Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Confectii


Index » business » » afaceri » Confectii
» Istoria Costumului


Istoria Costumului


Istoria Costumului

O data ce copii de dupa razboi si copii baby-boom au atins varsta adulta,s-a constatat ca epoca in care toate femeile viseaza sa se imbrace in haute-couture,este evolutionata .Tinerii din anii 60 cer alte vestimentatii .Ei nu mai vor sa mai adopte stilul vestimentar al parintilor lor.Este drept ca timpul s-a schimbat iar emanciparea femeii isi urmeaza cursul.

Industria de confectii nu duce lipsa de clientela .In anii 60 apare prima generatie de stilisti -acestia fiind niste tineri creatori ce propuneau un mod simplu.Printre boutique-urile care erau la serviciile acestora se numara si Dorothee Bis ce propunea modelele lui Emanuel Khanh,ale lui Christiane Bailly si multi altii.

Treptat ,noi organisme s-au pus in miscare cu scopul de a-I ajuta pe acesti noi desgneri in a-si deschide proprile boutique-uri:este vorba de "biroul de stil " unde cele mai celebre au fost Mafia,mai tarziu Promo Style .Acestia propuneau marilor magazine si organismelor de vanzare prin corespondenta o mare varietate de colectii din care se puteau inspira.Asistam astfel in ultimele decenii la o inmultirea acestor stilisti si la o dezvoltare a ceea ce numeam alteori industria de confectii ,astazi tot mai frecvent numita industrie de prêt a porter .Acum exista peste 60 de creatori notabili printer creatorii de prêt a porter.Unii au fost integrati in Camera Sindicala de Croitorie.



Incetul cu incetul ,centrul de creatie se deplaseaza.Incepad cu anii 70-80 ,celei de a doua generatii de stilisti trebuie sa le multumim pentru inovatiile in materie de moda.

Prezentariele de moda haute couture se desfasoara de doua ori pe an : la sfarsitul lui ianuarie si la mijolcul lunii iulie .Nume din ce in ce mai celebre de prezentatri teatrale ,vor atrage in martie si octombrie un public tot mai numeros ,ce cuprindea nu doar jurnalisti ci si stilisti din lumea intreaga.Acestia cheltuiau sume considerabile pentru a putea fi prezenti la sezonul din Paris..Chiar daca creatorii de toate nationalitatile au contribuit la modelarea peisajului modei de astazi ,Parisul a ramas creuzetul in care verneau sa se amestece sis a se elaboreze tendintele si stilurile contemporane.

Moda haute couture prezinta doua avantaje considerabile pe care prêt a porter-ul nu le poate nega:exploatarea unor marci prestigioase ce marcheaza accesoriile si alte multiple obiecte cat si privilegiul exorbitant de a-si auzi numele la TV prin prezentarea propriilor creatii.

Niciodata moda nu a fost atat de la moda ca in cest moment .Expozitiile se inmultesc,noi muzee isi dechid portile iar numarul croitoriilor de moda nu inceteaza sa creasca.Marea noutate in epoca trecuta a constat in aceasta alegere ,acesta varietate si stralucire a tendintelor,ce permitea fiecaruia sa se imbrace dupa personalitate si gusturi in loc sa se alinieze clientelei de haute couture ca in secolele precedente.Pana si barbatii incep a se conforma gustului de zi ,renuntand la vesnicul costum care a fost mai mult de un secol singura lor imbracaminte .Se intorc spre noi creatori ce le propunea o gama variata de forme ,tesaturi ,culori ,plus accesorii ce erau rezervate pana atunci clientelei feminine.

Organizarea unei case de moda n-a prezentat multe schimbari dupa razboi.

Responsabilul colectiei nu este intotdeauna proprietarul ,el lucreaza intr-un studio cu ajutorul unor profesionisti.

Modelele trebuiau obligatoriu desenate in casa de moda de creator sau de colaboratorii sai apropiati.Traficul de crochiuri intre o casa de moda si alta este astazi interzis darn u si in secolele anterioare .

Tesaturile folosite in elaborarea creatiilor vestimentare sunt aprovizionate gratiuit prin beneficiile unei taxe parafiscale .Doar in momentul prezentarii ,furnizorii isi dau seama daca materialele lor au fost alese.

