Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. turismul si economia, trasee turistice, afaceri, hoteluri

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Turism


Index » business » » afaceri » Turism
Componentele produsului turistic in zona Nordul Moldovei


Componentele produsului turistic in zona Nordul Moldovei



Componentele produsului turistic in zona Nordul Moldovei

1. Resursele turistice naturale din zona Moldovei

Iazurile din Campia Moldovei (jud. Botosani) - pe vaile paraurilor si raurilor din acesta regiune oamenii au amenajat un numar impresionant de iazuri de dimensiuni mici si mijlocii de un pitoresc deosebit. Astfel Jud. Botosani a ajuns pe locul doi ca suprafata de luciu de apa pentru piscicultura, dupa Jud. Tulcea! Cele mai mari acumulari de apa sunt: Calul Alb, Negreni pe raul Baseu, Mileanca pe paraul Podriga, Catamarasti si Dracsani pe raul Sitna. Accesul la aceste lacuri poate fi facut pe drumuri nationale si locale.

Lacul cu nuferi de la Ipotesti (jud Botosani) - lac pitoresc in mijlocul padurii de la Baisa - Ipotesti, leaganul copilariei marelui poet national Mihai Eminescu. Rezervatie peisagistica si floristica. Farmecul lacului consta in abundenta vegetatiei, a relativei izolarii in mijlocul padurii de tei si stejar, a insulei situata in mijlocul lacului accesibila pe un pod si nu in ultimul rand, frumosii nuferi albi si galbeni ce plutesc pe luciul apei. Accesul se face cu masina pana in loc. Catamarasti Vale apoi pe alee turistica pavata cu dale si poteca turistica marcata. In aceessi zona se poate vizita izvorul lui Eminescu si un observator de unde avem o remarcabila priveliste.

Lacul de acumulare de la Stanca-Costesti (jud. Botosani) - una din cele mai mari acumulari de apa de pe teritoriul Romaniei. Cu o suprafata de 140 000 ha, este cel mai mare lac de pe raul Prut si al doilea ca marime din tara, dupa lacul de la Portile de Fier! Pe barajul de la Stanca-Costesti se afla vama de la granita cu Rep. Moldova. Privelistea lacului este impresionanta pentru vizitator. Locul este des frcvntat de pescari si de arheologi (zona Ripiceni). Accesul se face usor pe sosea nationala ce parcurge intregul tarm romanesc de la Stanca-Costesti la Mitoc.

Padurea Vorona - Dealul Tudora, Holm (jud. Botosani) - rezervatie floristica si faunistica. O zona de dealuri inalte de peste 500 m acoperite in mare parte de paduri intinse de stejari si tei, unii cu varste venerabile. In canionul Bahluiului, aproape e localitatea Tudora, se afla o importanta rezervatie de arbori de tisa. Incuzand valoroase lacasuri de cult (Man. Vorona, Sihastria Voronei, Schitul Bals) si sate bogate, cu oameni gospodari: Vorona, Tudora, Copalau, Poiana, Nicolae Balcescu. Accesul: cu mijloace auto dinspre loc. Vorona, Tudora, Copalau si orasul Harlau.

Muntii Bistritei (jud. Sv si Neamt) - munti de altitudine medie ce domina valea pitoreasca a Bistritei. Bine impaduriti si cu o cresta principala sinuasa si greu de urmarit cu diferente de altitudine bine evidentiate, cu vai adanci si versanti abrupti. Altitudinea maxima se afla in partea de sud a crestei principala in Vf. Budacu - 1859m alt., dar partea ceamai spectaculoasa a acestor munti se afla in nord unde apele Bistritei au taiat cu greu Cheile Zugreni si unde creasta Pietrosu-Bogulinu se ridica spectaculos la peste 1700m alt. oferind pentru cei ce se incumeta sa urce versantii puternic inclinati pe o poteca dificila , o priveliste fascinanta de pe cetatea de stanca de pe crestet. Lipsa marcajelor turistice si intinsele zone salbatice fac ca putini turisti sa se incumete anual sa descopere frumusetile ascunse a acestor munti. Cea mai usoara cale de acces spre crestele acestor munti este soseaua de pe Valea Bistritei.

Muntii Bargau (jud. Sv si Bistrita-Nasaud) - munti puternic fragmentati, o imbinare de culmi din sisturi cu piscuri semete de origine vulcanica. Aceasta asociere face tot farmecul deosebit a acestor munti. Cel mai important con vulcanic este si cel mai inalt si mai greu accesibil - Heniul Mare de 1612m alt. O puternica aura de mister a acestor munti este data si de legenda contelui Dracula care se presupune ca a avut castelul aproape de pasul Tihuta. Locul unde astazi se gasesc urmele unui vechi drum roman pietruit. Cei mai multi dintre drumeti prefera culmile domoale din apropierea statiunii Sangiorz-Bai si imprejurimile pasului Tihuta. Locurile recomandate pentru a vizita acesti munti sunt: Pasul Tihuta, Lacul Colibita, Statiunea Sangiorz-Bai, Prundul Bargaului toate accesibile cu mijloace auto.

