Lucrare de specialitate Confectioner produse textile - ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL FUSTA CU PLISEURI

Grup Scolar "George Baritiu" Livada

Judetul Satu Mare

Lucrare de specialitate

pentru certificarea competentelor profesionale in vederea obtinerii certificatului de calificare profesionala nivel 2

Calificarea:

Confectioner produse textile

TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL fusta cu pliseuri

Planul proiectului

Cap.1. Argument

1.1.Schita modelului

1.2.Descrierea modelului

1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice

2.1.Descrierea tehnica a produsului

2.2.Materiale de baza si auxiliare

2.3.Construirea tiparului clasic

2.4.Transformarea tiparului clasic in model

2.5.Construirea sabloanelor

2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor

2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

2.8.Procesul tehnologic de confectionare

2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Bibliografie

Anexe

Cap.1 Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.

In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.

In general,viata modei cunoaste doua etape:

-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie

-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.

Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.

Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai avantajos siluetei respective.   

Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:

1. Pregatirea procesului de creatie.

2. Enuntarea temei.

3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.

4. Studiul analitic al solutiilor posibile.

5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.

6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.

7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.

In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de piata de desfacere.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este fusta cu pliseuri.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Modelul ales de mine este:fusta cu pliseuri. Este compusa din urmatoarele detalii:fata, spate, betelie, volan plisat fata si volan plisat spate.Este un produs tineresc pt adolescente fiind o fusta mini,platca este taiata la 10cm de linia taliei iar lungimea volanului plisat este de 22 cm.

Dimensiunea unei cute este de 6cm.Fusta este plisata atat la fata cat si la spate.Materialul ales pentru fusta este o stofa neagra cu buna stabilitate dimensionala cu compozitie 100% poliester.Materialul ales este un material putin sifonabil carora astfel incat dupa plisare cutele sa ramana stabile in timpul purtarii.

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Produsul meu este compus din urmatorele detalii:

-platca fata

-platca spate

-volan plisat fata

-volan plisat spate

-betelie

Toate detaliile sunt detalii principale.

Cap2 Proiectarea documentatiei tehnice

Elaborarea documentatiei tehnice incepe cu activitati de creatie a noilor modele de confectii care se realizeaza pe baza analizei asupra tendintei modei pe plan mondial.

Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care caracterizeaza modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lor industriala in toate fazele procesului de fabricatie.

Imbracamintea in functie de sprijinul pe corp se clasifica in:

1 imbracamintea fixata pe umeri:

A. imbracamintea scurta (mini) avand linia de terminatie la nivelul taliei;este destinata produselor ca: -bluze

-pulovere

-veste

-bluzoane.

B.imbracamintea medie (midi) cu linia de terminatie la nivelul soldului;este specifica produselor ca: -jachete

-sacouri

-vestoane

-camasi pentru barbati

-maieuri din tricot.

C.imbracamintea lunga (normala) al carei linie de terminatie se situeaza la nivelul genunchilor; cuprinde produse ca: -rochii

-pardesiuri

-paltoane

-mantale.

D.imbracamintea foarte lunga(maxi) a carei linie de terminatie se situeaza la nivelul gleznei picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de seara

-paltoane

-pardesiuri

-camasi de noapte.

La imbracamintea fixata pe umeri lungimea de baza se considera de la rascroitura gatului pana la terminatia inferioara stabilita de moda.

2.imbracamintea fixata pe talie:

A.imbracamintea scurta cu terminatia la nivelul coapsei picioarelor;cuprinde produse ca:pantalon scurt,fuste scurte.

B.imbracaminte cu lungime medie cu terminatia la linia genunchilor;cuprinde fuste de toate categoriile, pantalon pescaresti si pantalon pentru golf.

C.imbracamintea foarte lunga cu terminatia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde pantalon si fuste model maxi.

La imbracamintea fixata pe talie,lungimea se masoara de la linia taliei la linia terminatiei inferioare situata in functie de model.

Elementele care formeaza documentatia tehnica sunt urmatoarele:

-produsul etalon

-sabloanele

-norme interne si standarde

-sabloanele

-consumul specific (la material de baza si auxiliare

-utilaje existente in sectiile de fabricatiile a semifabricatelor

-procesul tehnologic de confectionare.