Asistentii trebuie sa procure broderiile ,nasturii si diversele accesorii ce completeaze prezentarea.

Rochiile realizate sunt incredintate responsabilului sau premierei din casa de moda apoi atribuite manechinelor atasate casei de moda care au rolul de ale prezenta publicului

Alteori aceste prezentari aveau loc in casele de moda proprii,dar astazi aceste manifestari au loc mai intotdeauna intr-un hotel sau o sala de spectacole deoarece saloanele caselor de moda erau in general prea mici pentru a adaposti multimea interesata de aceste defilari .

In momentul in care ele anunta prezentarea unei noi colectii ,aproape toate casele de moda soldeaza rochiile din sezonul precedent pentru a evita inghesuiala ce ar produce un stocaj prelungit.

Incepand cu colectia lui Andre Courreges in 1965 ,o prezentare a devenit un adevarat spectacol.

Manechinele sunt inalte si slabe apartinand tuturor nationalitatilor.Ele trebuie sa masoare peste 1.76 cm inaltime .Un dosar este pregatit pentru jurnalisti .El cuprinde lista modelelor si descrierea lor mai mult sau mai putin detaliata .Fiecare dintre aceste modele purtau un nume ,astazi ele sunt numerotate .Acest dosar cuprinde si un text in care sunt expuse spiritul si caracteristicile colectiei .Mai sunt inserate cateva crochiuri ce ilustreaza tendintele si cateva fotografii ce pot fi imediat publicate.

Tiparistului ii revine rolul de a furniza mass mediei modul de a construe modelul.Redactoarele principalelor reviste de moda se adreseaza acestuia pentru a obtine toate fotografiile de care au nevoie .Purtate de cover-girls-urile cele mai cunoscute ,aceste toalete sunt fotografiate in studiouri alese de directoarele revistelor.

Rochiile recastiga imediat locul lor de origine si nu sunt produse decat cu ocazia micilor defilari destinate clientilor,al caror numar este fixat in fiecare an de Sindicatul Croitorei.

Stilistii creatori de moda se organizeaza in moduri foarte diferite.Cheltuielile lor sunt mult mai mici decat al caselor haute couture.Stilistul lucreaza intr-un mic studio.El este cel mai des abonat la o agentie care se insarcineaza in a-I trimite invitaii la o prezentare.Nu are intotdeauna dosare de tipar defilarile sunt inregistrate video sau film.

De la o vreme au loc manifestari avand tente de show,toate acestea sub patronajul Camerei Sindicale de Croitorie si a Federatiei de Pret a Porter.Aceste manifestari sunt animatede 30 pana la 40 de manechine de toate nationalitatile dand paradei de moda un caracter spectacular.Designerul saluta la sfarsitul prezentarii ceea ce era inconvenient alte dati in haute couture.Fiecare prezentare e unica pentru ca nici una din aceste tinere case de moda nu au spatial necesar de a reedita spectacolul .Aceste manifestatii prezentate sub niste intinse corturi ridicate in Cour Caree din Louvre sau in Jardins des Tuileries se prezentau intre 1000 si 3000de persoane intre care 500 erau profesionisti ai modei sau jurnalisti .Aceste showuri au avut mare priza la public in Paris iar vanatoarea dupa invitatii devenind un adevarat sport.

Asistam fara indoiala la o evolutie continua si foarte rapida a profesiei si la o diversificare a prezentarilor de moda .Tinerii stilisti care contrar creatorilor de prêt a porter n-au deloc mijloacele necesare pentru a participa in calitate de membriiai acestor prezentari ,organizeaza defilari individuale sau colective in locuri variate .Ii vedem in salonul de prêt a porter femininsau masculine unde realizeaza defilari paralele in saloanele "boutique"dar si in "Maison de Chimie" sau "Ecole des Beaux Arts".Printre ei gasim nume precum Lolita Lempicka,Simion Azoulay,Nikita Godart,Gisele Gomez.

Campaniile specializate in vanzari prin corespondenta ,elaboreaza prezentari de moda in locuri atat de neasteptate cum ar fi stadionul Metro Auber :aici Redoute va prezenta in1984 colectia sa in urma evenimentului Moda in Metro.

