UNIVERSITATEA "VASILE ALECSANDRI"

FACULTATEA DE INGINERIE

SECTIA: INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A MOBILEI

Cuprins

CAP.1 DESCRIEREA PROCESULUI INDUSTRIAL

1.1. Determinarea necesarului de materii prime si materiale folosite la fabricarea mobileii

1.2. Fabricarea mobilei

CAP. 2 IDENTIFICAREA SURSELOR SI FACTORILOR DE POLUARE SI IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI

2.1. Identificarea surselor de poluare

2.2. Identificarea factorilor de poluare

CAP.3 METODE DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII

CAP. 5 BIBLIOGRAFIE

CAP.1. DESCRIEREA PROCESULUI INDUSTRIAL

1.1. Determinarea necesarului de materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei

Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei, fiind relative ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite. Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice, iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite, definitive, care se vor mentine si dupa racirea lui.

De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind piesele de mobilier egiptene, care s-au conservat de-a lungul timpului in bune conditii.

Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supusa unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice, in vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o caltate corespunzatoare prevederilor din standarde, norme tehnice sau din contracte.

Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obtinut prin debitare longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor, fierastraielor circulare si a fierastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. Cheresteaua poate fi: de rasinoase, foioase tari si foiase moi, avand grosimile cuprinse intre 12-50mm, latimile intre 6-30cm, iar lungimile intre 0,45-3m (in functie de specia lemnoasa respectiva).

La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita, de frasin, paltin, ulm, stejar, rasinoase,etc, in special pentru fabricarea elementelor de rezistenta, legaturi, frize, picioare, cornise, socluri, etc.

Furnirul este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi variind intre 0,2-6mm, in functie de destinatia lui. Furnirele se pot obtine prin debitari manuale cu ferastraie, mecanic pe masini de laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu ferastraul, totusi, pierderile de material sunt mari si de aceea cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica.

Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci, acoperit pe ambele parti, prin incleiere cu un adeziv sintetic, cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului.

Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice, presate si lipite intre ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contragerea sunt reduse, fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu, are rezistente mecanice superioare, propritatile de prelucrare sunt mai bune, nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decat ale lemnului masiv. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon, lemn satinat, zebra, etc, iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune, cum ar fi pinul. Aceste placaje sunt folosite, de exemplu, la fabricarea diverselor piese de mobilier la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. In acest fel consumul de lemn este minim, iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. .

Lemnul impregnat. Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin incalzire au loc reactii chimice intre celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare, cu formare de structuri plastice, lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire, la actiunea factorilor chimici si a insectelor, putandu-se imprima in relief, curba sau ondula.

Cleiuri si adezivi sintetici care, datorita proprietatilor lor adezive au rolul de a imbina suprafetele dintre doua piese;

Baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului;

Vopselele care se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru acoperirea in intregime a materialului lemnos;

Lacurile sunt utilizate in procesul de finisare a pieselor de mobilier, avand atat un rol estetic cat si de protejare a mobilei fata de caldura si apa.

Adezivii naturali (cei de oase, de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici, ureo-formaldehidici cu intaritori, poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata (uscat, umed, temperaturi scazute sau ridicate), fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile;

Materiale pentru tapiserie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapisarea exterioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor etc. Pentru tapiserie se folosesc brocarturi, goblenuri, tesaturi, rips, jaqard, piele, inlocuitori de piele;

2.2. Fabricarea mobilei

Standardele referitoare la marcarea ecologica sunt proiectate pentru a fi utilizate in scopul demonstrarii de catre furnizor a caracteristicilor ecologice ale produselor de mobilier. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici, va servi analiza ciclului de viata al produselor, luandu-se in considerare efectele posibile asupra mediului, in fiecare din etapele acestui ciclu(fig. 5.):

Schema fluxului tehnologic intr-o fabrica de mobile ( a scaunului ).