Cap 2.1.    Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea prototipului.

Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.

Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape :

a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.

b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse executandu-se si alte variante .

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.

In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele dimensiuni principale ale corpului :

IC=inaltimea corpului

Pb=Perimetrul bustuluii

Ad=Adaosul de lejeritate

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.

Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.

Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.

Cerintele tehnice cuprind :

-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor

-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor

-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale

-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la croirea unor repere.

Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi egale si intarite la capete.

Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau urme de degradare.

Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :

-masina de cusut simpla.

-masina de surfilat triplock

-fierul de calcat

Cap.2.2.    Materiale de baza si auxiliare

Tesaturile constituie materia prima de baza pentru confectionarea imbracamintei. Tesaturile trebuie sa indeplineasca o serie de proprietati fizico mecanice din care cele mai importante sunt:

- rezistenta la frecare

- rezistenta la spalare si lumina

- elasticitatea

- tuseul

- higroscopicitatea

Aceste proprietati depind in mare masura de felul materiei prime folosite pentru producerea tesaturilor.

Rezistenta materiei este extrem de importanta astfel inainte de inceperea procesului de productie materialul este supus unor analize de laborator.In urma acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baza: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificari dimensionale la spalat, calcat, rezistenta la vopsire si spalare precum si caracteristicile materialelor auxiliare intarituri,garnituri.

Materiale de baza folosite in productia imbracamintei sunt:

-tesaturile

-blanurile

-tricoturile

-piei si inlocuitor

Tesaturile sunt produse textile obtinute prin incrucisarea a doua sisteme de fire unul de batatura si unul de urzeala.

Tesaturile se clasifica dupa mai multe criterii :dupa structura,dupa destinatie,dupa natura materiei prime folosite.

Dupa structura pot fi:

-tesaturi cu legaturi fundamentale

-tesaturi cu legaturi de baza

-tesaturi cu legaturi diagonale

-tesaturi cu legaturi combinate

-tesaturi cu legaturi cu desene

Dupa natura materiei prime:

-tesaturi din fibre naturale

-tesaturi din fibre sintetice

-tesaturi din amestec de fibre

Dupa destinatie pot fi:

-tesaturi pentru lenjerie

-tesaturi pentru bluze si rochii

-tesaturi pentru costume usoare

-tesaturi pentru rochii si costume de seara

-tesaturi pentru imbracaminte de protectie

Materilul de baza ales pentru confectionarea produsului fusta cu pliseuri,are urmatoarele caracteristici:

-Tesatura din stofa intr-o culoare, latimea 1,50 culoarea inchisa, compozitie 100% poliester

-Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbarcaminte exterioara

-Materialale auxiliare sunt:-captuselile

-intariturile

-furniturile

-garniturile

Cel mai important material auxiliar este ata de cusut

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

-fermoar

-nasture

-ata

-intaritura pentru betelie

Cap 2.3 Constuctia tiparului de fusta clasica

Este un model drept format din spate,fata si un cordon sau rejansa pentru ajustare.

Spatele si fata au forma asemanatoare,avand linie dreapta si ajustate pe talia corpului.

Pe linia de simetrie cele doua parti pot fi prevazute cu cute duble avand o adancime de 8-10cm. Mijlocul spatelui si fetei se croieste pe fir dublu dar cele doua parti se mai pot asambla si prin cusaturi de asamblare.

Cordonul este asemanator cu al fustei incretite sau se inlocuieste cu o rejansa care se monteaza pe interior.

Confectionarea fustei se face simplu sau se dubleaza cu o captusala de matase.Pentru construirea tiparului se folosesc ca dimensiuni principale:

IC=168cm;

Pb=48cm;

Ad=1cm

Construirea fustei clasice se face prin conturarea pe acelasi desen a spatelui si fetei de fusta.

Construirea se va face pentru un model prevazut cu cate doua pense de ajustare pentru fiecare parte.

Calculul dimensiunilor de baza:latimea soldului este egala cu perimetrul taliei Pt=Pb-12=36cm;Ps=Pb+5=53cm.

Trasarea liniilor de baza

Pe verticala din A se determina punctele S,L care stabilesc pozitia liniei soldului si a tivului.