Aceste meserii ale modei al carei organizatii nu inceteaza sa evouleze ,inventeaza fara incetare noi maniere de a face cunoscuta productia .Un jurnal dornic sa cunoasca totalitatea acestor rezentari,se vede nevoit astazi sa exerseze o meserie apropiata de alergator de obstacole :multiplicitatea si caracterul inconfortabil al acestor manifestatii lasa o urma anevoioasa.Un jurnal de moda nu poate prezenta doar 3 sau 4 modele.

Industria modei cunoaste in ultimii 25 de a ani o dezvoltare considerabila .Saloanele de prêt a porter sunt cele care atrag cel mai mult atentia .Mai existau si alte saloane specializate in tricoturi ,imbracaminte pentru copii ,bijuteriisi accesorii,piele si lenjerie intima.

Falsificatorii de moda

Alaturi de haute couture si prêt a porter ,se dezvolta un fenomen ,care in ciuda aspectului secundar ,nu-I poate fi pusa sub tacere existenta :este vorba de o industrie marginala ,specializata in reproducerea ilicita a modelelor prezentate in cadrul saloanelor .Acesta practica nu are nici o legatura cu creatia in sensul strict al termenului.

Acesti falsificatori ai modei ,ale caror oficii sunt localizate in anumite cartiere ale capitalei ,urmaresc cu deosebita atentie manifestatii,reperand acele modele al caror success e garantat ,si le realizeaza in serie mica.Atelierele clandestine,angajeaza in general mana de lucru straina si slab platita ,deseori fara carte de munca .Acestea produceau o marfa ce permitea reaprovizionarea boutique-urilor descurajate de intarziere .Intelegem ca,ingrijorati de a nu le lipsi nici un articol ,cei ce se ocupa de detalii ,fac apel la serviciile acestor falsificatori .Aceasta practica a copiatului este fara indoiala o rana in aceasta profesie .

Diferitele federatii sunt obligate fara incetare ,de a angaja procese impotriva falsificatorilor din lumea intreaga.Continentul American este in mod particular ,populat de acesti confectioneri de toate genurile .

Mexicanii ce nu recunosc deloc regulile impuse de legislatia franceza ,copiaza fara scrupule ,cele mai bune modele ale unor marci din cele mai celebre.Acestea,inarmate deo marca apocrifa sunt trimise in lumea intrega .

Pentru a lupta impotriva acestor neregularitati si a garanta contrafacerea modelelor originale ,se formeaza in 1920 ,o obisnuinta ,ce consta in a avea in grija in fiecare casa de moda ,acele fotografii sau desene ale colectiei precedente.astazi,se recurge rareori la aceste desene.Fotografiile sunt depozitate de un aprod care le conserva timp de 2 ani ,pe urma le distruge.Casa Lanvin,astazi cea mai veche marca din Paris,pastreaza albumele sale din anii 1888.

Alaturi de progresele echipamentelor industriale ,este imposibil de a prevedea ,care va fii maine creatia vestimentara.Aceasta de alungul secolelor ,a stiut intotdeauna sa faca parte la noile inventii tehnologice,sis a si le asimileze.Birourile de stil sunt astazi echipate cu masini Habissa.Mai mult de 7000 de motive diferite destinate imprimarii materialelor,sunt datorita acestor masini inregistrate pe o discheta .Este astfel posibil ca in fiecare moment sa fie puse in fabricatie.In fiecare zi se experimenteaza si se perfectioneaza alte tehnici mai ales in domeniul vopselelor

Astazi se pot decupa anumite piese de imbracaminte cu laserul ,care e mult mai economic si permite realizarea unor serii mici cu cheltuieli putine.Totusi e putin probabil ca vom ajunge sa vedem intr-o zi,o masina miraculoasa care pornind de la un crochiu,sa realizeze rochia pe care o visam.Dar copii nostrii vor asista poate la o modificare a mijloacelor de fabricatie care va bulversa toate procesele de creatie.

Multiplicarea media

In timpul secolului XX,mijloacele de comunicare s-au multiplicat si diversificat ;acesta evolutie fiind caracteristica acestei epoci.