↓

↓

1.Cheresteaua- este semifabricatul din lemn masiv,obtinut prin debitare longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor ferestraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta si prezinta cel putin doua fete plane si paralele.Cheresteaua poate fi de rasinoase, de foioase tari si foioase moi.Asadar cheresteaua nu constitie un factor de poluare pentru angajatii unei idecuparea materilului intreprinderi de fabricare a mobilei.    2.USCAREA- dotarea fabricilor cu instalatii corespunzatore de uscare a cherestelei nu constituie un factor de poluare pentru angajatii unei intreprinderi de fabricare a mobilei.

Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara din mai multe motive:lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed ;este mai usor ,mai simplu de lirat si prin uscare contractandu-se isi schimba forma stabilitatea devenind definitva inainte de debitare.

3.DEBITAREA- reprezinta grupul de operatii prin care se obtin piese (repere), cu contur rectilinu sau curbilinu, prevazute cu adaos de prelucrare necesar prelucrarilor ulterioare ;debitarea cherestelei consta in insemnarea, sectionarea ,spintecarea si decuparea materialului executate cu ferastraie de diferite tipuri. Rezidurile si rumeguslul provenit din decuparea ,spintecarea si sectionarea materialului constituie un facor de poluare pentru mediul intrepinderi.

4.PRELUCRAREA MECANICA-reperelor din lemn masiv consta intr-un sir de operartii,prin care, reperelor debitate li    se confera forma, dimensiunile si calitatea corespunzatoare a suprafetelor;operatiile se executa cu masini de diferite tipuri (de intreptat ,de rindeluit, de burghiat de frezat)poate sa constitie un facor de poloare pentru mediul intreprinderii.

5.PRELUCRAREA PRIN ANSAMBLARE- ansamblarea elementelor prin incleiere, datorita prorietatilor lor adezive au rolul de a imbina supafetele dintre doua piese.poate constiui un factor de poluare olfactiv si gustaiv al angajatior intrpeinderii.

6.SLEFUIRE- prin care se elimina asperitatile de la operatiile anterioare ;se folosec granule abrazive.poate constiui un factor de poloare a medilui intreprinderii.

COLORARE-se folosesc pentru pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru acoperirea in intregime a materilului lemnos.,constiuie un facotor de poloare ofalctiv si gustativ.

7.LACUIREA-sunt utilizte in procesul de finisre ab pieslor de mobilier, avand atat un rol estetic cat si de potejare a mobilei fata de caldura si apa.Adezivi naturali (cei de oase,de piele) si sinteici(poliacetat de vinil)trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata(uscat umed temperaturi scazute ,ridicate)fara asuferi deformari sau deteriorari neadmisibile.

8.FINISARE- prin care suprafetele sunt acoperite cu pelicule de lacuri ,vopsele sau folii de materiale plastice.

9.MONTAREA MOBILEI- prin care se asambeleza partile componente in produse se poate realiza prin incleiere fixare cu suruburi si cu cuie ,montare cu acesorii.Nu constiuie un factor    de poloare pentru angajatii unei intreprinderii de fabricare a mobilei.

Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la mobile cu preturi scazute, lucrata mechanic, pana la piese lucrate manual.

Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de fabricare isi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselr finite de mobilier.

În raport cu modul in care participa la executarea diferitelor produse, lucrari sau servicii in procesul de munca ce constituie principala componenta a unui proces de productie sunt:

a) procesele de munca de baza prin care se inteleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii;

b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigura obtinerea unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de munca de baza;

c) procesele de munca de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activitatii de baza sau activitatii auxiliare dar care prin realizarea lor conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor auxiliare.

Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, illustrate in figura 5, pot fi impartite in trei mari grupe, si anume: obtinerea elementelor massive, finisarea si montarea.

Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii:

uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea,

care inflenteaza atat proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cat si pe cele ale produselor finite. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa intre 33 si si peste 50% din masa totala. Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed; este mult mai usor si, deci, mai simplu de lirat si, prin uscare, constractandu-se, isi schimba forma, stabilitatea devenind definitiva inainte de debitare.

La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pana la o umiditate de 8%. Uscarea se poate face atat pe cale naturala, prin expunere la aer (este un proces indelungat care dureaza cateva luni) cat si in cuptoare de uscare (proces care dureaza numai cateva zile). In ambele cazuri, uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile;

croirea bruta (debitarea) cherestelei, a furnirului si a celorlalte semifabricate

(panel, placaj, PAL, PFL etc) in piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri, crapaturi etc) sau de fabricatie. Debitarea semifabricatelor se poate face in forme independente sau in pachet. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatile asamblarii lor;

tivirea, retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi

dorite, taierea capetelor, inlaturarea marginilor, efectuarea profilutilor de imbinare (gauri si cep, cozi de randunica etc) sau a diferitelor profiluri decorative. De asemenea se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) in vederea obtinerii unor ornamente in relief. Independent se executa si o serie de elemente decorative in relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin daltuirea mecanica sau pri deformarea lemnului intr-o forma sau intr-o matrita metalica, la cald (prin presare) si in conditii de umiditate;

furniruirea panourilor. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt sortate

dupa textura, nuanta si desen, in vederea obtinerii prin imbinare a efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite, pentru o mai buna aderenta. Apoi, placile de furnir se imbina intre ele cu hartie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv;

consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a

ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea prin incleiere. Aceste operatii se executa prin presare, la o temperatura de 30-35⁰C.

A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare, care sunt urmatoarele:

slefuirea, chituirea, baltuirea si colorarea operatiilor lemnoase. Slefuirea si

chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente, in vederea absorbtiei uniforme a baitului (in cazul unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce conduce la aparitia unor pete). Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice in apa distilata. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafete lemnoase. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala, a intregii suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea de sabloane) serigrafe, pictura manuala, prin tehnica tipografiei etc;

incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura

adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. Incleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului astfel incat, la desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.

Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitandu-se zone neincleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir.

lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin indepartarea prafului.

Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. In functie de tipul de lac utilizat, suprafetele vor deveni: lucioase, transparente, semimate, mate, cu luciu inalt, opac etc;

lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material

abraziv in emulsii de substante uleioase in apa) sau cu materiale abrazive.

Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei, care consta in imbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde, cu suruburi sau prin incleiere. Tot in aceasta faza are loc si tapisarea, care poate fi clasica (cu arcuri, chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare, fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan etc.).

Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricatie. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive, prelucrari mecanice, asamblare, incleiere, finisare, tapiserie si planitate a panourilor libere sau montate in mobila.

Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele:

partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa

prezinte aceeasi textura si culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare ;

canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate

de culoarea suprafetelor exterioare, iar la cele protejate cu furnir, furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare ;

in zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale,

limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv;

pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite

pentru a se preintampina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor;

piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi, etc.) vor fi

executate, de preferinta demontabile.

Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit, sa se respecte conditiile de forma a pieselor, tolerantele si ajustajele de imbinari si asamblari prevazute in standarde. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si inchidere si pentru a asigura o functionare usoara.

Asamblarea trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii :

sa fie executata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita

aparitia de zgomote in timpul exploatarii;

manerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri

rotunde sau prin suruburi;

balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn ;

usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau inchidere, sa nu se produca

smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramana inchise fara interventia broastei sau a opritorului ;

capetele suruburilor, in special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte

urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate intr-un singur sens;

capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care raman vizibile si care

prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator.

Verificarea calitatii

Verificarea calitatii se realizeaza pe parcursul si dupa fiecare faza a procesului tehnologic.

Inainte de demararea prelucrarii mecanice, semifabricatele se sorteaza si se inlatura elementele cu defecte de structura sau dimensionala. La introducerea semifabricatelor in sectie, controlul se face visual pentru depistatrea eventualelor crapaturi, carii, sufocari, putregaiuri si cu ajutorul ruletei pentru verificarea dimensiunilor. Semifabricatele trebuie sa prezinte supradimensiuni de prelucrare conform documentatiei tehnice.

Pentru operatiile mecanice verificarea tehnica de calitate se face cu ajutorul urmatoarelor instrumente:

cu ruleta pentru operatiile de scurtare la dimensiunile din proiectul de executie, pentru gauriri, cepuiri, etc.;

cu sublerul la strunjiri, la masurarea cepurilor si a scobiturilor;

verificatoare pentru gauriri, cepuiri.

La montaj, verificarea calitatii presupune inlaturarea scursurilor de adeziv si slefuirea manuala cu hartie de slefuit.

Controlul tehnic de calitate la operatia de colorare vizeaza depistarea urmatoarelor defecte

fisuri

gauri de carii

pete de adeziv

desprinderi de fibre

urme ale sculelor de la prelucrarile mecanice

pete de culoare

In timpul si dupa operatia de finisare, se urmareste depistarea si inlaturarea urmatoarelor defecte:

neslefuiri intre suprafetele de lac

scurgeri de lac

"coaja de portocala" ( aparitia unor cratere in stratul de lac)

bule de aer in stratul de lac

pelicula incretita

pelicula cu rupture

pelicula opalescenta

pelicula valorata

pelicula cu imprimari

pelicula albita

pelicula exfolita

CAP. 2 IDENTIFICAREA SURSELOR SI FACTORILOR DE POLUARE SI IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI

2.1. Identificarea surselor de poluare

Compusi organici volatili - efecte nocive asupra organismelor umane

Compusii Organici Volatili sunt substante cu presiune de vapori suficient de ridicata, mai mare decat 0,013 kPa la temperatura de 200C, care au longevitate si reactivitate suficienta cu atmosfera pentru a participa la reactii fotochimice, fiind capabili de a interveni in fenomenele de creare a smogului, de distrugere a padurilor si de participare la efectul de sera.

Protocolul Conventiei de la Geneva din 18 Noiembrie 1991, referitor la poluarea transfrontaliera la distanta, cu privire la lupta contra emisiilor de COV in fluxul lor transfrontalier da urmatoarea definitie pentru COV:

Toti compusii organici artificiali, altii decat metanul, care pot produce oxidanti fotochimici in reactie cu oxizii de azot in prezenta luminii solare.

Principalul poluant fotochimic este ozonul care se produce in troposfera, partea din atmosfera aflata intre sol si 7-10 km altitudine (a nu se confunda cu stratosfera situata deasupra unde ozonul formeaza un strat protector contra razelor UV). În functie de compozitia chimica anumiti solventi contribuie mai mult sau mai putin la formarea ozonului troposferic. În principal trebuie evitati pe cat posibil solventii aromatici, de exemplu toluenul.

Ozonul prin proprietatile lui oxidante afecteaza caile respiratorii sau provoaca iritatii ale ochilor si pielii mai ales la persoane sensibile.

TOLUEN

Toxicitate

Inhalarea sau ingestia de toluen provoaca dureri de cap, stari de confuzie, de slabiciune si de pierdere a memoriei. Deasemeni afecteaza caile renale si functiile ficatului.

Reactiile toluenului asupra atmosferei: contribuie la formarea ozonului in straturile joase ale atmosferei. Ozonul dauneaza cailor respiratorii in special la indivizii sensibili care sufera de astm si de alergii.

Unele studii au aratat influente negative asupra fatului animalelor gestante care au inhalat toluen, nu la cele care au fost alimentate cu alimente care contin toluen. Aceleasi efecte ar putea fi si asupra organismelor umane.

Cancer

În prezent nu exista dovezi ca toluenul ar fi cancerigen

Distrugerea mediului inconjurator

Majoritatea emisiilor de toluen in apa sau pamant se evapora. Toluenul poate fi degradat de microorganisme. Toluenul emis in straturile joase ale atmosferei reactioneaza cu alti componenti ai atmosferei si contribuie la formarea stratului de ozon la nivelul solului si a altor poluanti.

Proprietati fizice

Toluenul este un compus organic volatil inflamabil.

XILEN

Toxicitate

Este adsorbit rapid in organismul uman in cazul ingestiei, inhalarii sau contactului cu pielea.

Expunerea pe termen scurt a organismului uman la doze ridicate de xilen poate cauza iritatii ale pielii, ochilor, cailor respiratorii - nasului, gatului, dificultati in respiratie, tulburari de memorie si modificari posibile la nivelul ficatului si rinichilor. Atat expunerile pe termen scurt cat si cele pe termen lung pot cauza dureri de cap, boli, confuzii, lipsa de coordonare a muschilor. Reactiile xilenului in atmosfera contribuie la formarea ozonului in straturile joase ale atmosferei. Ozonul afecteaza sistemul respiratoriu in special al persoanelor sensibile care sufera de astma sau de alergii.

Cancer

În prezent nu exista dovezi ca xilenul ar fi cancerigen

Distrugerea mediului inconjurator

Majoritatea emisiilor de xilen in apa sau pamant se evapora, desi poate interveni si o biodegradare din partea microorganismelor. Xilenul este destul de mobil in sol si poate patrunde in panza freatica unde poate ramane mai multi ani.

Proprietati fizice

Xilenul este un compus organic volatil si in atmosfera in straturile joase ale atmosferei reactioneaza cu alti componenti ai atmosferei si contribuie la formarea stratului de ozon si a altor poluanti la nivelul solului.

METANOL

Toxicitate

Este usor adsorbit de tractul digestiv si de caile respiratorii si in doze medii si mari este toxic pentru organismul uman. În interiorul organismului metanolul este transformat in formaldehida si in acid formic si este eliminat sub forma de acid formic.

Efectele toxice observate asupra organismului uman in cazul adsorbtiei de doze mari: afecteaza sistemul nervos central si poate cauza orbirea.

Expunerea animalelor pe termen lung la inhalare de metanol in doze ridicate poate dauna ficatului si sistemului de circulatie.

Din punct de vedere ecologic se considera ca metanolul are toxicitate scazuta asupra organismelor acvatice.

Concentratia letala la o jumatate din organismele din totalul populatiei testate depaseste ca 1 mg metanol la un litru de apa. Metanolul emis in apa nu persista. Deasemeni nici nu este acumulat de organismele acvatice.

Cancer

În prezent nu exista dovezi ca metanolul ar fi cancerigen.

Distrugerea mediului inconjurator

Metanolul lichid se evapora cand este lasat neacoperit. În aer reactioneaza producand formaldehida care contribuie la formarea poluantilor. În atmosfera poate reactiona cu alte substante chimice sau poate fi spalat de apa de ploaie.

Metanolul din sol si din apele de suprafata este degradat usor de microorganisme.

Proprietati fizice

Metanolul este un compus chimic foarte inflamabil.

ACETONA

Toxicitate

Irita ochii, nasul si gatul. Simptomele expunerii repetate la cantitati mari de acetona sunt : dureri de cap, lipsa de echilibru, oboseala, toropeala, stari de voma, crize respiratorii

Cancer

În prezent nu exista dovezi ca acetona ar fi cancerigena.

Distrugerea mediului inconjurator

Daca este eliberata in apa poate fi degradata de microorganisme sau se evapora in atmosfera. Acetona este foarte volatila si in atmosfera reactioneaza cu alti componenti ai atmosferei contribuind la formarea stratului de ozon la nivelul solului si a altor poluanti (ozonul fiind principalul component al smogului urban).

Proprietati fizice

Acetona este un compus chimic inflamabil.

2.2. Identificarea factorilor de poluare

Apa

Tipurile de ape evacuate din proces, modul de retinere si evacuare sunt prezentate in tabelul urmator:

Tab.5

Sol

Surse potentiale de poluare ale solului:

- retelele de canalizare ape uzate tehnologice si menajere;

- zona depozitelor de substante chimice - lacuri, vopsele, solventi, coloranti; pot constitui surse de poluare a solului in conditiile degradarii platformelor betonate si a manipularii necorespunzatoare a acestora;

- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor ;

- sistemul de preluare si transport al pulberilor fine rezultate la prelucrarea lemnului in conditiile aparitiei unor neetanseitati pe sistemul de transport pneumatic;

- reteaua interna de canalizare, in cazul exploatarii necorespunzatoare (colmatare) sau a degradarii;

- depozitarea necontrolata a materialului lemnos direct pe sol

- cladiri, cai de acces, utilaje - neintretinute corespunzator;

- stocarea incorecta a deseurilor menajere, a celor rezultate din activitatea de intretinere, a deseurilor de ambalaje.

Zgomot

Surse generatoare de zgomot sunt :

- functionarea ventilatoarelor aferente instalatiilor de exhaustare;

- circulatia auto de pe amplasament.

CAP. 3 POSIBILITATI DE PREVENIRE SI CONTROL A POLUARII

3.1 Prevenirea poluarii

Prevenirea poluarii reprezinta reducerea,diminuarea poluarii direct la sursa.

Pentru a trai in conditii cat mai bune, omul a utilizat permanent resursele naturale: animale, plante, arbori, minereuri, carbuni, sare, petrol, gaze, apa. Din utilizarile acestor resurse naturale (primare) au rezultat si produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide, solide, ce au fost permanent evacuate in natura.

Unele dintre aceste produse au putut sa se integreze in ciclurile naturale ale unor elemente, altele insa se tot acumuleaza, producand perturbatii ecologice. Activitatile antropice au provocat schimbari topografice si de clima, ce au avut puternice repercusiuni asupra mediului, unele pozitive (impaduririle, indiguirile), dar altele negative (defrisarile, asanarile etc.). Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului si de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la verbul latin polluo-ere = a murdari, a degrada).

Poluant este socotit orice factor natural sau produs de om, care provoaca disconfort, sau are actiune toxica asupra organismelor si/sau degradeaza componentele abiotice ale mediului, producand dezechilibre ecologice. În prezent, poluarea este o problema internationala a omenirii, deoarece poluantii au atins valori mari, perturbatiile sunt puternice si transfrontiere.

Cauzele aparitiei poluarii pot fi sintetizate astfel:

- utilizarea haotica a rezervelor naturale;

- acumulari in mediu de substante neutilizabile;

- aparitia de substante noi, la care ritmul de consum si reciclare de catre

organisme este mult inferior ritmului de aparitie;

- cresterea demografica vertiginoasa, in special in ultimile doua secole;

- dezvoltarea intensa a industriei, transporturilor si agriculturii;

- aparitia centrelor urbane suprapopulate.

Industria usoara ocupa un loc important in economia nationala, in principal,din urmatoarele considerente:

Punctele tari ale industrie mobilei

Unul din punctele tari ale evolutiei estimative pe termen mediu s-a considerat a fi detinerea unor avantaje comparative si competitive legate de traditie, de existenta de know-how, de utilizarea fortei de munca bine calificata si cu costuri reduse, precum si de existenta si folosirea de resurse materiale interne. Datorita acestor avantaje s-a estimat o crestere semnificativa a ponderii productiei de mobilier in totalul industriei.

O alta prioritate este atragerea de capital strain prin intermediul investitiilor directe. În urma unor analize SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari) si ca urmare a observarii strategiilor sectoriale a rezultat ca domeniul productiei de mobilier isi va ameliora capacitatea de absorbtie a investitiilor.

Punctele slabe inexistenta unei gestiuni ecologce integrate a deseurilor

- gunoiul se depoziteaza intr-o groapa de gunoi la marginea orasului

- existenta unui singur operator de salubritate

Controlul poluarii

Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii (atmosferice) implica metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti la iesirea din proces si inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata.

Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc la obtinerea produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici etc.

Bibliografie

I.P. Florescu , "Tehnologia Fabricarii Mobilei " , Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti

I. Rambu , "Tehnologia Prelucrarii Lemnului Vol-II" , Ed. Tehnica Bucuresti

I.P.Florescu , D. Nicoara , " Fabricarea mobilei. Tehnologii moderne" , Ed. Tehnica, Bucuresti, 1973