AL=LQ=N*Z+K=4*Z+K=60cm

AS=Ls+2=21cm

Dimensiunea de latime a tiparului se stabileste pe linia soldului astfel

SS1=Ps+Ad=54cm

SS2=SS1:2-1,5=25,5cm

Din punctele S1 si S2 se traseaza cate o perpendiculara ale carei intersectii se noteaza cu L1 si L2 la tiv si A1,A2 in talie.

Trasarea liniilor de contur

Ajustarea partii superioare se face in interiorul spatelui si fetei dar si in cusatura laterala. Astfel, cand se formeaza cate doua pense la spate si fata ,rezerva de ajustare,va fi:r1=6cm,r2=5cm iar lateral=2*3,5=7cm

Pentru cazul in care se formeaza o singura pensa,rezervele vor fi:r1=5cm;r2=3cm iar in cusatura laterala se ajusteaza 10cm.

La modelele cu cusatura pe mijlocul spatelui si fetei sau cu cute, o parte din aceasta diferenta de largime se introduce in cusatura de formare a cutei.La produsele destinate tineretului, cu silueta mai zvelta pensa din interiorul fetei este eliminata complet, iar rezerva acestei pense se repartizeaza la celelalte pense si cusaturi.

Ajustarea laterala:A2A3=1cm;A3A4=A3A5=3,5cm

Pe verticala S2A2 se stabileste punctul A3 prin care se traseaza o paralela la linia AA1 pe care se determina punctele A4A5 care se unesc arcuit cu punctul S2.

Ajustarea spatelui:AP=Pt/4=9cm

PP1=PA=5:2=6,5cm;

PP2=P1P3=Ps:4=13,25 cm

Adancimea penselor se calculeaza in functie de rezerva necesara ajustarii si de numarul penselor in care R1=6cm Pa=Pa1=P1a3=r1:4=1,5cm

Se fixeaza punctele determinate,care se unesc apoi cu P2P3, obtinandu-se astfel conturul penselor.Partea superioara a spatelui se definiteaza unidu-se punctele A5 cu A3, astfel incat sa formeze usor arcuita in interiorul figurii.Laturile penselor se prelungesc pana la linia definitiva a taliei.

Ajustarea fetei:A1P4=A1P4:2=12cm

P4P5=P4A4:2

Din punctele P4 si P5 se coboara perpendiculare care se masoara lungimea penselor la fata.P4P6=P5P7=Ps:6=53:6=8,8cm.

Adancimea penselor la fata P4a4=P4a5=P5a6=P5a7=r2:2=1,25cm

Punctele determinate se unesc apoi cu P6 si P7, obtinandu-se astfel conturul penselor la fata.Linia taliei se definiteaza unind punctele A4 si a4.Conturul partii inferioare a fustei este cuprins intre liniile de baza ale fustei care se poate modifica fie prin ingustare, fie prin largirea ei.

In tipar nu sant cuprise rezervele de cusaturi si tivuri L2L3=L2L4=25cm in functie de largime A5L3=A4L4=AL.

Cap.2.4 Transformarea tiparelor in model

Calculul rezervei de cute la fata

42 latimea fustei la nivelul platcii 42:3=13=N

rezerva pentru cute=N x 2 x a=13 x 2 x 3=78[39]

a-dimensiunea unei cute=3cm

Calculul rezervei de cute la spate

48 latimea spatelui pe linie inferioara a platci

48:3=16=N

rezerve pentru cute la spate=N x 2 x a=16 x 2 x 3=96[48]

Fusta mea provine din fusta clasica care se modifica in felul urmator:

La fata se taie o platca mai jos de 15cm de linia taliei si la spate la fel.

Fusta se scurteaza pana la o lungime de 40cm.

Se construiesc volanele plisate calculand rezervele in felul urmator:

Rezerva de cute se adauga sablonului initial de la fusta clasica atat la fata cat si la spate.

Cap 2.5 Constructia sabloanelor.

Sabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusatura si tiv.

Pentru modelul confectionat utilizam urmatoarele rezerve:R1=1,5 rezerva de cusatura     R2=2 rezerva de tiv.
Cap.2.6. Pregatirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de productie in care materialul se pregateste inaintea croirii cu scopul valorificarii maxime a acestuia si obtinerea unor produse finite de calitate. Pregatirea materialului pentru croit cuprinde urmatoarele operatii: controlul, calcarea, sortarea, sablonarea, calculul loturilor si spanuirea.

CONTROLUL- reprezinta operatia de verificare in intregime a lotului de material lansat in fabricatie din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecarui balot de material lansat si a defectelor neadmise pe produsul finit in vederea eliminarii lor.

Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CALCAREA- este operatia de eliminare a sifonarilor inaintea croirii. Industrial se realizeaza cu calandre.

SORTAREA- este operatia de grupare a balotilor de aceeasi latime, desen, culoare si depozitarea lor in rafturi speciale.

Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure latimi in cadrul unui span.

Mijloace: rafturi compartimentate.

SABLONAREA MATERIALELOR- este operatia de asezare a sabloanelor, reperelor componente ale unui produs pe suprafata unei foi de material si reproducerea lor prin conturare.

Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cutitul masinii de croit, (foarfeca) determinarea necesarului de material pentru realizarea numarului de produse stabilit a se confectiona si asezarea incadrarii obtinute deasupra spanului in vederea decuparii acestora.

SPANUIREA MATERIALULUI- este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale. Dupa felul de asezare a straturilor spanuite poate fi pe dublu lat sau desfacut, cu fata intr-un sens sau fata la fata. Spanuirea pe dublu lat se aplica la produse in care detaliile sunt desenate numai pe jumatate iar piesele rezultate sunt perechi. Spanuirea materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul masinilor de spanuit.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea materialelor consta in doua operatii principale:

1.Sectionarea spanului

2.Decuparea detaliilor

SECTIONAREA SPANULUI se face cu ajutorul masinilor mobile de croit.

DECUPAREA DETALIILOR reprezinta operatia de taiere pe contur a reperelor desenate pe suprafata spanului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaza masini fixe de croit cu cutit banda

Cap. 2.7 Elaborarea incadrarii sabloanelor

Lungimea incadrarii

Latimea incadrarii

Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

Pentru determinare necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:

Lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si de cusatura

Lungimea incadrarii=

Materialele auxiliare folosite pentru produsul meu sunt:

-ata de cusut pentru tighel Nm 48|3

-ata pentru butoniera Nm 54|23

-ata pentru surfilat Nm 54|3

-fermoar 15cm

-intaritura pentru betelie

-nasture

Calculul normei de consum

Cs=consum specific

Ip=indicele de pierdi

Iu=indicele de utilizare

Iu+Ip=100%

Ssab=suprafata sabloanelor

Sinc=suprafata incadrarii

N=numarul de bucati

Cs=

Sinc=Linc x linc

Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o valoare cat mai mica,astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din suprafata incadrarii..

Cap2.8 Procesul tehnologic de confectionare

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de

prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.

Instructajul cuprinde cu 3 etape:

a)instructajul general

b)instructajul introductiv

c)instuctajul periodic

a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.

b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional

c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu conditiile mediului de lucru.

Se va urmari :

- pastrarea ordinii si curateniei

- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.

Cauzele ce pot reveni accidentele

- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect

- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor

- indicarea echipamentului de protectie necesar

- masuri de prim ajutor

Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.

Instructajul sectorului de confectii.

In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.

Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.

La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.

Verificarea instalatiei electrice.

Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de curent electic.

Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.

In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul incendiilor.

Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu atat se stinge mai usor.

Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:

-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se oxigen si hidrogen

-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari

-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide combustibile.

Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:

- jet compact

- jet pulverizat

- abur

Utilizarea stingatorului

Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau transportabile numite stingatoare.

Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma:

- se scoate agrafa de siguranta

- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare

- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie a stingatorului)

- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei, dupa dorinta.

Mijloace de protectie individuala

Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.

La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice

Bibliografie

Proiectarea imbracamintei

Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I

Ing. Maria Radulescu 1981

Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti

Tehnologii textile si de confectii :

Ministerul Educatiei si Invatamant

Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti

Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie

Ed. Oscar Print Bucuresti 2003

Revista de moda "Burda"