In secolul XVIII ,moda dispunea de doua mijloace de difuziune :pe o parte spectacolele care prezentau genul de curte ,unde eleganta si frumusetea era oferita spre admiratia spectatorilor,pe de alta parte reprezentatiile teatrale ce erau frecventate asidu.O apriga intrecere a determinat clasa mijlocie sa-I imita pe cei favorizati.Telalii mosteneau ultimele randuri de haine care fusesera purtate de membrii diferitelor clase favorizate.Oamenii de rand ce se aprovizionau de la ei purtau costumele peticite si remontate ale burghezilor si nobililor.

La sfarsitul domniei lui Ludovic al XIV-lea,inceputul secoluluiXVIII,toti cei care se ingrijeau in materie de moda erau parizienii.Cele doua mijloace principale de difuzare erau gravurile si papusile ,un fel de manechine ,pe care se regaseau putine insemnari .Acestea au raspandit in ansambul societatii occidentale ,imaginea acestei mode pariziene.In aceasta epoca ,moda vestimentara,incepe sa fie asocita la prestigiul si a numele particular al unui personaj in vedere ,care nu era inca creatorul.Pe gravurile ce reprezentau o toaleta sauo coafura ,era inscris numele unei persoane celebre,chiar daca aceasta nu astat niciodata in fata desenatorului.

Un excelent exemplu ilustreaza aceasta tendinta de a asocia unei noi mode ,numele unui personaj cunoscut:coafura numita a la Fontanges.In timpul unei plimbari cu calul ,in compania lui Ludovic al XIV-lea,marchiza Fontanges ,amanta regelui,avea o coafura ravasita.Cu ajutorul unei jartiere,ea improvizeaza un coc inalt ce va purta astfel numele ei.

La sfarsitul secoluluiXVIII,apar primele reviste de moda ,in care gravurile cunosc un mare success.Printre acestea se afla si "Galerie des modes et costumes francais"(1778-1787),plansele arata deseori barbati a caror eleganta nu e cu nimic mai prejos fata de eleganta femeilor.In ceea ce priveste femeile ,acestea indeplinesc toate conditiile:admiram atat printesele de la curte cat si doamnele de mica virtute din Palais-Royal.

Legendele ce acompaniaza aceste gravure sunt foarte sugestive :femeie intr-o frumoasa Martineuse cu rochie si fusta alba garnisita ,manson de matase ;coafat cu o jumatate de Baigneuse,o palarie de jumatate de glob.Dama sincera si fidela,rochie si jupon a anglo- americani,bordata de o stofa manecile ajustate ,nodul panglicilor si legatura din jurul gatului a la Gabrielle d'Estrees.

In secolul al XIX lea ,jurnalele se inmultesc si isi imbogatesc formulele .Copertele si plansele earu deseori incredintate unor excelenti desenatori ,cum ar fi Carle Vernet.Legendele erau putin descriptive.Textul oferea indicatii asupra vietii mondene sau asupra vestimentatiilor observate la teatru.Anumite reviste si-au marit tarifele ,adaugand una sau mai multe planes colorate .Pe la 1880,acestea incep sa publice modelele care erau trimise la comanda.Clientela era provinciala ,dar mai erau editii si in limba germana si engleza.

Pe la 1890 incepe a se utilize resursele fotografiei .Fotografia va substitui acuarela rafinata ce umplea magazinele secolului ce se termina.Aceasta tehnica oferea o imagine avantajoasa.Primele palarii Chanel fotografiate au fost purtate de Gabrielle Dorziat.Revista "Les modes" incepand cu 1904 si-a creat o specialitate din aceste fotografii ale vedetelor,printre care recunostem deseori Mistinguett.In acest moment se fixeaza o obisnuinta in indicarea numelui croitorului in legend ace acompania modele .

In primii ani ai secolului ,Poiret isi deschide casa de moda.El incuraja si angaja desenatori al caror stil era complet diferit.

A apelat in primul rand la Paul Iribe,api la George Lepope,pentru a publica in 1907-1908 doua albume cosacrate creatiilor sale.Imaginile erau liniare si caracterizate prin mari pete de culoare.Aceasta tehnica oferea rochiei un aspect extreme de précis.Acest procedeu a fost preluat de reviste de lux de mare tiraj cum ar fi :"Jouranl des Dames et des Modes" ce nu a supravietuit Primului Razboi Mondial.Acelasi lucru s-a intamplat si cu "Gazette du bon Ton",sustinut dupa 1911 de un grup de creatori condos de Lucien Vogel,care nu se adresa decat initiatilor.Aceasta publicatie isi intrerupe publicatia in timpul razboiului,reapare in 1920 ,apoi dispare definitive in 1925,dupa un numar consacrat Expozitiei de Arte Decorative si mai précis Pavilionului Elegantei.Un al treilea titlu merita sa fie citat "Art Gout Beaute"care a aparut in 1920 pana in 1935 si in care recunoastem acelasi stil al ilustratiilor colorate prin pete.

Dar primul razboi mondial a provocat multe bulversatii in lumea jurnalelor de moda .Vedem cum apar noi publicatii pe piata francezac cum ar fi revista americana Vogue care a editat incepand cu 1920 o versiune destinata francezilor .Ea si-a facut ecou prin actualitatile mondene si prin ultimele inventii ale elegantei."Officiel de la Couture"apare in aceeasi epoca ca si "Harper's Bazar" una din cele mai bune magazine de moda .Acestea colaborau cu fotografi precum Edward Steichen,Horst,Cecil Beaton,Andre Duron,baronul de Meyer.Evenimentele mondene se succedau cu o mare regularitate si intotdeauna in stransa legatura cu evenimentele de moda.Noile colectii erau prezentate in martie si in octombrie ,cele pentru nunti in mai ,pentru vanatoare in septembrie iar pentru baluri in ianuarie.Aceste reviste prezentau un tablou fidel al ocupatiilor inaltei societati.

Plansele in culoare erau inca realizate in acuarela ,o tehnica in care in 1936 Christian Berard va excela.Se realizeaza de asemenea fotografii ale unor femei de moda ,fara a omite numele croitorului care le-a imbracat.

Alaturi de aceste reviste destinate unui public avid de stiri mondene ,gasim reviste mai putin luxoase,destinate clientelei familiale .Printre ele regasim "Le Petit Echo de la Mode" aparut pentru prima data in 1880,"Jardins des Modes",editat din 1923 ,"Modes et Travaux",fondat in 1919.Aceste reviste prezentau sugestii pentru prelucrarea tricotului si realizarea de broderii,propunand tipare de reproducere acasa a modelelor actuale .Sub copertile viu colorate si desenate ,revistele ofereau femeilor impresia de a putea urmari evolutia modei,redandu-le cateva modele apropiate de haute-couture.In aceasta epoca,familiile claselor mijlocii,se imbracau ,apeland la croitorul lor obisnuit.Cele mai pretioase erau vechile "premier"ale croitoriei care au mai pastrat secrete ale meseriei lor.Ele au conservat astfel posibilitatea de a obtine cu un sezon sau doua in urma modele ale caselor de moda unde ele au lucrat.Cateodata ele isi creau propriul atelier cuprinzand 2 pana la 10 muncitoare capabile sa asigure o executie cat mai ingrijita.

Daca toate aceste reviste se inscriau incadrul unei evolutii progressive,revista Marie-Claire,fondata de Marcel AuClair in 1937,a fost in revansa o veritabila noutate in istoria presei.Era vorba de un jurnal de moda in sensul strict al termenului .Gasim aici rubrici diverse ,retete de frumusete ,un curier de scrisori si actualitati intr-o perspectiva care nu se limita doar la domeniul modei sau al mondenitatii.Persoanele elegantei ale inaltei societati iau locul vedetelor de cinema sau de teatru.aceasta revista afisa pe coperta ,fotografia in culoare a unei tinere zambitoare .Succesul a fost rapid .Marie-Claire continua sa apara chiar si in timpul ocupatiei la Lyon.La eliberare ,acest compromis i-a fost reprosat si doar dupa 1952 magazinele isi repornes vanzarile .Pentru a desavarsi metamorfoza sa ,revista adopta un format diferit ,devenind lunara.

Incepand din 1945, o alta revista va raspunde noilor nevoi ale clientelei."Elle "publicata sub conducerea lui Helene Lazareff,se inspira din publicatii americane .Jurnal de moda si alte actualitati ,prounea mai multe rubrici la alegere.Articole de teatru sau cinema mergeau de-alungul sfaturilor morale ,curierului de inimi ,concursurilor multiple si altor "bons magiques"

Elle a facut apel la serviciile unor fotografi mai vestiti ,recrutand redactori prestigiosi -Francois Giroud ,Guy Bourdin si colaboratorii lor.Nimic nu a fost neglijat pentru a atrage atentia cititorilor,printer acestia un numar mare de femei active .Cum Elle se gasea in toate salile de asteptare cum ar fi la medic sau la coafor ,toata lumea citea revista ,care a ajuns sa atraga si cititori masculini.Succesul acestei noi aparitii dezvaluia evolutia nevoilor si dorintelor feminine.Disparitia la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aunor titluri deja vechi era deja depasita cum ar fi "Jardins des Modes ".Revista va aparea mai tarziu si se va moderniza in cursul anilor 80.

Incepand cu 1960 ,noi reviste de moda vad lumina zilei .Acestea nu se mai adreseaza ansamblului format de clientele feminine ci la anumite domenii care le-ar putea ghida in alegerea modelelor in fata unei piete ale creatiei in plina dezvoltare.Pentru GAP ,un juriu a fost constituit sub conducerea lui Ginette Sainderichin.Acest juriu era compus di jurnalisti ce apartineau unor reviste si aunor tendinte diferite ale presei .Modelele selectionate de acest juriu erau desenate nu fotografiate .Desenele confereau modelelor un character mai professional si le oferea o seductie mai putin imediata ca in fotografie.Astfel majoritatea revistelor destinate profesionalistilor ,publica crochiuri de tendinte ce constituiau puncte de reper in orientarea modei pentru sezonul urmator .

Progresele fotografiei in culoare dupa 1945 modifica fata presei specializate.Asistam astfel la aparitia unei noi categorii de modele ce vor inlocui actritele si femeile de moda.Este vorba de cover-girls,ce erau alese in casele de moda dintre cele mai fotogenice manechine.Ele erau capabile de a pune in valoare modelele cele mai diverse si de a suporta lungi sedinte foto.

Cea mai celebra cover -girl a fost in anii 50 Bettina.O alta categorie de documentare merita atentia noastra :cataloagele illustrate ,pe care marile reviste le trimiteau la cliente pentru a-si prezenta astfel colectia.Pe la 1900 ilustratia a fost incredintata unor excelenti desenatori ce reproduceau cu putina intarziere modelele cele mai in voga ale croitoriei pariziene.Aceste crochiuri prezentau si un prêt de vanzare ,ceea ce pentru un istoric este de un mare interes.Cei mai buni clienti primeau astfel la inceputul sezonului un catalog ce continea toate noutatile .

Astazi aceste cataloage ale marilor magazine au fost inlocuite de cataloagele de vanzare prin corespondenta ce difuzeaza de exemplu:Les Trois Suisses,Filatures de la Redoute.Sfatuiti de birourile de stil ,propuneau vestimentatii ce purtau marca unor creatori in voga cum ar fi Jean Remy Daumas,Tokio Kumagai.Aceste tinute erauvandute la tarife reduse fata de cele practicate in boutique-urile unor creatori.Doar viitorul ne poate spune daca este vorba de o tendinta pasagera sau din contra una in plina dezvoltare.Clientela acestor organisme de consum prin corespondenta nu se limiteaza deloc provinciei In Paris acesta practica cunoaste un success viu.

Cronicile in care cotidianele au avut ecou prin ultimele mode sunt pline in invataminte .Gasim aici indicatii asupra evolutiei de zi cu zi a creatiei .Printre cronicarii cei mai faimosi retinem numele de Lucien Francois,Pierre Yves Guillen pentru Cambot ,devenind azi Quotidien de Paris ,Natalie Montservant pentru Monde ;Maud Molyneux pentru Liberation,Gerard Lefort si Michele Cressole.

Pentru a desavarsii turul de orizont al presei scrise trebuie sa mai amintim de Paris Match ,Jours de France,Point de Vue si Image du Monde ,care prelungeste pana in zilele noastre vechea traditie a presei moderne.

Daca printr-o maniera generala ,actritele si personalitatile in vedere au disprut putin din ansamblul media dupe cel de-al doilea razboi mondial in favoarea manechinelor ,acest tip de jurnal a facut inca ecou in moda adoptata de altetele lumii.

Dezvoltarea cinematografiei,dar mai ales a cinematografiei de informatie,constituie in revansa o veritabila evolutie in istoria modei si a difuzarii.Incepand cu 1920 ,filmele de actualtitate infatisau frecvent actori si actrite imbracati dupa ultima moda.Cinematografia fiind contrar teatrului,o arta populara ,atingea o scara de pupulatie mai larga fata de cea a cititorilor de reviste. De moda.Foarte repede ,fetele tinere copiau coafurile si machiajele starurilor vazute pe ecran.Foarte repede,cinema-ul modifica si caricaturiza imaginea modei -vedem cum se schematizeaza look-ul vampei.

In Statele Unite ,actorii de cinema aveau furnizorii lor cum ar fi Adrian sau Edith Heads.In Franta,croitorii nu dispretuiau deloc posibilitatea oferita de noua arta ,ei imbracau vedetele pe scena ca in oras.In 1923 Paul Poiret a desenat costumele din filmul Inumanul, de Marcel l'Herbier .In 1939 Chanel imbraca actorii din filmul lui Jean Renoir -Regula de Joc.In 1945 Marcel Rochas pentru filmul Falbala de Jacques Becker,un excelent reportaj despre o casa de moda din epoca.Primele costume de Christian Dior au fost desenate pentru cinema .Dupa razboi,Pierre Chardin o imbraca pe Jean Moreau.Hurbert de Givenchy isi consacra talentul pentru Audrey Hepburn.In privinta stilului decontractat al modei renovate,isi gaseste vedeta in actrita de comedie Brigitte Bardot.

In anii 50 ,difuzarea si succesul televiziunii completeaza aceasta bulversare.

Emisiunile consecrate modeierau destul de rare ,dar toti cei care apareau la televizor isi aleg cu mare grija vestimentatia .Prezentatorii de jurnal incercau sa prezinte o imagine exemplara ,purtau si poarta in continuare cravate si camasi impecabile .Vedetele de varietate cautau din contra sa frapeze imaginatia ,jucand un registru neobisnuit ,acestea rivalizau prin excentricitate in materie de vestimentatie ,coafura si culoare.Prezentatoarele de moda ,marturisesc imprumutul vestimentatiei de la casele de moda .

Parcursul vestimentar al unui actor precum Jhonny Holliday incepand cu 1960 este reflexul exact al evolutiei modei in lumea spectacolului.Incepand de la 40 de ani ,face un viraj spre o cariera de comedian,el renunta la vestele indiene de la 20 de ani,dar consacra mereu aceeasi grija si atentie la compozitia imaginii sale,stiind ca datorita televiziunii,aceasta imagine patrunde in cele mai isolate locuri ale Frantei profunde.In fiecare zi ,in fiecare moment ,apare pe micul ecran acele persoane care dau tonul,noi actori a noii noastre comedii umane.Astfel ,prezenta in reviste ,la cinema,la TV ,moda a invadat universal nostrum visual.Astazi e imosibil sa scapi de ea.

La Expoziatia Universala din 1900 am putut admira o statuie de Moreau-Vauthier ce reprezenta femeia pariziana prin excelenta.Dominand multimea,ea era imbracata intr-o rochie decoltata si intr-o mantie de seara,atunci foarte la moda.Nimic nu stia sa redea mai mult optimismul ca aceasta statuie.Satuia ilustra rolul femeii,aceasta ambasadoare a elegantei.

In fiecare zi tehnica si stiinta se afla in progres.Franta era deja o republica intr-o epoca in care majoritatea statelor erau sub regim monarchic.

In ciuda unei aversiuni grandioase din partea claselor muncitoare de a se lasa exploatata de o aristrocratie si o burghezie hotarata sa-si conserve privilegiile .Optimismul domnea in sanul claselor favorizate .Haute-couture-ul a contribuit mult la intetinerea acestui spirit al oamenilor instariti .

Printer femeile in voga ce arborau creatiilor creatoriilor de moda se numara aristrocrate si actrite de comedie .Haute-couture-ul parizian decide sa-si impuna niste criterii de eleganta pentru societatea occidentala din lumea intreaga.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate