni un "produs turistic" - "satul turistic" (format din mai multe subproduse: culturale, istorice, gastronomice, pensiunea turistica si agroturistica etc) de mare originalitate si de marca pentru turismul romanesc.

  • Pentru a da imaginea reala a spatiului rural romanesc cu spiritualitatea sa ancestrala, turismul rural si agroturismul nu pot fi promovate ca oferta turistica decat in contextul "sat turistic" si al "zonei etnografice" careia se integreaza.

Ex. Nu promovam judetul Sibiu si pensiunea "X", ci zonele etnofolclorice Marginimea Sibiului, Brasov sau Mures cu pensiunile, din judetul Sibiu.

4.1 Sprijinul statului in consolidarea turismului rural

Desi recunoasterea internationala devenise o certitudine, atingerea standardelor oferite turistilor necesita anumite amenajari interioare ale gospodariilor gazda (intrarea separata pentru turisti, grupuri sanitare pentru acestia, parcari acoperite etc). Pentru realizarea acestora, erau, si mai sunt si acum, necesare importante sume de bani. Din fericire, interventiile si memoriile la Guvern nu au ramas fara un raspuns, din contra, cand acesta a venit, a fost chiar multumitor. Astfel ca, Ordonanta de Guvern 63/1997, privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural, venita in completarea Legii nr. 145/1994, a mai usurat din problemele practicantilor de turism rural din Romania. Conform aceste ordonante, "persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice in pensiunile turistice si pensiunile agroturistice beneficiaza de scutire de plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani". In varianta adoptata de Camera Deputatilor, ordonanta prevede ca persoanele fizice si juridice mentionate pot beneficia de credite, cu dobanda preferentiala acordate pe o perioada de maximimum 10 ani. Pentru astfel de credite, acordate pentru dezvoltarea si amenajarea capacitatilor de cazare, dobanda va fi stabilita la un nivel reprezentand 50% din valoarea dobanzilor practicate pe piata bancara. Asigurarea sumelor necesare acordarii de credite preferentiale se face din Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului, in limitele prevazute de Ministerul Turismului.

Potrivit prevederilor aceleiasi ordonante, pensiunile turistice si cele agroturistice vor plati energia electrica si gazul metan consummate la tariful stabilit pentru consumul casnic, iar serviciile de telecominicatii la tariful pentru personae fizice. Pensiunile au beneficiat de asemenea, de acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecominicatii, la racordarea la reteaua electrica, de alimentare cu apa si gaz metan, precum si la sistemul de canalizare.

Din pacate aceste oportunitati nu au fost mentinute in totalitate, astfel ca de la inceputul anului 2006 s-a reintrodus impozitarea intreprinzatorilor pe veniturile/profiturile obtinute, iar obtinerea creditelor a fost destul de dificila. De asemenea, presedintele ANTREC considera drept ridicata taxa de autorizare solicitata detinatorilor de pensiuni de catre Oficiul de Autorizare si Control in Turism din cadrul Autoritatii Nationale de Turiam, in present aceasta putand ajunge la 300 RON.

Cu toate aceste greutati, datele privitoare la fluxul de turisti in mediul rural, cu sprijinul agentiilor de turism affiliate ANTREC, semnaleaza o expansiune a cazarilor la pensiuni in ultimii ani.

4.2 Promovarea si publicitatea turismului rural

Pentru a putea oferi si comercializa produsele agroturistice, ofertele trebuie prezentate conform uzantelor de pe piata turistica si corespunzator cererii.

In conditiile adaptarii si integrarii ofertei turistice romanesti, inclusiv cea agroturistica, in turismul european, ofertele trebuie definite clar in sistemul unitar din UE de pictograme, care reprezinta un sistem eficient de codificare si recunoastere. Aceste pictograme se refera la pensiunea turistica/agroturistica cu oferta sa de servicii de cazare si/sau masa, dotarile de agrement si animatie, specificul agrar/ zootehnic/silvic al fermei etc. Pentru amenajarile si dotarile din afara fermei trebuie sa fie amintite locul si distanta, iar pictogramele respective vor fi tipizate ca forma, semn si culoare.

Acest sistem de inscriptionare prin pictograme in cataloage si pe tablele indicatoare este recunoscut de majoritatea tarilor europene si prezinta avantajul ca nu mai necesita traducere si tiparire.

Promovarea pensiunilor turistice si agroturistice se realizeaza prin mai multe forme si mijloace publicitare si anume:

- inscrierea in cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice.

- tiparirea de catre asociatile turistice locale sau fermierii - prestatori de servicii turistice de pliante, harti, ghiduri etc.

- promovarea prin mass-media (audio-vizuala, presa scrisa).

- promovarea prin intermediul unor agentii turistice tour-operatoare sau detailiste, interne sau straine, alti agenti economici interesati.

- prezentarea ofertei agroturistice la targuri, expozitii si burse de turism; prin Legea nr. 187/1998 privind aprobarea OUG nr 63/1997, art. 2, alin. (d) Ministerul Turismului ofera "Prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice in materiale de promovare turistica si in actiuni de promovare intreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale ministerului".

- colaborarea cu diverse organisme specializate interne (ANTREC si filialele judetene) sau internationale (EUROGITES, alte asociatii europene de profil).

- promovarea ofertei agroturistice prin reteaua INTERNET.

O alta metoda importanta de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine si altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.

Desigur, existenta unui site pe internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc.

4.3 Promovarea turismului rural in zona Bran - Moeciu

Promovarea turismului rural in aceasta zona se realizeaza in principal de catre ANTREC prin aparitia ofertelor turistice din zona Bran - Moeciu in cataloage, brosuri, pliante, prin prezentele la targurile de turism si expozitii, dar cel mai mult prin internet pe site-urile www.antrec.ro, www.infomoeciu.ro si www.vacantelatara.ro etc

Pentru o promovare si o publicitate foarte mare a turismului rural din aceasta zona sunt o serie de factori care trebuie indepliniti si anume:

  • Accentul trebuie sa se puna pe dezvoltarea parteneriatelor in zona, adica

reunirea sub o singura marca a mai multor intreprinzatori cu produse similare.

  • Este esential sa se identifice cerintele turistului si in functie de asta sa se

dezvolte turismul rural, respectiv pachete de servicii care sa se promoveze si sa se vanda pe piata externa. Pentru exportul pachetelor turistice rurale este necesara dezvoltarea pensiunilor turistice conform standardelor europene dar si a unor puncte de agrement.

  • In momentul de fata se inregistreaza o cerere din ce in ce mai mare a turistilor

straini pentru acest gen de turism, tot mai multi oameni cauta turismul ecologic. In acest sens se impune crearea unui adevarat produs turistic rural, care sa implice si activitatile de petrecere a timpului liber dar si turismul cultural. De asemenea este nevoie de stabilirea unor criterii clare privind specificitatea produselor, echipamentele standard si calitatea serviciilor.

  • Calitatea produselor turistice destinate exportului (si nu numai) trebuie sa se

reflecte in special in modul in care sunt concepute produsele, adica in ingeniozitatea activitatilor incluse in diversele tururi in zona ( castelul Bran, muntii Bucegi, Cetatea Rasnov, orasul Brasov etc) in modul in care reusesc sa implice activ turistii si apoi sa ii fidelizeze prin diverse programe de facilitati: gratuitati pentru copii, nopti de sedere gratuite, tarife de cazare speciale, bauturi gratis la cina si altele.

  • De asemenea se promoveaza o serie de alte programe turistice cu specific romanesc

cum ar fi: "Acasa la mesteri populari"( care include vizite la atelierele unor mesteri populari, unii dintre acestia avand posibilitatea de a oferi cazare turistilor si chiar de a-i initia pe acestia in tainele unor mestesuguri traditionale din zona);

Se incurajeaza desfasurarea unor targuri de arta populara si artizanat, a spectacolelor cultural folclorice traditionale si a unor manifestari religioase din zonele turistice. De exemplu Consiliul Judetean Brasov in parteneriat cu Centrul pentru Conservarea si Valorificarea Traditiei Populare Brasov au organizat, in perioada 20 - 22 decembrie 2006, in zona Bran-Moeciu, evenimentul « Obiceiuri de Craciun in judetul Brasov ».

Scopul evenimentului a fost acela de a promova traditiile si obiceiurile populare din judet, tinandu-se cont de multiculturalitatea ce-l caracterizeaza. Organizatorii si-au propus, de asemena, sa incurajeze activitatile de ajutorare a familiilor cu venituri mici din judet. Ca urmare, produsele culinare preparate in timpul evenimentului au fost donate acestor familii. Cu aceeasi ocazie au fost premiati reprezentantii Administratiei Publice Locale cu rezultate deosebite in dezvoltarea durabila a comunitatii brasovene.

In cadrul acestui proiect de promovare a turismului si agroturismului brasovean au fost reprezentate 12 localitati ale judetului : Apata, Bran, Bunesti, Homorod, Moeciu, Ormenis, Prejmer, Sacele, Sambata, Sinca Noua, Tarlungeni si Vama Buzaului. Fiecare dintre aceste localitati au avut cate o echipa de bucatari cazata intr-una dintre cele 12 pensiuni agroturistice ce au participat la eveniment.

Motivul pentru care s-a ales 20 decembrie ca data de incepere a evenimentului a fost acela ca este o zi speciala pentru comunitatea traditionala romaneasca. Cu cateva zile inaintea inceperii ciclului zilelor "festive", are loc sacrificarea porcului, de Ignat sau in ziua de 20 decembrie. In unele parti, taierea porcilor se face la Ignat, prin altele datina

amanandu-se pana la Craciun.

Pentru zona Bran - Moeciu, turismul rural inseamna si probleme edilitare, iar sprijinul intern si extern acordat zonei s-a facut simtit repede. Taranul a inteles ca turism nu inseamna sa iei banii omului si apoi sa-i dai papucii, trebuie sa ii si oferi ceva. In primul rand confort. Oamenii si-au mutat toaleta in casa si si-au construit bai cu apa calda la discretie. Femeile au devenit mai atente la tinuta, asa cum au vazut ca fac de multe ori doamnele de la oras. Asta inseamna civilizatie si pentru ei. Apoi, toti isi indeamna copii sa invete limbi straine. Pana acum ziceau ca daca stiu limba romana, la ce iti mai trebuie engleza? Acum au nevoie de cineva sa se inteleaga cu strainii. S-au dezvoltat vechile meserii: tamplaria - oamenii isi fac case noi, special pentru turism, - si meseriile artizanale. Turistii cumpara pulovere, caciuli, plapumi, iar branenii nu mai sunt nevoiiti sa stea prin piete, la oras, sa-si vanda marfa. Asadar, se poate constata cu usurinta, de ce turismul clasic a pierdut partida, la Bran. Hotelul din localitate practica tarife mai mici, dar solicitarile sunt mult sub cele catre Agentia de Turism Rural BRANIMEX. O explicatie? Agroturismul in Romania are o deviza: "Vino ca turist, pleaca prieten!"¹

Sprijinirea investitiilor turistice care promoveaza bucataria traditionala romaneasca specifica zonei Bran - Moeciu sau a unor initiative de valorificare turistica resurselor locale, pot constitui de asemenea factori de dezvoltare a turismului rural in zona.

Prioritati privind dezvoltarea si promovarea turismului rural romanesc pe piata externa:

Sustinerea promovarii turistice prin sprijin financiar in realizarea unor imagini de marca pentru recunoasterea unor produse turistice romanesti;

Sprijinirea parteneriatului dintre sectorul de stat si cel privat, cu acordarea unor reale facilitati de sprijin pentru sectorul privat;

Acordarea unor scutiri de impozite pe o durata de 5 ani din momentul clasificarii pensiunii turistice;

Sprijinul financiar pentru o promovare agresiva pe piata externa a produsului turistic rural prin elaborarea unor materiale: cataloage regionale, brosuri, Cd-uri;

Participarea la targuri de turism din strainatate; organizarea unor seri romanesti

Modernizarea si intretinerea corespunzatoare a infrastructurii

Cresterea calitatii serviciilor turistice

Sporirea fondurilor necesare includerii ofertei turistice rurale romanesti in cataloagele marilor firme touroperatoare din lume

Amplificarea "excursiilor de ospitalitate" la care participa reprezentanti mass-media din strainatate , cu accent pe turism rural, pentru promovarea imaginii Romaniei

Obiectivele strategice:

- Elaborarea unei legi a turismului rural

Diminuarea turismului practicat in mod neoficial

Diversificarea ofertei turistice prin promovarea unor "produse unicat" precum: Drumul Vinului (Vrancea, Prahova, Iasi), Focurile Vii( Buzau),

Drumul Ceramicii (Valcea), Delta Dunarii, Acasa la Mesteri Populari.

Sporirea atractiei turistice prin originalitate si inedit

Orientarea investitiilor si pentru construirea unor puncte de agrement

Definitivarea unui numar restrans de produse turistice rurale pentru piata externa, bine puse la punct;

programe comune de promovare - vin - turism rural - mestesug

CONCLUZII GENERALE

Interesul manifestat pentru sustinerea turismului rural in Romania a crescut si ca urmare a desfasurarii la Bucuresti in 4-6 septembrie 1995, la nivelul Natiunilor Unite, a lucrarilor Comisiei Economice pentru Europa. Lucrarile s-au materializat prin adoptarea unui document privind rolul asezarilor rurale si dezvoltarea lor durabila sub aspectul planificarii regionale cu accent pe sustinerea unei dezvoltari rurale multifunctionale.

Mai aproape, la Conferinta Internationala "Turismul rural si ecoturismul - potential si perspective" desfasurata in anul 2004 la Bran - Moeciu, sub egida Organizatiei Mondiale a Turismului, dl. Francesco FRANGIALLI secretarul general al O.M.T. a aratat ca Romania dispune de toti factorii de baza pentru intensificarea dezvoltarii turismului rural si anume de: sate dezvoltate pe diferite forme de relief aparute din timpuri stravechi, care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, datini si obiceiuri strabune, elemente valoroase de etnofolclor; potential natural; populatie rurala numeroasa; traditii bogate; pozitionare geografica atractiva;

Inceputul turismului rural in Romania se situeaza in jurul anilor '30 si se leaga de valorificarea resurselor turistice montane si balneare. Ca urmare se concentreaza in zonele Bran-Rucar, Valea Oltului, Harghita-Covasna. In jurul statiunilor turistice de renume respectiv in zonele rurale limitrofe acestora se ofera cazare pe timpul verii, in case; ulterior activitatea se dezvolta ajungandu-se pana la construirea de pensiuni turistice.

Dupa cel de al doilea razboi mondial si intrarea comunismului, activitatea se dilueaza pana la disparitie. Reluarea turismului rural se face in perioada anilor 1973 - 1974, cand la cererea Ministerului Turismului din guvernul socialist se lanseaza actiunea de "identificare" a 33 de "sate turistice" din toate zonele etnografice si a gospodariilor taranesti pentru omologare. Ulterior au fost atestate 13 sate si au functionat doar doua: Leresti(jud.Arges) si Sibiel(jud.Sibiu).

Practicarea in mod organizat a turismului rural a inceput insa dupa anul 1989, cu concentrare in zona montana a tarii, a carei populatie numara cca.1,7 mil. locuitori si peste 600 mii gospodarii familiale.

Incepand cu anul 1992 Romania a beneficiat de Programul PHARE pentru turism care s-a derulat in doua etape pana in anul 1997, avand alocate fonduri de cca. 9,5 mil. ECU pentru:

- dezvoltare institutionala;

- pregatirea personalului;

- elaborarea strategiilor de dezvoltare;

- pentru grant-uri in turism si cofinantarea unor proiecte de dezvoltare.

Pentru dezvoltarea turismului rural au fost alocate cca. 900.000 ECU in perioada 1995-1997.In acest context si sub coordonarea autoritatii administratiei publice centrale in domeniul turismului (permanent modificata ca forma institutionala creand instabilitate din punct de vedere al continuitatii institutionale) s-a actionat pe urmatoarele directii-cadru de dezvoltare si organizare:

- legislatie, prin crearea cadrului legal general pentru:

desfasurare a activitatii de turism rural;

omologare si clasificare a structurilor turistice de cazare din turismul rural;

sustinerea activitatii prin acordarea de facilitatii si subventii;

- evaluare a patrimoniului rural si a posibilitatilor de integrare in sistemul turistic european prin elaborarea de studii de catre Institutul National de Cercetare Dezvoltare Turism;

- sustinerea infiintarii si dezvoltarii a unei retele organizatii non-guvernamentale si a Asociatiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural(A.N.T.R.E.C.) prin care s-a derulat si sectiunea de dezvoltare a turismului rural din programul PHARE.

Atributiile A.N.T.R.E.C. constau in reprezentarea, dezvoltarea si promovarea intereselor turismului rural in cooperare si colaborare, in primul rand, cu autoritatea admnistratiei publice centrale in turism. In prezent, asociatia are cca. 3000 de pensiuni clasificate si o retea nationala compusa din 31 de filiale.

Analizand piata turistica externa a turismului rural si comparand, atuu-rile ofertei romanesti in domeniu aceasta se particularizeaza prin:

- ponderea ridicata a cadrului natural montan virgin, in componenta naturala, nemodificata;

- conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si aplicarea lor in viata de zi cu zi;

- prezenta unor traditii si valori etnofolclorice reprezentative(arhitectura populara, mestesuguri, folclor si port popular, sarbatori folclorice si obiceiuri populare, etc.).

- ospitalitatea romaneasca cu influente de tip latin, obiceiurile gastronomice de la marile sarbatori religioase crestin ortodoxe; cura de fructe si alte produse de padure, consumul de alimente proaspete bio si ecologice la preturi foarte mici, practicarea terapiei ocupationale si initierea in tainele medicinii naturiste populare romanesti.

- integrarea in viata comunitatilor rurale foarte vechi si trairea atmosferei specifice acestora; un numar mare de vorbitori de limbi straine de larga circulatie internationala; facilitatea in a intelege si a vorbi limbi straine

Ritmul constant crescator al veniturilor din turismul rural chiar daca nivelul nu atinge cote de boom economic a determinat cresterea numarului de pensiuni turistice rurale si agroturistice iar in unele situatii de concentrare a lor realizand adevarate "micro - statiuni de turism rural".

Un rol deosebit de important in valorificarea ofertei turistice a turismului rural l-a avut promovarea agresiva prin participarea la majoritatea targurilor de turism interne si internationale cu standuri proprii.

Principalul motiv pentru care vizitatorii aleg destinatii turistice rurale il reprezinta faptul ca doresc sa se bucure de calitatea peisajului rural natural, dar si antropic. Mentinerea calitatii mediului reprezinta o conditie esentiala pentru ca zona respectiva sa fie atractiva.

Furnizarea de transport si alte servicii ar trebui sa vina in intampinarea nevoilor vizitatorilor si localnicilor si sa tina seama de politicile de mediu.

Este necesar sa se urmareasca cresterea ponderii numarului de vizitatori ce utilizeaza mijloacele de transport in comun pentru a ajunge la destinatia turistica respectiva, prin imbunatatirea calitatii acestora, prin stabilirea unor rute si a unor orare atractive si printr-o promovare de calitate.

Un rol esential il au si unele dotari tehnico-edilitare, care sa sporeasca gradul de confort si igiena, fara a duce la urbanizarea agresiva a spatiului rural. Realizarea acestei cerinte devine o conditie primordiala pentru crearea si mentinerea unui flux turistic constant care sa asigure amortizarea investitiilor si acumularea profitului. Dezvoltarea si modernizarea transporturilor, mai ales prin cresterea calitativa si cantitativa a mijloacelor de transport, a telecomunicatiilor este un alt factor imporant.

Turismul rural - o activitate care in ultimii ani a cunoscut o puternica dezvoltare - se confrunta cu probleme datorate faptului ca proprietarii de pensiuni turistice din mediul rural, provin din alte sectoare de activitate si nu au pregatirea adecvata pentru a face fata exigentelor turismului actual.

Pe piata turistica mondiala si indeosebi pe cea europeana are loc fenomenul de puternica segmentare a cerintelor consumatorilor.

Perfectionarea modalitatilor de promovare care este esentiala in momentul de fata chiar daca aparent se constata un caracter mai difuz si dimensiuni mai reduse ale activitatilor turistice din spatiul rural.

Valorificarea atenta a tuturor resurselor turistice prezente, amenajarea acestora creaza conditii de realizare a unor produse autentice "de marca" care sa intereseze turistul si care cere un anumit mod de prezentare si vanzare a ofertei.

Datorita schimbarilor intervenite in ultima perioada in economia romaneasca, rolul resurselor umane a capatat o importanta deosebita. Din cauza conditiilor economice actuale si mai ales dinamicii transformarilor fara precedent din sectorul serviciilor in special a celor din turism , se constata o necesitate acuta de calificare si recalificare a fortei de munca din acest domeniu de activitate.

Lipsa unei Legi Turismului Rural.

Este necesara elaborarea unor noi norme de clasificare a pensiunilor turistice astfel incat sa ne aliniem cerintelor europene.

Stimularea micilor intreprinzatori in crearea si intretinerea facilitatilor (mijloace de transport, pensiuni, gradini, paduri, alei, parcuri,etc.) prin programe si inlesniri guvernamentale reprezinta un alt aspect care trebuie luat in calcul in elaborarea unei strategii de dezvoltare a acestui gen de turism si implicit a strategiei nationale de export.

Un factor decisiv in dezvoltarea turismului rural il constitue lipsa unor facilitati pentru proprietarii de pensiuni care au posibilitatea si doresc sa-si dezvolte ferme agricole ECOLOGICE, conform normelor europene si inscrierea lor in organismul european cum ar fi: scutirea sau reducerea la jumatate a platii impozitului pentru pensiunile cu o capacitate de pana la 10 locuri pentru o perioada de 5 ani de la inceperea activitatii.

Accesul limitat la fondurile europene cauzat de lipsa informatiei in unele regiuni ale tarii si unor organisme care sa ofere servicii de consultanta pentru potentialii investitori in vederea realizarii si implementarii unor proiecte ( ex. trasee montane pentru ciclisti, drumetii in natura, echitatie, pescuit), care sa dezvolte turismul in zona respectiva si sa ofere turistului ceva in plus din punct de vedere al agrementului , impiedica dezvoltarea unor pachete turistice care ar putea fi vandute cu succes pe piata externa.

Potentialul turistic existent trebuie valorificat la maxim iar sprijinirea oricaror proiecte inovatoare in domeniu sunt activitati care pot fi cu succes aplicate in Romania.

Promovarea este un factor esential in dezvoltarea turismului rural.

Infiintarea unui birou de informare turistica in Bucuresti, destinat in special turistilor straini, este o masura care se impune.

Metodele de promovare trebuie realizate in functie de cerintele turistului strain care se indreapta tot mai mult catre natura, catre turismul rural si ecologic. In momentul de fata se inregistreaza o cerere tot mai mare pentru vacante active, pentru produse turistice inedite care sa atraga turistul. Acest gen de pachete turistice trebuiesc promovate pe piata externa.

Bibliografie

Bacanu Maria - Satul romanesc contemporan, editura Academiei, Bucuresti, 1996

Bebe Negoescu, Gh. Vlasceanu - Geografia economica, editura Teora 1998

Botez G., Lupu N., Miron A. - Indrumator pentru turismul rural, editura Rentrop si

Straton, Bucuresti, 1998

Eugen Buciuman - Economia turismului rural si agroturismului, Alba Iulia, 1999

Firoiu D. - Industria turismului si a calatoriilor, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2006

Glavan V. - Agroturism. Ecoturism, editura Alma Mater, Sibiu, 2002

Gherasim Toader, Gherasim Daniel - Marketing turistic, Editura Economica, Buc. 1999

Ionescu Dunareanu - Muntii nostri, editura Sport Turism, Bucuresti, 1996

Mitrache St., Manole V. - Agroturism si turism rural, editura Fox Press, Buc. 1996

Minciu Rodica - Economia turismului, editura Uranus, Bucuresti, 2000

Nistoreanu P.- Management in turism, editura ASE, Bucuresti, 2002

Nistoreanu P. - Turismul rural - o afacere mica cu perspective mari, editura

Didactica si pedagogica, 1999

Nistoreanu P. - Ecoturismul si turismul rural, editura ASE, Bucuresti, 2002

Snak Oskar - Economia turismului, editura Expert, Bucuresti, 1996

Stanciulescu G. - Managementul operatiunilor de turism, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003

Zahiu Letitia, Lazar T. - Agricultura Romaniei in procesul de integrare europeana,

Editura Ex Ponto, Constanta, 2000

Zaharia M. - Economia serviciilor, Ed. Universitaria, Bucuresti, 2005

*Colectia Tezaurul Romaniei - Castelul Bran, brosura, 1997

*Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 242 bis/ 31.5.1999

*Monitorul Oficial al Romaniei nr. 374 din 31.12.1994

*Primaria Moeciu - date statistice 2006

www.insse.ro www.pensiuni-turistice.ro

www.antrec.ro www.infotravelromania.ro

www.mt.ro www.vacantelatara.ro

www.mturism.ro    www.infomoeciu.ro

www.turismrural.ro    www.bran-imex.ro

www.ecotour.ro

Zona Bran - Moeciu - prezentare generala

Moeciu

Harta rutiera - zona Bran - Moeciu

Castelul Bran

Rucar - Bran - vedere panoramica

Hotel - pensiune Colt de Rai - Ranov

Pensiunea Milenium - Moeciu





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate