Gospodaria din Turceni

Gospodaria din Turceni

Turceni-ul este situat in sudul judetului Gorj, in apropierea a doua obiective industriale aparute in zona: Termocentrala Turceni si Hidrocentrala Turceni. Astfel intreaga activitate, a Turceni-ului, graviteaza in jurul lor.

Termocentrala Turceni, este un factor poluant la adresa campiilor din zona, prin cenusa pe care o elimina pe cosuri.

Cenusa purtata de vant, ajunge pe plante, acoperindu-le cu un strat mai mult sau mai putin evident.Cel mai important lucru este acela ca o parte din aceasta cenusa este consumata de animale, in mod direct odata cu planta. Din cauza precipitatiilor, cenusa ajunge in sol.

Spulberarea cenusilor din haldele de termocentrale pe carbune determina cresterea concentratiilor de pulberi in suspensie. Acestea se depun pe soluri "imbogatindu-le" in metale alcaline si alcaline pamantoase, care ajung in apa freatica in cazul amplasarii acestor depozite pe terenuri unde nivelul piezometric este ridicat.

In cadrul tematicii de cercetare abordate in ultimii ani, s-au efectuat determinari ale caracteriticilor fizice si chimice ale solurilor din zona de influenta a termocentralei Turceni. Din analiza datelor obtinute se remarca urmatoarele elemente:

poluarea in faza incipienta a solurilor cu cantitati mici-moderate de metale grele;

o acidificare slaba a solurilor sub impactul emisiei scazute de SO2, ca urmare a utilizarii lignitului, mai putin bogat in sulf;

Efectele poluarii cu emisii ale termocentralelor se extind totusi pe un areal larg, dar cel mai afectat este cel din jurul unitatii, precum si din zona haldelor de steril amplasate pe terenuri, depresionare, cu pericol de patrundere in apa freatica a metalelor grele si a noxelor acide, care prezinta o concentratie mai ridicata in materialele depozitate.

Carbunele folosit la Turceni este lignitul, un carbune inferior, provenit de la exploatarile din bazinul Olteniei, in special de la Motru. In compozitia lui se regasesc metale grele precum Scandiu, Cobalt, Strontiu, Ytriu, Zirconiu, Cesiu, Thoriu, Uraniu. Lignitul are o putere calorica relativ mica si produce multa cenusa. Aceasta este transportata in amestec cu apa de la CET pana la depozit prin conducte.

Strat cu strat, cenusa e depozitata pe halda, in timp ce apa care o aduce se scurge in aceasta. Zilnic, in timpul iernii, peste 45 de tone de cenusa sunt evacuate pe halda. Prin cateva puturi, apa care a spalat halda ajunge intr-un canal colector, iar de acolo, intr-un iaz de decantare, dupa care este recirculata catre CET.

Pe solul din apropierea haldei nu creste nimic in afara de scaieti. Aerul devine irespirabil cand sufla vantul, iar apa freatica este si ea poluata din cauza ca drenajul de pe halda se face intr-un canal colector care doar partial a fost betonat.

Pentru a reduce cat de cat gradul de poluare a aerului, in 2002, s-a trecut, la un singur cazan din cele patru, pe o noua metoda de evacuare a cenusii, importata din Ungaria. Aceasta se numeste 'evacuare in fluid dens autointaritor'.

Astfel, cenusa ajunge pe halda tot printr-o conducta, dar sub forma unei paste care formeaza o crusta subtire. Solutia este evident mai buna fata de cea veche, insa nu este inca folosita pentru toate cazanele si la un vant puternic nu are cum sa reziste.

Inevitabil, acest lucru afecteaza atat sanatatea oamenilor cat si a animalelor.

In vatra satului gorjean, in curtile gospodarilor putem identifica unele specii de mamifere si pasari domestice precum: cai, vaci, porci, gaini, capre, oi, iepuri, caini, pisici.

O zi din viata unui localnic incepe dimineata la cantatul cocosului si se termina seara odata cu culcatul gainilor.

In continuare voi prezenta cateva din mamiferele mai cunoscute si intalnite in curtile a mai mult de trei sferturi din gospodariile taranilor strambeni.

Vacile, par a fi din ce in ce mai putine, deoarece multi tineri sunt plecati in strainatate la munca, ori la oras.Au mai ramas bunicii care mai cate o vaca, doua.Din punct de vedere al rasei, oamenii din Turceni, nu sunt prertentiosi, dar mai exista cate o familie la cate mai vezi si Baltata Romaneasca. In Turceni exista doua familii care au adus fiecare cate un exemplar din Arad, insa perpetuarea speciei in acest caz pare compromisa , deoarece materialul genetic pentru monta este prea scump.Intr-adevar, sunt niste vaci deosebite, atat prin aspect fizic cat si prin productia de lapte pe care o dau.

Primavara, cand iarba deja incepe sa rasara, localnicii turcenasi, scot vacile la pascut.Acestea ies cu mare bucurie, iar primu lucru care il fac, in loc sa pasca, alearga intr-o veselie, parca bucuranduse de sosirea primaverii.

Vara, fiecare localnic, se duce cu vaca lui la pascut pe islazul comunal, acolo se intalnesc toti cetatenii cu vaci, prilej cu care mai schimba cate o vorba si vede, fiecare, cu aceasta ocazie, cine si ce animale are in plus sau in minus.Cand le vine sete, vacile se indreapta instinctiv spre fantana din islaz, unde gasesc apa in jgheab. In timpul verii nu se obisnuieste sa se stea cu vacile in intervale orare caniculare 12-17.

Toamna, dupa culesul porumbilor, si dupa ce se lasa bruma, vacile sunt lasate pur si simplu singure pe camp si pe proprietatile taranilor, toata valea fiind a lor.Ele nu pleaca foarte departe, de locurile care le frecventeaza impreuna cu stapanii, acestia plecand dupa ele pe inserat sa le aduca acasa.

Iarna, se hranesc la grajd cu coceni, porumbi, lucerna, rogoz. Cand le adapa, fiecare stapan isi ia vacile si le scoate la o mica plimbare.

Laptele, muls manual, se utilizeaza in gospodarie.De obicei se face branza.

Caii sunt in numar foarte mic, sunt folositi ca animale de tractiune. Majoritatea sunt murgi. Cel mai mult stau sub sopru unde au si o iesle de unde mananca lucerna, boabe de porumb, fan iar vara este priponit undeva unde este vegetatie.

Oile sunt foatre putine, cate un localnic pe ici-colo are cate 4-5 oi, insa caprele sunt in numar mult mai mare.Exista un localnic care are peste 50 de capre.Cand iasa cu ele pe islaz, intai trebuie sa circule cateva sute de metri pe drumul public, blocand astfel circulatia rutiera.Laptele muls, este colectat de o autocisterna si dus la Tg-Jiu pentru prelucrarea diferitelor produse lactate.

Porcii sunt in numar variabil in functie de posibilitati.Sunt tinuti in cotet si sunt alimentati la piua cu porumb, resturi de mancare , iarba cand aceasta apare si apa.

Reproducerea se face de multe ori fara voia stapanului, uneori producandu-se consangvinizarea, deoarece si masculii si femelele sunt tinuti in acelasi compartiment.Exista si sateni care au si porci de rasa(Bazna)    obtinuti prin colaborare cu D.S.V. TG-JIU. De Craciun, ca orice roman, si turcenasii au acelasi obicei- sacrificarea porcului.

Prin gospodariile turcenasilor se mai gasesc si iepuri care se hranesc cu aproape orice:porumbi, crengi, morcovi, verdeturi.De multe ori se inmultesc fara voia stapanului. Sunt crescuti pentru hrana familiei si pentru blana.

Pasarile cele mai des intalnite sunt:gainile, ratele, gastele, curcile.    

Toata lumea are diferite varietati, in general rase mixte.Se hranesc cu porumb, grau, cateodata si concentrate daca sunt specializati pe o anumita productie.

Tot in gospodariile tutcenasilor se mai gasesc si porumbei, bibilici si prepelite.

Ca animale de comapanie, se gasesc ca peste tot cainele si pisica.

Cainele are rolul de a apara gospodaria si de a anunta prezenta unei persoae noi.Pisica omoara soarecii, insa inainte de a-i omori nu ezita sa se joace macar putin cu ei.