Muntii Calimani (jud. Sv, Bistrita, Harghita si Mures) - cei mai salbatici si mai inalti munti vulcanici de pe teritoriul Romaniei, singurii care depasesc 2000 m alt. (2100m alt. - Vf. Pietrosul Calimani) si prezinta urme ale glaciatiunii prin caldari glaciare si creste alpine. La periferia acestor munti se afla numeroase izvoare cu apa minerala, carbo-gazoasa care sunt captate si utilizate in statiunile balneo -climaterice: Vatra Dornei, Toplita, Bilbor. Datorita intinderilor mari de creste si vai bine impadurite, a unei retele de poteci si marcaje mai slab dezvoltata, lipsa cabanelor de altitudine si a distantelor mari de la un obiectiv la altul, acesti munti sunt strabatuti mai ales de cei cu adevarat pasionati de drumetie. Obiectivele naturale demne de vizitat sunt: Creasta principala cu numeroase piscuri de peste 2000 si 1900m alt. ce pot ofera deosebite privelisti, ansamblurile de stanci cu forme bizare cum ar fi '12 Apostoli', Lucaciu, 'Pietrele Rosii', Tihu; lacul Colibita cu micro-statiunea Colibita, Taul Retitis situat sub varful omonom. Cele mai bune locuri pentru a incepe o drumetie in acesti munti sunt Statiunea Vatra Dornei (auto si feroviar), Valea Neagra Sarului (auto), Micro-statiunea Colibita (auto), Statiunea Bilbor (auto) si Defileul Muresului de la Toplita la Deda (auto si feroviar).

Muntii Giumalau (jud. Sv) - munti masivi din sisturi cu aspect greoi care domina autoritar inprejurimile prin cei 1857m alt. in varful omonim. Cupola golasa a muntelui reprezinta principala atractie pentru ca ofera una din cele mai grandioase privelisti din Carpatii Orientali. La poalele de sud a Muntilor Giumalau raul Bistrita a sapat un spectaculos sector de chei numite Cheile Zugreni. Drumetul mai poate vizita si Codrul Secular Giumalau cu specii masive de conifere. La 1600m alt. se afla singura cabana din masiv - Cabana Giumalau, care inca face fata numarului relativ restrans de drumeti ce strabat potecile acestor munti. Caile preferate de acces in acesti munti sunt mai ales cele cu plecare din Valea Moldovei in dreptul loc. Pojorata (auto si feroviar) pe Valea Pojorata si din Valea Bistritei (loc. Rusca) pe Valea Rusca.

Gradina Zoologica din Radauti (jud. Sv) - amplasata langa stadionul municipal, in partea de vest a orasului Radauti. Se remarca prin frumoasele exponate de lei, puma, ghepard, maimute, lebede, struti etc. Gradina este un adevarat deliciu pentru copii dar si pentru toti iubitorii de animale. Accesul se face din soseaua Radauti-Sucevita, aproape de iesirea din orasul Radauti .

Obcinele Bucovinei (jud. Sv) - vestite prin salba de manastiri si sate pitoresti pe care le ascund prin poieni si vai, acesti munti sunt mari ca intindere, dar cu altitudini relativ mici. Cea mai inalta si mai spectaculoasa dintre obcini, este Obcina Mestecanisului cu altitudini ce depasesc 1500m (1586m - Varful Lucina). Urmeaza apoi descrescator Obcina Feredeu cu altitudini de 1400, Obcina Brodinei cu varfuri de 1300m si Obcina Mare care este cea mai intinsa dar cu cele mai mici altitudini, sub 1300m. Culmile lor sunt molcomo, bine impadurite cu paduri de fag, paltin si molid, intrerupte de pitorestile fanate ale localnicilor, bine gospodarite. Vaile ce segmenteaza acesti munti sunt adanci, largi si bine populate. Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stanci - Pietrele Muierii cu acces din orasul Solca, creasta principala a Obcinei Mestecanis, plaiurile Lucinei. In acest vast perimetru montan, turistii ezita sa se avante pe potecile sale, datorita mai ales distantelor relativ mari ce trebuiesc parcurse de la o amenajare turistica la alta, a inexistentei unei retele de marcaje turistice si a unor ghiduri si harti recente si corect realizate, a unor amenajari turistice pe munti (refurii, cabane). Zonele mai fregventate de turisti, sunt cele din apropierea marelor magistrale rutiere si feroviare, a oraselor si statiunilor. Ca artere de acces in acesti munti cele mai fregventate sunt: Valea Moldovei - rutier si feroviar intre loc. Paltinoasa si Pasul Mestecanis; vaile  Moldovita si Humor, afluenti ai Moldovei, Valea Sucevei si cea a Putnei (feroviar si rutier).

Muntii Rodnei - sunt cei mai inalti din Carpatii Orientali, supranumiti Fagarasii Nordului datorita aspectului asemanator cu a crestei Fagarasene dar la o scara mai mica. Abrupti la nord spre Depr. Maramuresului, lasa culmi prelungi si bine impadurite spre albia Somesului Mare la sud. Cele mai importante varfuri sunt Pietrosul de 2303m alt. si Ineu de 2279m alt. Impresionante si demne de vizitat sunt caldarile glaciare Lala, Pietrosu, Gargalau, Buhaescu ce ascund lacuri cu apa limpede, cascada Cailor, zona carstica de la Izvorul albastru a Izei si Corongisul. Sezonul prielnic pentru practicarea drumetiei incepe in iunie si ia sfarsit la incetupul lui octombrie fiind recomandate pentru turistii cu experienta montana si echipati corespunzator. Cele mai frecventate locuri de acces in munte sunt: Moisei, orasul Borsa ,Complexul turistic Borsa (auto) din nord; loc. Rodna Veche, Sant, statiunea Sangiorz-Bai din valea Somesului Mare - auto si feroviar.

Muntii Suhard (jud. Sv) - pentru acesti munti sunt caracteristice intinsele pajisti ce le acopera crestele si plaiurile molcome pline de fanate, salase si garduri.Suhardul este cunoscut mai ales datorita semetului pisc al Ousorului de 1636m alt. ce strajuie prin forma lui caracteristica depresiunea Dornelor. Totusi cel mai inalt varf se afla in partea de N-V a crestei principale si anume Vf. Omului de 1932 m alt.Creasta principala a acestor munti reprezinta principala atractie datorita frumusetii peisajelor si a usurintei cu care poate fi parcursa.Totusi lipsa cabanelor de altitudine si a unor poteci turistice clare si bine marcate fac ca acesti munti sa fie vizitati mai ales in apropiere de statiunea Vatra Dornei si M. Ousoru. Principalele cai de acces spre acesti munti sunt din statiunea Vatra Dornei(auto-feroviar) si Valea Bistritei Aurii (auto).

Muntii Rarau (jud. Sv) - sunt printre cei mai pitoresti din regiune si printre cei mai des vizitati de turisti datorita accesului facil la creasta acestora pe un drum alpin partial modernizat si existenta unui hotel modern de altitudine. Ating altitudinea max. de 1650m in vf. Rarau, facand parte din categoria muntilor mijlocii. Principalul punct de atractie a acestor munti il constituie impresionantul ansamblul de stanci - Pietrele Doamnei, care tisnesc albe si zvelte spre cer.Alte obiective turistice demne de vizitat sunt: Popii Raraului -un ansamblu de stanci situate pe creasta princiala, Codrul Secular Slatioara -o impresionanta padure de foioase in amestec cu conifere considerata ca fiind cel mai vechi codru din Europa,cu o vechime de peste 500 ani, Piatra Soimului - un perete de stanca ce ofera de pe creasta sa un fascinant loc de belvedere spre vaile si muntii invecinati, Cheile Moara Dracului-un sector de chei foarte inguste (intre 2-3 metrii latime, aprox.40 m lungime, situat pe paraul Caselor. Potecile turistice marcate sunt suficiente si clare,cu plecare din Campulung Moldovenesc si Valea Bistritei.Accesul spre acesti munti se face cu precadere din Valea Moldovei din orasul Campulung Moldovenesc si Valea Bistritei (numai auto). ( Anexa . fig.1 )

Muntii Stanisoarei si Munceii Neamtului (jud. Sv si Neamt) - foarte intinsi, bine impaduriti, fragmentati de vai adanci ce ascund valoroase manastiri si localitati pitoresti. Cu altitudini modeste de max. 1530m in vf Bivolu, cu creste liniare lipsite de spectaculozitati majore si cu putine puncte de belvedere datorate padurilor masive de foioase in amestec cu conifere ce acopera majoritatea crestelor fac din acesti munti o zona plina de mister aproape necunoscuta de turisti care nu se incumeta sa paraseasca vaile populate. Munti plini de istorie si legenda recunoscuti pentru intensa viata monahala si a numarului mare de pusnici ce traiesc solitari de secole prin aceste paduri, locul in care M. Sadoveanu a plasat drama Vitoriei Lipan din romanul Baltagul. Potecile turistice sunt practic inexistente. In prezent, singurile poteci sunt cele monahale, silvice si pastorale. Totusi pentru cei pasionati locurile cele mai indicate pentru a se aventura in acesti munti sunt: Agapia si Manastirea Varatec, Voronet, Manastirea Slatina ( acces auto); Targu Neamt si Piatra Neamt, (acces auto si feroviar),locuri pe unde se mai zaresc urme a unor marcaje turistice vechi.

Muntii Tibau (jud. Sv) - oare cati din cei care citesc aceste randuri au auzit sau au fost in acesti munti? Situati intre Valea Bistritei Aurii si granita cu Ucraina la nord, acesti munti izolati si aproape necunoscuti de turisti se inalta la peste 1600m alt.(1651m in varful Tapul Mare) dispun de numeroase atractii naturale care pot incanta pe cel care se incumeta sa-i strabata vaile si crestele. Cele mai reprezentative obiective naturale sunt: Piatra Tibaului - impresionant perete de calcar de aprox. 80 m puternic surplombat; Valea superioara a Tibaului cu numeroase turnuri si pereti de stanca; creasta principala ce ofera din poienile vf. Magura (1559m) interesante privelisti spre M. Rodnei dar mai ales spre muntii atat de putin cunoscuti si misteriosi din Ucraina. Accesul in acesti munti se face din Valea Bistritei Aurii din soseaua ce leaga statiunile Vatra Dornei de Borsa peste pasul Prislop.


VATRA DORNEI

Oras in nordul Romaniei (Judetul Suceava), aflat la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Dornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale Carpatilor Orientali, la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de Municipiul Suceava. Ambianta este cu atat mai propice cu cat Vatra Dornei este inconjurata de munti impaduriti: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis; 18. 993 locuitori (la 1 iulie 1991).
Statiune cu sezon permanent, cu clima intramontan-depresionara: vanturi moderate, veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 15,2C) si ierni friguroase (temperatura medie in ianuarie este de -6C). Temperatura medie anuala este de 5,2C, iar media anuala a precipitatiilor este de 800 mm ( precipitatii mai abundente se semnaleaza in intervalul mai-august).
Factorii terapeutici sunt datorati unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf si de particule alergice si este bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus din Poiana Stampei). Statiunea este benefica indeosebi in tratamentul bolilor cardiovasculare ( dupa un infarct miocardic, in faza de postconvalescenta, cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, insuficienta valvulara, hipertensiune arteriala, varice, sechele dupa flebita, artiopatii periferice datorate aterosclerozei, nevroza cardiaca, boala lui Raynaud).
Totodata, Vatra Dornei ofera tratament celor suferinzi de boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa ce au suferit operatii ale muschilor, oaselor, articulatiilor si s-au vindecat, dupa entorse, luxatii si fracturi), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic si central (pareze usoare si sechele minore polionevrotice, sechele tarzii dupa semipareza si parapareza), boli endocrinologice ( tulburari prepubertale la copii hiperreactivi, hipertiroidie benigna si boala lui Basedow in faza incipienta), boli ginecologice (sindrom ovarian menopauzal), boli respiratorii (nevroza respiratorie), tulburari nervoase, metabolice si nutritionale, tulburari digestive si de alt tip. Cele doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul 'Caliman' si Complexul Balnear 'Dorna') au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, chinetoterapie. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala.
Cazarea in statiune este asigurata in hoteluri, vile si locuinte particulare. Vatra Dornei este un loc ideal de odihna si petrecere a vacantei, care ofera posibilitati de practicare a alpinismului si a sporturilor de iarna. Un lift scaun acopera distanta de 3.200 m dintre oras si Dealul Negru (altitudine 1.300 m). Atractii turistice: parcul natural din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care haladuiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri; cabana de pe Dealul Runc; Muzeul vanatorii si stiintelor naturale; Muzeul etnografic al Bucovinei etc. Agentia de voiaj din localitate organizeaza excursii cu autocarul pe diferite trasee. Unul dintre cele mai interesante trasee este cel care include vizitarea manastirilor din Nordul Moldovei (Voronet, 1488; Humor, 1530; Moldovita, 1532; Sucevita, 1581-1601). Toate aceste manastiri reprezinta monumente unicat ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare. Se viziteaza de asemenea alte locuri renumite din punct de vedere etnografic si folcloric. ( Anexa . fig. 2 si fig. 3 )

Resursele turistice antropice

SUCEAVA

Orasul de resedinta al judetului, municipiul Suceava (cca. 105.000 locuitori) constituie placa turnanta a turismului prin Bucovina. Este situat pe doua trepte de relief: un platou a carui altitudine maxima atinge 385 m pe Dealul Zamca si lunca si terasele raului Suceava, cu altitudine sub 330 m. Descoperirile arheologice atesta existenta pe locul actualului oras a unor asezari ale dacilor liberi. Petru I Musat (1375-1391) muta resedinta domneasca de la Siret la Suceava, care devine astfel pentru mai bine de doua secole, capitala Moldovei (din 1388 pana in 1566). A cunoscut o mare inflorire in timpul glorioasei domnii a lui Stefan cel Mare (sec. XV). La 21 mai 1600 ostasii lui Mihai Viteazul au intrat fara lupta in Cetatea de Scaun a Sucevei, incheind astfel actul primei uniri a celor trei tari romanesti.

Cetatea de Scaun. Situata pe un platou inalt, in partea de est a orasului, restaurata in ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat, mentionata pentru prima oara intr-un document din anul 1388; construita din piatra, a fost intarita ulterior de Stefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m si o grosime de aproape 4 m,facand-o inexpungabila. ( Anexa . fig. 4 )

Cetatea Scheia Aflata la 384 m alt., in partea de nord-vest a orasului, a fost ridicata in sec. XIV sub forma unui romb cu latura de 36 m in interior si ziduri groase de 3 m. In momentul de fata mai exista doar ruinele unui contrafort din partea de vest a fostei cetati.


Ruinele Curtii Domnesti Bd. Ana Ipatescu;peste resturile unui palat de lemn datand din timpul domniei lui Petru Musat,voievodul Stefan cel Mare a ridicat o cladire de piatra,refacuta in caramida de Vasile Lupu;se vad urmele unor incaperi si beciuri.


Muzeul judetean
- Str. Stefan cel Mare, 33 infiintat in anul 1900; expune interesante piese care evoca trecutul bogat in evenimente si fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre; un interes aparte il reprezinta 'sala tronului', in care, mobilier, costume si alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Stefan cel Mare.


Muzeul de arta populara
Str. Ciprian Porumbescu, 5; functioneaza in cladire a fostului Han Domnesc, constructie de la sfarsitul se. XVI; adaposteste colectii de etnografie si arta populara.


Sectia de stiintele naturii -Str. Stefan cel Mare,23 ; expune colectii de paleontologie, flora si fauna din zona; in aceeasi cladire este deschisa Sectia de arta plastica.


Fondul memorial documentar 'Simeon Florea Marian'
- Aleea S. Fl. Marian, 2; cuprinde obiecte personale, publicatii, manuscrise care au apartinut folcloristului si etnografului (1847-1907).
Monumentul de arhitectura medievala 'Mirauti' - Str. Mirautilor, 17; este o ctitorie a lui Petru I Musat (sec. XIV), refacuta din temelii in sec. XVII; restaurata in forma actuala la sfarsitul secolului trecut; in acest edificiu avea loc incoronarea domnitorilor Moldovei.


Arhitectura medievala Manastirea Sfantul Ioan din Str. Ioan Voda Viteazul, 2; prima constructie din cadrul complexului a fost ridicata in sec. XVI, de cand dateaza si urmele de pictura exterioara de pe fata sudica; alte constructii apartin secolelor XVII si XIX .


Arhitectura medievala Biserica Sf. Dumitru din str. Curtea Domneasca; ctitorie a lui Petru Rares din anii 1534-1535; in curte se afla un turn inalt de 30 m, construit de Alexandru Lapusneanu in anul 1561, avand incrustata, pe unul din pereti, stema vechii Moldove.


Manastirea Zamca (armeneasca) - Str. Zamca; a fost ridicat in anul 1606, pe un platou din partea de vest a orasului de armenii refugiati in Moldova inca din sec. XVI; zidul de incinta formeaza un trapez cu doua laturi paralele, cu o poarta de intrare monumentala, boltita, pe latura de vest; aici si-a asezat tabara regele Sobieski in anul 1601.


Statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare opera a sculptorului Eftimie Barladeanu, dezvelita in anul 1977,amplasata pe inaltimea de unde Cetatea de Scaun domina orasul.


Statuia lui Petru Musat
- Str. Stefan cel Mare; situata in fata Casei de cultura, este o opera a sculptorului Paul Vasilescu.


Parcul central.
Aflat in in inima orasului, adaposteste doua lucrari de arta: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu (opera din anul 1933 a sculptorului Ioan Cirdei) si bustul voievodului Petru Rares (realizat in 1977 de sculptorul Gavril Covalski).


Gara Burdujeni
este o copie la scara redusa a celei din Freiburg (Germania) si a fost construita de firma austriaca Strusberg. Ridicarea corpului central a inceput in 1869, iar intre anii 1895 si 1903 s-au executat etajul superior si cele doua pavilioane laterale. Gara a fost deschisa in 1869, cu ocazia inaugurarii caii ferate Roman-Suceava, facand legatura la granita, intre Regat si Bucovina, aflata sub stapanire austro-ungara. Pana in 1960, Sala principala era singura sala festiva din municipiu, in care se desfasurau balurile CFR si ale Primariei. De asemenea, in Sala principala s-a realizat, la scara 1:1, o statuie a lui Stefan cel Mare, care ulterior a fost turnata in bronz si amplasata pe platoul Cetatii de Scaun.

Manastirea Agafton - loc. Agafton (jud. Botosani) - situata intr-o zona pitoreasca langa padurea Agafton, biserica a fost ctitorita de sihastrul Agafton in sec. XVI devine in 1740 manastire de maici. In 1838 se incep lucrarile la biserica mare din piatra. Manastirea mai este importanta si prin faptul ca aici s-au calugarit matusile lui Mihai Eminescu, Fevronia si Olimpiada. Maica Olimpiada a fost chiar stareta aici. Accesul se fac pe drum modernizat din soseaua ce leaga orasul Botosani de Suceava. 

Manastirea Cozancea (jud. Botosani) - amplasata intr-o poiana din frumoasa padure Cozancea, intr+un loc destul de retras, biserica a fost la inceput construita din lemn de catre paharnicul Constantin Bals in a doua jumatate a secolului XVII, in 1684. Ulterior se construieste biserica de piatra ctitorita de Vasile Bals in anul 173 Manastirea s-a redeschis dupa 1990. Accesul auto se face pe drum nemodernizat prin padure din soseaua ce leaga orasul Botosani de loc. Trusesti.

Manastirea Gorovei (jud. Botosani) - amplasata intr-o zona de dealuri inalte si impadurite, lacasul a fost construit intre anii 1740-1742 la inceput din lemn de catre doi calugari, ulterior s-a refacut tot din lemn in 1859. Actuala biserica de piatra s-a construit intre 1828-1834 de egumenul Macarie Jora. Datorita puternicei credinte a cslugarilor de aici, astazi este un loc ce atrage tot mai multi pelerini. Accesul se face pe drum nemodernizat din orasul Dorohoi.

Manastirea Vorona (jud. Botosani) - amplasata la marginea intinsei paduri a Voronei, pe culmea dealului, intr-o zona plina de livezi, manastirea dateaza din sec. XVII, la inceput doar o biserica din lemn care a rezistat pana la mijlocul sec. XIX. In 1793 paharnicul Iordache Panaite a ctitorit biserica cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului'. Acest lacas monahal pastreaza o valoroasa colectie de icoane si de carte bisericeasca. Accesul se face facil pe drum modernizat din loc. Vorona de pe soseaua ce leaga orasul Botosani de orasul Pascani.

Biserica Arbore - loc. Arbore (jud. Suceava) - Biserica de mici proportii, a fost ridicata in 1503 de Luca Arbore, portarul cetatii Sucevei. Un element de arhitectura original la aceasta biserica, este marea firida de pe latura de vest care a indeplinit functia de clopotnita. Valoarea acestui monument consta mai ales in frescele sale interioare si exterioare realizate in 1503 si 1504 apoi refacute in 1538. In interior de afla mormantul ctitorului. Aceasta biserica se afla in patrimoniul universal UNESCO. Acces auto dinspre orasele Solca sau Radauti.

Manastirea Dragomirna (jud. Sv) - situata la poala unor dealuri, langa un iaz. Manastirea a fost ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimca in 160 In 1609 Crimca construieste si biserica mare, iar mai tarziu, in 1627, domnitorul Miron Barnovschi adauga zidurile si turnurile fortificate, sala gotica si turnul clopotnitei. Biserica mare este una din bijuteriile arhitecturii moldave. Aici s-a renuntat la pictura exterioara facand loc bogatelor decoratii de piatra. Manastiea Dragomirna este una din cele mai importante monumente de arta din Romania. Accesul se face din soseaua Suceava-Siret pe drum modernizat, imediat la iesirea din Suceava, pe dreapta.


Manastirea Putna
(jud. Sv) - situata in depresiunea intramontana Putna, la capatul loc. omonime intr-o zona deosebit de pitoreasca. Manastirea este ctitorita de marele Stefan intre 1466-1469, fiind una din cele mai de seama ctitorii ale Moldovei medievale. In biserica in camera mortuara se afla marmantul marelui domnitor moldav, ale sotiilor acestuia Maria de Mangop (a doua sotie) si Maria Voichita (ultima sotie a voievodului). Din totdeauna manastirea a jucat un rol important in arta si cultura Moldovei, o parte din valoroasele obiecte religioase, de arta se afla in muzeul manastirii. Aici in sec. XV - XVI functiona o scoala care pregatea viitorii cronicari si clerici ai Moldovei. Refacerile ulterioare a manastirii si-au pus usor   amprenta. Singur, turnul tezaurului a ramas intact de pe vremea lui Stefan. Astazi aceasta importanta manastire ortodoxa romaneasca, este recunoscuta si pe plan international facand parte din patrimoniul universal UNESCO. Acces pe drum modernizat sau cale ferata din orasul Radauti.

Manastirea Slatina (jud. Suceava) - situata pe o vale pitoreasca in Muntii Stanisoarei, manastirea este ctitoria lui Alexandru Lapusneanu in 1558. Putin mai tarziu se construiesc casa domnesca, anexele si ziduri masive de aparare. Pictura care se pastreaza in biserica este de mare valoare artistica. Aici se afla mormantul domnitorului Lapusneanu si a carturarului Veneamin Costache. Manastirea a avut un important rol cultural. Accesul auto se face pe drum modernizat dinspre Orasul Falticeni pe valea Slatina.

Biserica din Solca (jud. Sv) - situata in orasul Solca la poalele Obcinei Mari, biserica este ctitorie a domnitorului Stefan Tomsa in 160 Biserica cu puternice fortificatii, cu contraforturi masive, ziduri groase de aproape doi metri. Aici a functionat manastire pana in 1785 cind a fost desfiintata si lasata in paragina de invadatorii austro-ungari. Forma initiala a suferit modificari dupa restaurarea arhitectului austriac K. Romstofer in 190 

Biserica din Volovat (jud. Sv) - situata in loc. Volovat in apropiere de Radauti, biserica a fost construita de Stefan cel Mare in 1500-1502 pe locul alteia mult mai vechi din lemn ce a apartinut legendarului Dragos Voda, intemeietorul Moldovei, realizata in 1346, pe care Stefan cu multa piosenie a mutat-o in cimitirul din Putna, aproape de ctitoria sa. Biserica din piatra are aspect impunator si decorata la exterior cu modele geometrice realizate din caramida si cahle rotunde smaltuite. Este un important monument istoric si de arta, destul de rar vizitat de turisti. Accesul se face din pe drum local direct din orasul Radauti spre sud-vest.


Manastirea Sfantul Ioan cel Nou (jud. Sv) - situata in mun. Suceava, este ctitorie a lui Bogdan al III-lea fiul lui Stefan cel Mare in 1514, si terminata de Stefanita Voda, nepotul lui Stefan, in 152 Pictura interioara este de mare valoare artistica. In interiorul bisericii se afla moastele Sfantului Ioan cel Nou. Manastirea cuprinde si alte doua biserici mai mici, un palat mitropolitan si un turn clopotnita. Monument de mare importanta artistica. ( Anexa. fig. 5 )


3 Baza materiala

v    Unitati de cazare :

- Pensiunea Stanisoara Suceava   - Suntem intr un loc unde traditiile si frumusetile naturii au fost pastrate, in zona Bucovinei aproape de frumoasele manastiri pictate, in com Malini, sat Valeni, jud Suceava.
Dinspre Bucuresti acces pe E85 si pentru a evita intrarea in localitatea Falticeni, de la Stibina urmati traseul spre Gura Humorului iar in loc. Cornu Luncii virati stanga spre Malini si la aprox. 20km veti descoperi Pensiunea Stanisoara. . .

- Hotel Albert Suceava  - Situat la intrarea in orasul Suceava (e85) Hotel Albert pune la dispozitia clientilor 54 camere duble si 3 apartamente.
Hotel Albert este o baza excelenta pentru turul manastirilor din nordul Bucovinei.
Majoritatea obiectivelor turistice importante din Bucovina sunt amplasate pe o raza de maximum 2 ore de mers cu masina.

- Pensiunea Anca Suceava  - Pensiunea Anca, clasificata la trei maegarete, situata la 15 minute (10 km) de municipiul Suceava langa Manastirea Dragomirna, pe drumul catre schitul Sf. Petru si Pavel, ofera cazare in 6 camere moderne, elegante.
Zona este linistita, ce confera o stare de relaxare, favorizata de naturaletea inconjuratoare.
Pensiunea construita in 2007 dispune de 6 camere dotate cu grup sanitar propriu, telefon, televizor cablu, apa calda permanent si incalzire centrala termica proprie, mobilier modern si confortabil. Locurile de cazare sunt structurate in 3 camere cu pat matrimonial si 3 camere cu pat twin.

- Hotel Rapsodia Botosani  - Hotelul Rapsodia se distinge prin confort si servicii de calitate, fiind primul hotel din oras care se adreseaza atat oamenilor de afaceri, cat si celor in cautare de relaxare.
Complexul hotelier va pune la dispozitie 82 de camere confortabile, amenajate astfel incat sa satisfaca cele mai exigente gusturi, o sala de conferinte de 60 locuri, un bar de zi si o terasa eleganta.

Pensiunea Tabu Botosani  - Pensiunea Tabu Va Pune La Dispozitie 18 Camere De Cazare La Cele Mai Avantajoase Preturi, Din Care O Camera Single, 9 Camere Cu Pat Dublu, 2 Camere Cu 2 Paturi, O Camera Cu3 Paturi Si 5camere Cu 4 Paturi
Camerele Sunt Dotate Cu Grup Sanitar Propriu, Cabina Dus, Tv In Camera Aer Conditionat, Incalzire Centrala.

Pensiunea Casa Lux Botosani  - Pensiunea va ofera 30 locuri de cazare in 13 camere cu balcon dotate cu aer conditionat, baie, minibar, telefon, TV, internet, camere, incalzire centrala, frigider.
Servicii de cazare:
- Va oferim dineuri, receptii, mese festive, mese de pranz, petreceri organizate oricand doriti, intotdeauna la nivelul de protocol impus de tipul evenimentului si de cerintele clientului.
- Pensiunea Casa Lux va propune in orice ocazie o gama variata de preparate din bucataria romaneasca si internationala, o paleta la fel de extinsa de bauturi, servicii complete si asistenta de specialitate in organizarea tuturor evenimentelor ce presupun servirea mesei.

v    Unitati de alimentatie :

Suceava :

- Restaurant La Fitze Vasile Bumbac nr.3 0721 / 701.886

- Restaurant Latino Curtea Domneasca nr.9 0230 / 523.627

- Restaurant Toscana Corneliu Coposu FN 0230 / 220004

- Restaurant Venezia B-dul 1 mai 0230 / 523.187

- Restaurant Capriciu Str. Parcul Tineretului FN - 0230 / 523.720

- Restaurant Taco Loco Vasile Bumbac 0230 / 220.032

- Total Chagall Str. Universitatii , nr 19 0230 / 523.264

- Pub Colibri Str. Amurgului , nr .1 0230 / 516.072

- Pizzeria La Primavera Blv. G. Enescu , Bl T49 parter - 0230 / 51669

Botosani :

- Dermer Str. Primaverii nr.22 0231-584166

- Miorita Str. Postei nr.4 0231-514977

- Pod de Piatra CAL. Nationala nr.160 0231-511177

v    Unitati de tratament : Vatra Dornei

4 Infrastructura


3.1. Etapele conceperii produsului turistic

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

1 . Culegerea informatiilor despre :

- cerere : motivatii de calatorie , venituri disponibile , timp liber , varsta , categorie socio-profesionala , gusturi turistice , etc ;

- oferta concurentei : produsele turistice oferite , preturile si tarifele practicate etc;

- analiza propriei oferte comparative cu cea a concurentei ;

Componentele care vor fi incluse in propia oferta : obiective turistice variate , baza materiala specifica si serviciile oferite , posibilitatile d acces in diferite zone .

Selectarea obiectivelor turistice , serviciilor oferite si unitatilor prestatoare in functie de tipologia clientelei si particularitatii cererii .

3. Combinarea ( pornind de la rezultatele studierii cererii ) si asamblarea componentelor produsului turistic (organizarea preliminara ) , - realizate cu mult inainte de exprimarea cererii in care tour operatorul alege : destinatia , mijlocul de transport , unitatile de cazare , alimentatia , alte servicii incluse in pachet , daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de catre ghid pe tot parcursul calatoriei etc .

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei . Pentru acestea agentia de turism :

- incheie contracte , conventii , minute cu prestatorii directi de servicii turistice ;

- emite comenzile de rezervare .

In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea itinerariului si intocmirea programului turistic .

5. Determinarea ( calculul ) pretului produsului turistic :

- pornind de la costul serviciilor de transport , cazare , alimentatie , etc .

- de la celelalte elemente de calcul condorm legii ( comision , TVA , asigurari , contributia de participare la fondul de dezvoltare si promovare a turismului ) .

6. Promovarea produsului turistic :

- realizarea si distributia brosurilor , pliantelor , afiselor turistice , etc . ;

- publicitate prin mass media .

7. Lansarea produsului turistic pe piata un sir de actiuni prin care agentia isi face cunoscute produsele pe plan local si national .


3.2 Tipuri de produse turistice oferite in zona Nordul Moldovei

       Sejururi

       Circuite

       Congrese

       Conferinte

       Reuniuni

Sejurul reprezinta produsul turistic ale caror activitati se desfasoara intr-o singura localitate ( in afara localitatii de domiciliu ) .

Dupa perioada si durata desfasurarii , sejururile se clasifica in sejurui :

- scurte sau de week-end ( 2-3 zile ) ;

- medii ( 6-7 zile ) ;

- lungi ( pana la 30 de zile durata concediului de odihna ) .

Circuitul reprezinta produsul turistic oferit de agentia de turism unui grup de turisti sau unui turist si presupune vizitarea mai multor obiective turistice dintr-o localitate , o zona turistica , o tara sau mai multe tari .

Circuitele turistice se impart in :

- tururi de localitati ce dureaza de la 2 pana la 12 ore si presupune vizitarea obiectivelor turistice din acea localitate ;

- circuite pentru o zona a tarii ce poate dura intre 3 si 12 zile si presupune vizitarea obiectivelor turistice din acea zona in urma conceperii unui program turistic ;

- circuitele pentru o tara sau mai multe tari ce se desfasoara pe o perioada de la 12 pana la 30 de zile .


Anexe

Fig. 1 Muntii Rarau

Fig. 2 Vatra Dornei


Fig. 3 Vatra Dornei

Fig. 4 Cetatea de Scaun


Fig. 5 Manastirea Sf. Ioan cel Nou Suceava



Turism


Asigurari
Birotica
Confectii
Industria lemnului
Turism

Oferta turistica
PROBLEME DE MEDIU SI ATITUDINEA CETATENILOR IN DOBROGEA
Geografia Turistica si Resursele Agroturistice ale Romaniei - Resursele natural ale turismului
POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII VATRA DORNEI
Piemonte- intre urletul muntilor si dansul dealurilor, Asti- Orasul vinului
Analiza statistica a dinamicii fluxurilor turistice, la nivelul regatulul unit al marii britanii, în perioada 2000-2007
Macromediul firmei turistice
TIPURI DE SERVIRE SPECIFICE ECOTURISMULUI - DOBROGEA
STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII BALNEOCLIMATERICE COVASNA SI IMPREJURIMI
Politicile rurale in tarile europene





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate