Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Afaceri


Index » business » Afaceri
LUCRARE DE LICENTA ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR - STUDIU EMPIRIC PRIVIND VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL STATIUNII BALNEOCLIMATERICE BAILE OLANESTI SI AL ARIEI SALE LIMITROFE


LUCRARE DE LICENTA ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR - STUDIU EMPIRIC PRIVIND VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL STATIUNII BALNEOCLIMATERICE BAILE OLANESTI SI AL ARIEI SALE LIMITROFE


UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR



LUCRARE DE LICENTA

STUDIU EMPIRIC PRIVIND VALORIFICAREA

POTENTIALULUI TURISTIC AL STATIUNII

BALNEOCLIMATERICE BAILE OLANESTI SI

AL ARIEI SALE LIMITROFE

ARGUMENT (INTRODUCERE)

Lucrarea de fata a fost intocmita cu scopul de a contribui la imbogatirea cercetarii si a valorificarii turistice a zonei, actualizand datele de ordin turistic si prezentand perspectivele de dezvoltare.

Statiunea balneoclimatica Baile Olanesti este una din cele mai mari si renumite statiuni balneare din tara, fiind cunoscuta si pe plan european. Apele minerale de la Baile Olanesti sunt atestate inca de la inceputul mileniului trecut. Principalul produs valorificat de Baile Olanesti pe piata interna si internationala este "tratamentul balnear", produs datorita caruia s-au dezvoltat si alte activitati precum cea hoteliera, alimentara, de agrement, de comert, etc.

Toate problemele legate de prezentul si viitorul statiunii ne-au determinat sa alegem aceasta tema, care speram ca va contribui la cunoasterea in detaliu a statiunii Baile Olanesti, a importantei pe care o reprezinta pentru potentialul turismului romanesc, dar si pentru fiecare dintre noi. In acest sens s-au avut in vedere analiza factorilor naturali de cura, respectiv apele minerale si clima, folosite la tratarea diferitelor afectiuni si in scop profilactic, dar si pentru agrement.

Prin datele cuprinse in lucrare am cautat sa usuram intelegerea problemelor legate de sustinerea si dezvoltarea turismului in Romania si, in special, in statiunea Baile Olanesti. Avem convingerea ca aceasta statiune balneara va avea o evolutie ascendenta si ca va juca un rol important in activitatea turistica romaneasca, in special prin reabilitarea amenajarilor turistice existente si prin proiectarea si executarea altora noi.

Un rol deosebit in elaborarea acestei lucrari il au indrumarile primite din partea profesorului coordonator, care m-a indrumat in toata activitatea de documentare, redactare si fnalizare. In abordarea acestei teme ne-am axat pe informatiile si datele obtinute din parcurgerea unei bogate bibliografii, din documentatia efectuata pe tema in statiune. Deosebit de utile au fost datele obtinute de la conducerea statiunii Baile Olanesti si de la primaria orasului Olanesti.

Din insemnarea si analiza tuturor acestor date si cunostinte am dorit sa scoatem in evidenta particularitatile fizico si economico-geografice, ca si valentele turistice si posibilitatile de dezvoltare ale acestei statiuni balneoclimatice.

Structura lucrarii. Primul capitol introduce statiunea din punct de vedere geografic, turistic, al cailor de comunicatie (indispensabile pentru dezvoltarea oricarui tip de turism), economic si din punct de vedere al cadrului natural, defineste concepte si face un scurt istoric al ariei limitrofe. Capitolul doi trateaza potentialul turistic al Bailor Olanesti si cel din zona invecinata, ocupandu-se in mod special de principala atractie a statiunii, apele minerale - rivalizand ca rezultate cu cele de la Vichy. Facem, de asemenea, o scurta trecere in revista a amenajarilor turistice existente si a potentialului turistic din celelalte statiuni balneoclimaterice aflate in zona (Calimanesti-Caciulata si Govora), precum si a orasului Ramnicu-Valcea. Capitolul trei l-am dedicat stadiului actual de valorificare a potentialului turistic reprezentat de principalele amenajari turistice existente. Am analizat, deasemenea, principalele forme de turism practicate si circulatia turistica, accentuand cercetarea asupra turismului de tratament balnear si dotarilor bazei materiale. Intregul capitol patru trateaza propuneri de dezvoltare a statiunii, din punct de vedere al amenajarilor turistice, asa cum este inteles acest termen de majoritatea specialistilor. Daca am cuteza sa oferim o "definitie completa" a amenajarilor turistice, atunci am spune ca acestea urmaresc desfasurarea unei analize diagnostic a teritoriului, care evidentiaza factorii favorizanti pentru turism, precum si pe cei restrictivi, indicand, totodata, masurile necesare pentru asigurarea optimului in dezvoltarea turistica. Amenajarea turistica este o actiune interdisciplinara - la care contribuie economia si organizarea turismului, ecologia, geografia, arhitectura, stiintele naturii, geologia, sociologia, psihologia s.a. - ce porneste de la studiile de detaliu si se incheie cu retroactiunea exploatarii turistice. Amenajarea turistica a teritoriului este privita ca un proces continuu de rentabilizare economica a activitatii turistice. In acest sens, am incercat sa dam atat capitolului patru cat si celor ce urmeaza o tusa accentuata atat asupra amenajarilor turistice existente deja, cat si a celor necesare, cercetarea noastra empirica permitandu-ne chiar, la nivelul nostru de pregatire teoretica si practica, sa propunem cateva strategii de dezvoltare bazate pe proiectarea unor noi dotari turistice, reconditionarea celor existente sau redimensionarea acestora in functie de oscilatiile cererii si ofertei turistice. Si pentru ca o conditie sine qua non a turismului este promovarea acestuia, in capitolul cinci am abordat acest subiect. Suntem in masura sa sustinem ca promovarea statiunii este o premisa si o conditie a unei amenajari turistice durabile in Baile Olanesti. Ca studenta la turism, nu puteam ocoli unul dintre cele mai fierbinti si mai aprig dezbatute subiecte globale, si anume protectia mediului. Capitolul cinci al acestei lucrari se ocupa, mult prea scurt pentru amploarea importantei acestuia, de protectia mediului. Credem cu tarie ca protejarea mediului este unul dintre cei mai importanti factori in dezvoltarea viabila a turismului de orice natura. Teza noastra se incheie cu concluziile, bazate atat pe studiile empirice cat si pe insusirea teoretica a cunostintelor necesare, pe parcursul anilor de facultate, sub indrumarea unora dintre cei mai buni specialisti in domeniu, profesorii nostri.

Actualitatea temei investigate. Actualitatea temei investigate este determinata de necesitatea aprofundarii si diversificarii eforturilor de implementare a conceptului de amenajare turistica, precum si a identificarii solutiilor de dezvoltare a acestui tip de dezvoltare turistica, cu atat mai mult ca numeroase statiuni, hoteluri, pensiuni sau locuri de agrement se confrunta serios cu probleme in acest sens. Actualitatea fundamentarii teoretice consta in oportunitatea elaborarii unei definitii acceptate cel putin de majoritatea specialistilor in domeniu, expertilor in turism si profesorilor de specialitate, fapt care ar contribui la eliminarea interpretarilor diferite si la perfectarea in acest sens a unor mecanisme viabile de promovare a acestei metode. In aspect practic ar putea fi facut un anumit pas spre gasirea consensului, pentru ca dilema "simpla administrare a unor baze turistice sau investitii in dezvoltarea lor" mai suscita controverse si deci, pluralism de solutii. In asemenea conditii nu este intamplator ca amenajarilor turistice, ca solutie optima ce poate conduce in scurt timp la dezvoltarea turismului romanesc, li se acorda o atentie sporita in principal de catre operatorii si proprietarii particulari in turism.

In ultimii ani, turismul s-a amplificat in volum si pretentii, fonduri si diversitate, astfel incat masurile elaborate de crestere a eficientei, fidelizarii vizitatorilor sau calitatii serviciilor par a fi mereu insuficiente pentru dorintele turistilor.

Actualitatea cercetarii, in aceasta ordine de idei, este determinata si de conditiile proceselor de globalizare si dezvoltare accelerata a ofertelor turistice, precum si de schimbarea cvasipermanenta a preferintelor si standardelor turistilor atat externi cat si, mai ales, interni. Cu alte cuvinte, teza urmareste la capitolul teoretic o abordare comprehensiva interdisciplinara a turismului din perspectiva amenajarilor turistice existente si potentiale: pentru a sesiza ceea ce expertii considera a fi amenajari turistice este necesar si important de a analiza un set de definitii ale acestui concept, care sa evidentieze de fiecare data ceva particular si nou, din perspective opuse. O abordare unilaterala a turismului, ca simpla utilizare si exploatare a resurselor mostenite, pare a fi incorecta, atata timp cat exista perspective de abordare multilaterala: dimensiunile calitativa si economica, sociala si de dezvoltare sunt suprapuse intr-o gama de abordari conceptuale care determina amenajarile turistice.

Actualitatea temei tine de asemenea de necesitatea cunoasterii mai bune a turismului romanesc, a ineditului si variatiunii ofertelor acestuia, deoarece turismul intern ar putea fi una dintre ramurile cu cel mai mare aport la dezvoltarea tarii, daca i s-ar acorda importanta cuvenita si s-ar implementa un concept de dezvoltare durabila. De asemenea, actualitatea acestui subiect tine si de necesitatea investigatiei multitudinii de activitati si optiuni de dezvoltare a turismului, prin prisma amenajarilor turistice durabile.

Scopul si obiectivele tezei. In conformitate cu actualitatea si gradul de investigare a temei ne propunem drept scop analiza substantei, evolutiei si influentei amenajarilor turistice existente si potentiale asupra turismului balnear din statiunea Baile Olanesti. Gradul de realizare a scopului propus depinde de caracterul obiectivelor trasate, astfel incat acestea sa fie esentiale pentru a fi realizate:

-a determina dimensiunile conceptuale ale ideii de dezvoltare a turismului balnear prin implementarea amenajarilor turistice;

-a scoate in relevanta tipurile de amenajari turistice, in conformitate cu diverse criterii de clasificare;

-a analiza impactul social, cultural si economic al turismului balnear;

-a cerceta problemele ce tin de finantarea dezvoltarii turismului;

-a determina rolul si locul Romaniei in dezvoltarea turismului la nivel national si international;

-a desfasura o analiza diagnostic a teritoriului, care evidentiaza factorii favorizanti pentru turism, precum si pe cei restrictivi, indicand, totodata, masurile necesare pentru asigurarea optimului in dezvoltarea turistica;

-a defini cauzele, scopurile si beneficiile unor amenajari turistice de calitate.

Suportul metodologic si teoretico-stiintific al cercetarii. In calitate de baza teoretico-metodologica in realizarea lucrarii au servit cercetarile teoretice in domeniu ale diferitilor autori si specialisti tara noastra. Printre lucrarile de baza care au determinat valoarea teoretica a fenomenului elucidat si concomitent, au contribuit la formarea unei viziuni a autorului privind turismul balnear ca fenomen complex, se enumera volumele din bibliografie s.a. Abordarile turismului balnear si amenajarilor turistice specifice pe cai uni- si interdisciplinare, prin metode cantitative si calitative de cercetare, au contribuit la realizarea unei viziuni teoretico-stiintifice multidisciplinare a fenomenului investigat. Aceasta viziune tine de abordarile contemporane ale turismului, cum ar fi sinergetica sau postmodernista, conform carora turismul si amenajarile turistice sunt tratate ca fenomene complexe si multidimesionale, fiind in acelasi timp raspuns sau bifurcatie la interactiunea dintre doi sau mai multi poli in turismul regional, european si mondial, al carui rol este in crestere esentiala.

CAPITOLUL I

CADRUL GENERAL

1.1. ASEZAREA SI POZITIA GEOGRAFICA

Orasul-statiune Baile Olanesti este situat in judetul Valcea, in partea central-sudica a tarii, la intersectia paralelei de 4513'15' latitudine nordica cu meridianul de 2413'15' longitudine estica, la o altitudine medie de 450 m.

Asezat in Subcarpatii Getici, orasul Baile Olanesti se afla in partea central nordica a acestora, in Depresiunea Olanesti. Aceasta impreuna cu Depresiunea Muiereasca si Depresiunea Bistrita - Costesti formeaza sirul de depresiuni subcarpatice interne ce se desfasoara intre Valea Oltului si Valea Bistritei.

Limita nordica a depresiunii este data de abruptul pronuntat (peste 600 m) al crestelor de calcar ale Muntilor Capatanii: Candoaia, Stogul, Caprareata, Buila, Vanturarita, Gera, Vioreanu. Spre est se continua cu o creasta prelunga si puternic fragmentata a culmii Sturului - Olanesti, pana la izvorul paraului Muiereasca (respectiv izvorul Moristita Mica si Moristita Mare). Limita vestica se situeaza intre Valea Bistritei si Valea Otasaului (afluent pe stanga al raului Bistrita).

Limita sudica nu este prea evidenta. Trecerea din regiunea Olanesti - Cheia in aria cutelor subcarpatice se face pe nesimtite. Limita sudica poate fi trasata pe o linie conventionala ce pleaca de pe Olt (de la nord de Bujoreni), trece pe la nord de Pausesti - Maglasi, Barbatesti si se continua spre vest la limita zona depresionara cu zona cutata subcarpatica.

Localitatea Baile Olanesti se intinde de o parte si de alta a Vaii Olanesti si a altor afluenti ai acestuia (dintre care si Valea Cheii).

Orasul apartine de judetul Valcea, fiind situat la 18 km. de orasul resedinta-Rm. Valcea si are ca vecini in nord-est localitatea Brezoi, in nord comuna Malan, in vest localitatea Costesti, in sud-vest comunele Stoenesti si Barbatesti, in sud comuna Pausesti-Maglasi, in est comuna Muiereasca si orasul Baile Calimanesti.

1.2. CAI DE COMUNICATIE

Depresiunea in care este situata statiunea, inchisa spre nord si vest de crestele calcaroase ale Masivului Capatanii, permite accesul in oras doar din sud. De aceea toate caile de comunicatie cu statiunea trec prin Rm. Valcea. Acestea sunt de doua tipuri: rutiere si feroviare.

1.2.1. Reteaua rutiera

Accesul in statiune se face pe DN 64A ce porneste din Rm. Valcea. Acesta se desprinde din DN64 Caracal - Dragasani - Rm. Valcea. Aici DN 64 face jonctiunea si cu DN 7 (E 81) Pitesti - Sibiu - Sebes - Salaj si DN 67 Rm. Valcea - Tg. Jiu -Drobeta Turnu Severin.

Schema stradala a localitatii are forma rectangulara, alungita, care se sprijina la sud - est pe punctul terminus al DN 64, iar la nord-vest pe traseul drumului forestier. Datorita configuratiei terenului, strazile care urca pe versanti au declivitati mari, ziduri de sprijin si curbe cu raze mici. Spatiile de parcare sunt deficitare in cadrul orasului. Lungimea strazilor orasenesti este in total de 93 km din care 28 km sunt modernizati.

1.2.2. Reteaua feroviara

Statiunea se afla in apropierea caii ferate secundare Caracal - Podul Olt, care uneste magistralele feroviare Bucuresti - Cluj - Timisoara si Brasov - Arad - Sibiu - Curtici[1].

Cea mai apropiata statie CFR este la Rm. Valcea, legatura cu aceasta se face cu autobuze locale de transport in comun si de autocare moderne ale unei firmei particulare de transport ce sosesc in Gara Rm. Valcea atat din capitala cat si din alte orase ale tarii cum ar fi Cluj-Napoca, Timisoara[2] si Targu Jiu.

1.3. CADRUL NATURAL

1.3.1. Structura geologica si relieful

La inceputul secolului al XX-lea, geologul L.Mrazec a folosit pentru prima data denumirea de Depresiune Getica[3] pentru intreaga cuveta cuprinsa intre partea de sud a Carpatilor Meridionali si Platforma Prebalcanica, de varsta cretacica, delimitata fiind spre est de Valea Dambovitei. Mai tarziu, in literatura geologica numele Depresiunii Getice a ramas pentru portiunea ce inglobeaza Colinele Olteniei si Muscelele Argesului - impreuna considerate ca o singura unitate geologica -renuntandu-se la restul spatiului, care in totalitatea sa are peste 35.000 km2.

Geologic, regiunea corespunde unei arii scufundate in cretacicul superior, unei depresiuni umpluta dupa marele sariaj carpatic cu depozite tertiare. Geografic insa, prin caracterele sale fizico-geografice, ca altitudine, relief, retea hidrografica, structura si mai ales raporturile cu regiunile vecine, reprezinta o platforma inalta, puternic fragmentata in fasii paralele de o bogata retea hidrografica.

Miscarile care au fragmentat Podisul Getic nu s-au manifestat pe tot cuprinsul sau cu aceeasi intensitate. Cele mai puternice miscari s-au produs in portiunea dintre Topolog si Jiu, pe care au diferentiat-o in zone de cutare, de platforma si scufundare.

Localizate pe harta, cele trei categorii de zone corespund urmatoarelor subunitati dintre Olt si Jiu:

  1. Sirul depresiunilor Horezu - Polovragi - Novaci, situat la contactul imediat al sedimentarului getic cu masivul cristalin al Muntilor
    Capatanii si Parang;
  2. Zona cutata Ramnicu-Valcea - Ocnele Mari - Folesti - Slatioara - Maghiresti, dispusa paralel cutelor carpatice, la sud de zona depresiunilor ;
  3. Depresiunea Targu Jiu, o intinsa regiune de adunare a apelor, puternic prelucrata de actiunea apelor ce se intalnesc aici;
  4. Platforma Citetului, situata intre Olt si Jiu care se desfasoara la sud de zona cutata, pana se pierde treptat in Campia Dunarii.

Prin caracterele lor geologice, cele patru subunitati nu cuprind o mica portiune situata intre Paraul Calimanesti (la est) si Paraul Otasau (la vest), ele fiind taiate la mijloc de paraicle Olanesti si Cheia.

Aceasta portiune intrerupe zona depresionara de pe rama sudica a Carpatilor, iar pe de alta parte, nu se integreaza nici zonei cutate subcarpatice; structural nu reprezinta un complex de cute anticlinale si sinclinale, dislocari, falii, ci este formata din strate cu o pozitie monoclina, deranjata pe alocuri de slabe ondulari.

Regiunea Olanesti-Cheia, privita din punct de vedere structural si al naturii rocilor, nu poate fi cuprinsa numai in cadrul Podisului Getic.

Factorul altimetric, luat separat, s-ar parea ca nu permite sa inglobam o regiune de peste 1000 m, la aria subcarpatica, deci pana la 1200 m. Totusi, in regiunea indicata, altitudinile de peste 900 - 1000 m dau o nota caracteristica, fata de partea inalta a Podisului Getic, care pare sa indice o alta limita fata de masivul montan situat in vest si nord. Complexul celorlalti factori geografici arata cu totul altceva decat altitudinea, adica similitudini cu aria subcarpatica.

Evolutia paleogeografica

In contact direct cu cristalinul si sedimentarul mezozoic sta transgresiv senonianul, reprezentat prin depozite vestice, conglomerate rosiatice si gresii, precum si marne cenusii-alburii. Formatiunile paleogene se urmaresc foarte bine in vaile paraielor Muereasca, Olanesti, Cheia, care taie transversal depozitele, deschizand profile geologice clare in aceste formatiuni[4].

Cea mai mare dezvoltare o are eocenul. Formatiunile sale se intind pana la nord de linia satelor Muereasca, Olanesti, Cheia. Mai la sud, oligocenul apare pe Valea Otasaului, sub forma unei fasii inguste, care se largeste progresiv pana in Valea Oltului, la nord de varsarea Paraului Muereasca, aici ajungand la o latime de cativa km.

Depozitele acestei formatiuni sunt constituite din alternanta altor bancuri groase de conglomerate, cu gresii, marne si argile. Dispozitia lor stratigrafica in benzi paralele a avut o mare influenta in aspectul morfologic general al regiunii.

Zona paleogena este marginita la sud de o fasie neogena, constituita din depozite ce apartin acvitanianului si burdigalianului ce ies la zi in Valea Oltului.

Toate depozitele pastreaza o cadere monoclinala, mai accentuata in nord, pana in zona de dezvoltare a meridianului I.

Spre sfarsitul oligocenului, miscarile puternice care au dat nastere regiunilor depresionare de la marginea sudica a Carpatilor, in zona unor linii tectonice preexistente, au avut un rol insemnat pentru stabilirea pozitiei actuale a straielor geologice. Situatia lor generala, monoclinala, cu inclinare destul de accentuata a fost determinata de presiunile exercitate de la nord in tot tertiarul. Cert este ca de la ultimul anticlinal carpatic, care afecteaza depozitele cretacicului superior, pana la cutele subcarpatice propriu-zise, exista slabe ondulari care au avut o mica influenta in modificarea cursurilor apelor.

Miscarile epirogenetice au avut un rol deosebit pentru evolutia regiunii, la sfarsitul tertiarului si chiar in cuaternar, au ridicat intregul Podis Getic mult deasupra nivelului marii.

Fapt esential este ca, atat liniile generale, cat si reteaua hidrografica sunt influentate intr-o masura mai mica de tectonica regiunii. Structura, este cea care corespunde in primul rand de dezvoltarea si caracterele generale ale regiunii, iar relieful in totalitatea sa este rezultatul fragmentarii unei suprafete in fasii paralele, inguste, cu directie nord-nord-vest respectiv sud-sud-est, de catre o retea hidrografica consecvent dezvoltata.

Relieful major

Luand ca punct de plecare valorile hipsometrice, regiunea corespunde la doua arii sau la doua nivele distincte: o arie inalta cu altitudini de peste 1000 m si una joasa cu altitudini de 600 - 800 m, ambele inclinandu-se catre sud.

Cele doua nivele se intalnesc pe o linie ce trece la nord de Pietreni si Barbatesti, se indreapta spre nord-est pe la sud de satele Gurguiata si Comanca, ajungand in Valea Oltului, la nord de Calimanesti.

Sunt deci, doua suprafete morfologice sculpturale: una joasa, sub 800 m si una inalta, situata intre 1100 m si 1600 m. Prima corespunde suprafetei generale a Piemontului Getic, racordata perfect cu partea sudica a podisului. Cea de-a doua corespunde, probabil, unuia dintre nivele de dinudatie din Carpati.

Interesant este ca treapta care strabate limita dintre cele doua nivele, evidenta in est, cu cat merge spre vest, se sterge cu incetul. Aceasta se observa atat prin altitudinea din ce in ce mai joasa cat si prin reducerea treptata a suprafetei sale. In modul acesta, zona inalta pare o continuare a zonei joase, ca si cum ambele ar forma o unitate, in vestul regiunii exista o parte continua de la 1200 m la 1600 m, zona de trecere la aria cutata.

Relieful major este format dintr-o culme calcaroasa ce apartine de Muntii Capatanii: Candoaia-1405 m, Stogu-1494 m, Caprareata-1799 m, Albul-1909 m, Buila Vanturarita-1463 m, Gera-1885 m, Vioreanu-1890 m si Depresiunea Olanesti.

Spre est culmea se continua cu o creasta prelungita si fragmentata. Versantii prapastiosi, lipsiti de vegetatie domina vaile inguste si adanci. Dincolo de creasta calcaroasa se intrezaresc spinarile rotunjite ale cristalinului, acoperit cu pasuni.

Relieful structural si petrografic

Factorii exogeni care au sculptat regiunea au fost dirijati in actiunea lor de structura, natura rocilor si nivelul de baza coborat al Oltului. Prin actiunea lor s-a format un relief diferit de la o roca la alta. Astfel, formele rezultate au acelasi caracter de zonalitate, conform structurii in care au fost sculptate.

In acest timp eroziunea pe verticala fiind foarte rapida, n-a permis dezvoltarea eroziunii laterale. Din aceasta cauza, interfluviile n-au fost fragmentate intr-o serie de segmente despartite de vai adanci, ci ele se prezinta sub forma unor spinii neintrerupte foarte greu accesibile. Ceea ce vine sa intrerupa linia continua a spinarii interfluviilor sunt inseuarile. Interfluviile sunt constituite in acest fel dintr-o alternanta de portiuni inalte si abrupte cu portiuni joase modelate si de alunecari.

Iata deci ca variatiile morfologice pe care le prezinta spatiile dintre vai sunt date de natura rocilor, de alternanta orizonturilor de marne cu cele de conglomerate, iar formele rezultate sunt grupate in sensul acelor orizonturi stratigrafice.

Orizonturile de conglomerate au dat nastere formelor inalte si salbatice. Abrupturi si versanti prapastiosi limiteaza aceste forme. Dezagregarea foarte activa a dat nastere la numeroase forme structural-litologice: turnuri, polite, pile, hornuri, cruste, intalnite mai ales in nordul regiunii Olanesti-Cheia.

Creasta, bine dezvoltata din cauza pozitiei monoclinale a straielor, da nota caracteristica pe care structura geologica o imprima intregii regiuni getice.

La baza tuturor formelor sculptate in conglomerate s-au acumulat mari cantitati de grohotis. Creasta, cu clina nord-vest abrupta si lipsita de vegetatie, este inecata si ea de acelasi material de dezagregare.

Localizate in zonele cu depozite marno-argiloase, inseuarile si largirile vailor sunt insirate in acelasi sens al orizonturilor geologice. Astfel, s-au format zone mai adanci dispuse transversal spatiilor interfluviale. Altitudinea lor este in medie cu 200 m mai joasa decat media inaltimilor alaturate, iar felul lor de dispunere formeaza linii morfologice transversale, suprapuse liniilor principale ale reliefului[5].

Asezarea satelor in aceste locuri a fost favorizata in primul rand de prezenta apei la suprafata marno-argilelor, care nu trebuie cautate jos, in vale. Mai mult, legatura dintre vai se face tot prin inseuari mult mai accesibile decat zonele proeminent conglomeratice, in care nu s-au putut face poteci.

In urma acestor constatari, in regiunea Olanesti-Cheia se pot deosebi 2 areale:

. unul in care asezarile sunt instalate in vai, de-a lungul raurilor, pe terase sau pe conurile de dejectie ale diferitilor afluenti, areal care se intinde pe o linie Calimanesti-Olanesti Bai-Cheia;

. altul in care satele parasesc vaile pentru a se instala pe inseuarile de pe interfluvii la o altitudine de peste 700 m, ca: satele Tisa, Gurguiata, Pietrisul, Comanca, Suta.

Cu toate ca altitudinile de peste 1000 m ne-ar indica o zona montana, pentru partea de nord a regiunii Olanesti-Cheia, omogenitatea structurii, naturii rocilor si elementelor morfologice, precum si aspectul unitar al vailor cu caracter consecvent arata o singura subunitate, o prelungire a regiunii getice, in plus, treapta de denivelare a celor doua nivele geomorfologice stergandu-se in spatiile dintre Otasau si paraul Olanesti, este un argument in plus pentru a admite ca regiunea Olanesti-Cheia se deosebeste de celelalte unitati ale Piemontului Getic si formeaza o subunitate cu totul aparte.

Relieful fluviatil

Formele create prin actiunea agentilor externi au acelasi caracter in intreaga regiune Olanesti-Cheia. Majoritatea formelor existente corespund evolutiei celor doua generatii de vai - consecvente si subsecvente - situate in stadiul de dezvoltare mult deosebite.

Apele care taie de la nord la sud regiunea Olanesti-Cheia isi au in mare parte izvoarele in coama sudica a inaltimilor cristaline mezozoice. Culmea calcaroasa Pietrele-Vioreanu-Vanturarita nu este taiata de vai. Numai paraiele Cheia si Olanesti isi au izvoarele dincolo de culmea calcaroasa, la inseuarea Sturu Olanesti, unde acestea au taiat vai adanci, pe alocuri cu aspecte de chei.

De la iesirea din zona carpatica, apele pastreaza directia initiala consecventa. Paraiele Otasau, Cheia, Olanesti formeaza o retea paralela, arcuita caracteristic cu directia est-sud-est[6].

Apele urmarind inclinarea straielor si-au adancit albia destul de usor in rocile relativ friabile. Nivelul lor de baza foarte jos, dat de cursul Oltului, a inlesnit o actiune mai puternica de aici, ducand la o distrugere foarte avansata a suprafetei initiale. S-au format in acest mod vai adanci de multe ori prapastioase. Acolo unde vaile strabat depozite de conglomerate, versantii sunt foarte abrupti, dand chiar aspect de cheie[7].

In regiunile unde predomina gresiile si marnele, vaile prezinta unele largiri in care gasim fragmente de terase, dar nu si suficient de extinse pentru a fi un loc bun pentru stabilirea asezarilor omenesti, care sa ofere in acelasi timp si terenuri pentru culturi. Mai dezvoltata este terasa de 1,5-2 m pe apele Muereasca, Olanesti, Cheia, la sud de satele Muereasca, Olanesti Sat si Cheia.

Daca reteaua de vai consecvente a reusit sa se adanceasca mult, vaile subsecvente au o slaba dezvoltare, pe alocuri abia patrund in coasta dealurilor. Faptul se datoreaza in primul rand structurii care a impus o dificila taiere a straielor dure de conglomerate. Se mai datoreaza apoi aparitiei foarte rare a izvoarelor in aceste conglomerate, precum si a slabei extensiuni a spatiului interfluvial, care n-a putut oferi conditii prielnice pentru organizarea unui element hidrografic viguros, cu mare putere de distrugere.

Din aceste motive vaile subsecvente au un caracter torential cu profil longitudinal in trepte, innecat fiind de cele mai multe ori de material provenit nu din eroziunile apelor, ci dintr-un foarte activ proces de dezagregare. Vaile cu aspect torential, profil in trepte si lipsite de apa, se gasesc in zona conglomeratelor. In zonele marno-gresoase aspectul lor se schimba. Rocile mult mai friabile au adus o inlesnire eroziunii, lasand sa se sape vai mai largi, dar nu atat de dezvoltate pentru a ferestrui spatiul interfluvial. Din cauza structurii monoclinale, vaile subsecvente mai dezvoltate au un caracter disimetric. Ele sunt factorul care a dat nastere reliefului de creste intalnit in regiune.

Vaile principale au fragmentat intregul spatiu in fasii paralele ce nu au o latime mai mare de 4-5 km.

1.3.2. Clima[8]

Peste bazinul Olanesti trec mase de aer cald si uscat dinspre Mediterana si Adriatica, mai putin simtindu-se influenta gerului rece din nord, datorita adapostului format de zidul Meridionalilor. Ca urmare a influentei maselor de aer cald si datorita conditiilor locale se realizeaza un complex climatic cu o mare varietate de nuante, contribuind la schimburi rapide de climat (temperatura, precipitatii, vant, radiatii solare). Statiunea propriu zisa beneficiaza totusi de un climat bland cu temperaturi medii de +9 C, in cadrul unor medii minime de -1.5C si medii maxime de +19.6C. Temperatura atinge maxima de +21.2C in luna iulie, iar maxima lunii celei mai friguroase de iarna (ianuarie) este de -3.8C. Deci, in statiune, iernile nu sunt friguroase, iar verile nu prezinta incalziri excesive.

Precipitatiile cele mai abundente s-au inregistrat in anotimpul cald (mai, iulie): de 100.7 l/m2, iar cele mai reduse in martie: 21.2 l/m2; media anuala a precipitatiilor depasind 730 l/m2.

Presiunea atmosferica sta la baza celui de-al doilea factor genetic al climei: circulatia generala a aerului. Ea este maxima in luna decembrie (740.2 mm coloana de mercur).

Datorita asezarii intr-o depresiune, vanturile locale in statiune bat in directia NNV-SSE. Primavara, circulatia este mai instabila, prin schimbarea regimului termic si predominanta formelor barice. Iarna prezinta un calm cu valori maxime din cauza stratificarii aerului rece si greu la sol, care impiedica formarea curentilor. Ziua se produc miscari ale maselor de aer datorita incalzirii, pe cand noaptea predomina calmul atmosferic. Viteza vantului nu depaseste in localitate 3m/s fiind mai ridicata primavara, iar toamna intalnim cele mai reduse viteze ale vantului.

Umiditatea este relativ ridicata, cu maxime de 87% in noiembrie-decembrie, si minime de 68% in iulie-august. Roua si bruma, frecvente mai ales in statiune si in Cheia, contribuie la cresterea cantitatii de apa pe care o primeste solul. Cazuri de bruma se semnaleaza de la sfarsitul lui august pana in mai, afectand livezile si gradinile de zarzavat. De asemenea, au fost ani cand din cauza inghetului, a caderii grindinei si zapezilor in lunile aprilie si mai au fost afectate culturile si plantatiile pomicole. Seceta nu este un fenomen caracteristic.

Nebulozitatea variaza in timpul anului sub forma unor curbe cu maxime in timpul iernii si cu minime la sfarsitul verii (august-septembrie). Media anuala pentru Baile Olanesti este de 6.0 zecimi. Durata anuala de stralucire a soarelui este de 2025.6 ore, cu minime in decembrie si maxime in iulie. De obicei soarele straluceste vara si toamna cu o intensitate de pana la 10 ore pe zi.

Conditiile naturale de relief si vegetatia determina existenta a doua topoclimate locale: unul pe valea paraurilor Olanesti si Cheia, apreciat de specialisti drept un topoclimat de depresiune si altul pe versantul localitatii Baile Olanesti. Climatul din perimetrul statiunii este caracterizat printr-o temperatura mai ridicata (1, 1,5C) fata de versanti. In ceea ce priveste versantii, expunerea lor determina valori diferite ale temperaturii: in timp ce partea stanga a paraului Cheia si Olanesti este mai insorita, mai calda, beneficiind de o iluminare puternica, partea dreapta beneficiaza de o temperatura a aerului mai scazuta, fiind umbrita si semiumbrita, cu umiditate ridicata si cu vegetatie abundenta din paduri de foioase.

1.3.3. Hidrologia

1.3.3.1 Ape de suprafata

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, intreaga zona fiind strabatuta de o adevarata retea de ape. Principalul curs de apa este raul Olanesti, cu o lungime de 38 km si o suprafata a bazinului de unde-si colecteaza apele de 231 km². Raul Olanesti izvoraste din Muntii Capatanii si curge in directia SSE. Primul sau afluent este Paraul Cainelui, care se varsa in el in dreptul localitatii Comanca. Pana la varsarea lui in Olt, in dreptul localitatii Rm. Valcea, raul Olanesti primeste o serie de afluenti. Pe partea dreapta se varsa paraurile: Piciorul Porcului, Tisa, Valea Argelelor, Valea Adanca si Cheia, cu o lungime de 24 km si o suprafata a bazinului de colectare de 88 km². Pe partea stanga, raul Olanesti primeste apele paraurilor: Valea Raditei, Valea Bacei, Comanca, Rapuroasa, Valea Pietrei, Valea Gorunilor, Valea Ursului, Valea Scaunelor si Valea de Bradet.

Regiunea este bine drenata de aceste ape ce izvorasc din partea superioara a dealurilor inconjuratoare, in amonte de statiune, valea paraului Olanesti este ingusta si cu pante repezi, formand cascade de o mare frumusete. In dreptul localitatii Baile Olanesti si in aval de aceasta, valea se largeste, mai ales incepand din dreptul satului Olanesti, iar pantele devin mai line. Relieful accidentat face ca in timpul ploilor apa raului Olanesti si a afluentilor sai sa creasca cu mult peste nivelul mediu, putand produce pagube insemnate[9].

Tot in aceasta regiune intalnim si cateva lacuri, atat naturale cat si antropice: lacurile cu nuferi de langa Sanatoriul "l Mai' (antropic), lacul din Olanesti, nu departe de fostul Siloz si lacul din Dealul Cheii (naturale). Au mai existat cateva lacuri dar cu timpul au secat sau au fost distruse, cum au fost: lacul Cabana Bacea, care era populat cu pastravi si lostrite, lacul Schitu Iezer, in zona cu acelasi nume.

1.3.3.2 Ape de adancime

Zacamantul hidromineral al localitatii Olanesti este situat in bazinul mijlociu al raului Olanesti, la contactul morfostructural dintre Muntii Capatanii si dealurile subcarpatice ale Olteniei, respectiv dealurile Olanesti. Analiza detaliata a zacamantului hidromineral de la Olanesti exploatat prin treizeci de izvoare naturale si cinci foraje, evidentiaza prezenta unor tipuri variate de ape minerale si anume:

- Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene - la
izvoarele nr. 11, 12, 24 si 31, avand o mineralizare totala de numai 500 - 1000 mgl
si un continut de hidrogen sulfurat de 0,1 - 9 mg/1;

- Sulfuroase, clonirate, bicarbonatate, sodice - numai la forajul 5 bis, cu o
mineralizare totala de 1300 mg/1;

- Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene -intalnite la majoritatea forajelor din zona; acest tip se divide in doua subgrupe:

        Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice - la izvoarele nr. l,
2, 13 si 14, avand o mineralizare de 1500-3000 mg/1 si H2S de 5-20 mg/1;

        Clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene la
izvoarele nr. 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 16,19, 23, 27, 30 precum si la forajele
nr. l, 2, 3, 4, 5. Mineralizarea totala mai mare la apa din foraje (11-20 mg/1) prezentand si un continut mai ridicat de hidrogen sulfurat.

Cercetarile hidrogeologice, hidrochimice si izotopice efectuate in statiune de cercetatori de la Institutul Geologic din Bucuresti au evidentiat ca apele minerale de la Baile Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de zacamant, aflate in diferite stadii de diluare cu ape superficiale. Acestea se caracterizeaza prin prezenta iodului si a bromului, amoniului, borului, a gazelor libere de tipul metanului si a omologilor superiori ai acestuia, precum si continutul ridicat in sulfati. Este vorba de grade diferite de diluare a unui tip primar de apa puternic mineralizata, cu caracter de apa de zacamant (sulfuroasa, clorosodica, bromo-iodata, amoniacala, cu continut redus de sulfati). Datorita amestecului - in proportii diferite - cu apa acumulata in fisurile conglomeratelor eocene sau gresiilor senoniene, conduce la cresterea sulfatilor. Concentratia in deuteriu indica existenta a trei componente ce contribuie la alimentarea zacamantului: ape de infiltratie locala, ape venite de la altitudini ridicate, ape de adancime[10].

1.3.4.      Vegetatia

Vegetatia bazinului Olanesti este incadrata in urmatoarele etaje:

- etajul subalpin care cuprinde culmile varfurilor din nord-vestul localitatii, aflat la peste 1700 m altitudine. Aceasta zona cuprinde arbusti ca: jepi, ienupar, afin, merisor de munte, bujorul de munte.

- etajul boreal (al coniferelor) situat intre 1300-1700 m altitudine, este
dominat de paduri de molid ai caror arbori ating inaltimi de peste 30-40 m si
circumferinte de 210-260 cm. Tot aici se intalneste bradul, scorusul, paltinul, socul
rosu, afinul, in partea de jos a acestui etaj isi fac aparitia arinul alb si verde, ferigile
si crinul de padure.

- etajul nemoral (al padurilor de foioase), situat intre 300 - 1400 m, este bine reprezentat in regiune prin padurile de fag, paltin de munte, ulm, frasin, anin,
mesteacan, gorun, plop tremurator, in aceasta zona se intind pajisti bogate, presarate
cu ghiocei, floarea pastelui, feriga, rostopasca.

1.3.5. Fauna

Muntii, dealurile si vaile adanci acoperite de intinse paduri constituie locuri prielnice pentru dezvoltarea unei faune destul de bogate, in cea mai mare parte de interes vanatoresc. Pe cele mai inalte culmi ale etajului subalpin intalnim unul din cele mai frumoase monumente vii ale naturii carpatine si anume capra neagra, animal ocrotit de lege. Coborand prin etajul molidisurilor si prin cel al padurilor de foioase putem intalni la tot pasul animale: cerbul, caprioara, mistretul si ursul.

Padurile de foioase sunt populate si de o multime de rozatoare cum sunt: veverita, iepurele, de cateva animale rapitoare: rasul, care urca pana la limita superioara a padurilor, jderul de copac si jderul de stanca, intalnit mai ales in locurile pietroase.

Bazinul Olanesti adaposteste si un numar variat de pasari: cocosul de munte, ierunca, potarnichea, pitigoiul, corbul etc. Pe dealurile de sub munte cea mai mare raspandire o au: lupul, vulpea, viezurele si pisica salbatica.

In apele repezi de munte traiesc pesti: pastravul, cleanul, nisiparita si mreana.

1.3.6. Soluri

Deoarece teritoriul localitatii Baile Olanesti cuprinde din punct de vedere geomorfologic si pedoclimatic doua trepte de relief (cea deluroasa si cea montana), vom incerca sa caracterizam principalele tipuri de sol, in etajarea lor altitudinala in raport cu conditiile climatice si de vegetatie:

a) de deal - reprezentate de solurile brune de padure - cele mai raspandite in
regiunea deluroasa. Sunt soluri eubazice, saturate, slab acide, cu continut bogat in
humus, indeosebi in partea superioara a orizontului. Solurile brune de padure s-au
format in Subcarpati, pe un relief framantat, la altitudini ce variaza intre 400-650 m
altitudine, sub padurile de gorun, stejar, fag, sau in padurile de amestec. Solurile
brune de padure tipice au orizonturi slab diferentiate, iar cele podzolice au
orizonturile evidentiate, in zona Olanesti aceste soluri sunt frecvente in regiunea
fagetelor, pe depozite nisipoase sau marne argiloase. Solurile brune de padure
puternic podzolice sunt solurile de sub padurile de gorun, care au culori mai deschise in orizontul A, cu textura nisipo-lutoasa.

b) de munte - reprezentate de solurile brune acide montane - intalnite sub
fagetele montane, padurile de amestec de rasinoase cu fag. Sunt soluri bogate in
schelet, cu minerale usor alterabile.

1.3.7. Rezervatii naturale

Vegetatia ornamentala din perimetrul orasului Baile Olanesti a constituit o preocupare permanenta a specialistilor, printre ei remarcandu-se cercetatorul local prof. dr. Traian Radoi. In urma analizei efectuate de acesta au fost identificate 106 specii, trecute pe familii, genuri si specii. Dintre acestea le amintim pe cele mai rare: bradul alb, laricele[11], bradul argintiu, tuia sau arborele vietii, arborele pagodelor si arborele de lalea.

Prin bogatia speciilor lemnoase, arbustive si ierboase, vegetatia din statiune contribuie la crearea unui placut aspect peisagistic, acesta constituindu-se per se intr-o amenajare turistica naturala. Dintre animale se remarca in mod deosebit veveritele, multe dintre ele imblanzite si acceptand cu usurinta sa ia nuci, alune, biscuiti mai ales din mana copiilor.

Pe teritoriul orasului Baile Olanesti se afla mai multe rezervatii si monumente ale naturii, din care amintim:

        Rezervatia de tisa din cheile paraului Cheia - s-au identificat 628
exemplare de tisa pe o suprafata de 1,5 ha;

        Rezervatia naturala Stogul - situata in masivul Buila-Vanturarita, se
constituie ca o rezervatie complexa avand o suprafata de 100 ha. Aici
se intalnesc peste 35 de pesteri si avene. Flora este compusa din
exemplare de tisa, floarea de colt, ienuparul pitic etc. Fauna este
reprezentata de: ursul brun, capra neagra, porcul mistret, rasul etc.

        Rezervatia Radita-Manzu - rezervatie naturala complexa situata
in Muntii Capatanii, pe o suprafata de 10 ha. Peisajul este foarte
pitoresc fiind format din: pile, turnuri, babe, cascade. Flora este
alcatuita din plante rare: floarea de colt, bulbucii de munte etc.

        Rezervatia Lacul Frumos din Mosoroasa - se prezinta sub forma
unei mlastini a carei principala atractie o reprezinta prezenta plantei
carnivore Drossera rotundifolia (roua cerului).

        Pestera Munteanu-Murgoci - aici se intalneste cea mai mare
colonie de lilieci;

        Pestera Clopot - aici se intalnesc cele mai mari stalagmite de pe
teritoriul judetului Valcea;

        Lacurile cu nuferi albi, respectiv galbeni, situate in apropierea
Sanatoriului "l Mai'.

1.4. CADRUL ECONOMICO-GEOGRAFIC

1.4.1. Populatia

In domeniul turistic, pentru a aprecia mai bine dezvoltarea unei statiuni turistice, aceasta trebuie analizata si ca localitate. O succinta evaluare a unor date demografice, economice, arata si ce alte functii indeplineste o statiune turistica si modul in care dotarile de infrastructura generala si edilitara sprijina activitatea de odihna si recreere, sporesc gradul de confort al turistului.

Din punct de vedere al dinamicii populatiei, s-a inregistrat o scadere a numarului locuitorilor orasului Baile Olanesti. Astfel, in urma recensamantului efectuat in anul 2002, populatia era de 4604 locuitori, fata de 4834 locuitori inregistrati la recensamantul din anul 1992.

Natalitatea arata frecventa sau intensitatea nasterilor in interiorul unei populatii. Aceasta se masoara prin rata natalitatii, indicator calculat prin raportarea numarului total de nascuti vii la populatia medie. Pentru a calcula rata natalitatii orasului Baile Olanesti intre anii 2002 si 2007 am folosit urmatoarele date obtinute in urma studiilor referitoare la populatie, inregistrate in orasul - statiune (tabel nr. l):

Tabelul Nr. l

An

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Nascuti vii

62

61

59

49

47

45

Pop. medie

4604

4612

4610

4617

4595

4590

Rata natalitatii 0/00

12,8

12,6

12,2

10,1

9,9

9,7

Sursa: Primaria Orasului Olanesti

Din analiza datelor se observa o scadere a natalitatii populatiei, rata natalitatii ajungand in 2007 la doar 9,7 0/00 fata de 2002 cand s-a inregistrat cea mai ridicata valoare 12,8 0/00. Aceasta scadere se datoreaza factorilor socio-culturali, economici, acestia fiind determinati si de situatia economica generala inregistrata la nivelul tarii.

Mortalitatea reflecta totalitatea deceselor care se produc in cadrul unei populatii. Aceasta se exprima prin rata mortalitatii, indicator demografic care reprezinta un raport intre numarul total de decedati si populatia medie, redata in promile (0/00). In localitatea Baile Olanesti s-au inregistrat, intre anii 2002 si 2007, urmatoarele valori ale numarului de decedati (tabelul nr. 2 ):

Tabelul Nr. 2

An

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Numar decedati

64

48

45

47

48

49

Pop medie

4604

4612

4610

4617

4595

4590

Rata mortalitatii 0/00

13.2

9.9

9.3

9.7

10.2

10.6

Sursa: Primaria Orasului Olanesti

Din analiza datelor inregistrate in tabelul de mai sus se observa o scadere a ratei mortalitatii intre anii 2002 si 2007, valoarea maxima inregistrandu-se in anul 2002 - 13,2 0/00, iar valoarea minima in anul 2004 - 9,3. Unii din factorii care au determinat aceasta scadere a ratei mortalitatii sunt: nivelul general de instruire a populatiei si sistemul de ingrijire medicala. Cel dintai factor este strans legat de o buna igiena si de utilizarea mijloacelor terapeutice existente, iar cel de-al doilea se refera la calitatea serviciilor sanitare, la gradul de pregatire al personalului medical, la infrastructura si echipamentele sanitare.

Aceste cresteri si scaderi ale natalitatii si mortalitatii fac ca bilantul natural al populatiei sa inregistreze valori diferite intre 2002 si 2007.

Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe, numite si "caracteristici demografice fundamentale", prezinta o importanta deosebita data fiind semnificatia lor pentru analiza demografica, economica sau sociala. Astfel, natalitatea si mortalitatea variaza in functie de varsta populatiei, genul, rata de activitate, gradul de ocupare al populatiei ca si de mobilitatea acesteia in teritoriu.

La nivelul localitatii Baile Olanesti, in cadrul recensamantului efectuat in anul 2002, populatia este grupata pe categorii de varsta astfel: 0-6 ani, 7-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani, 24-35 ani, 36-50 ani, 51-60 ani, peste 60 ani. In urma acestui recensamant s-au inregistrat urmatoarele date referitoare la structura pe grupe de varsta si sex (tabelul nr. 4):

Tabelul Nr. 4

Sex

Grupe de varsta - ani

<6

7 - 14

15 - 18

19 - 23

24 - 35

36 - 50

51 - 60

> 60

Barbati

263

263

190

268

290

406

299

372

Femei

235

268

209

243

250

411

367

500

Total

498

531

399

511

540

817

666

872

Sursa: Primaria Orasului Olanesti

Valorile cele mai mari s-au inregistrat in cadrul populatiei varstnice cu varsta de peste 60 de ani (18%), 372 persoane de genul masculin, respectiv 500 persoane de genul feminin. Se observa o diferenta destul de mare intre cele doua grupe de sexe. Numarul maxim de persoane de genul masculin se inregistreaza in cadrul populatiei adulte cu varsta cuprinsa intre 36-50 de ani, respectiv 406 persoane.

Valorile cele mai mici ale populatiei s-au inregistrat in cadrul populatiei tinere cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani (8,2 % 190 persoane de genul masculin, respectiv 209 persoane de genul feminin.

Cresterea ponderii categoriei de populatie de peste 60 de ani in cadrul populatiei localitatii Baile Olanesti merita o atentie deosebita si implica investitii speciale, avand in vedere ca marea parte a acestora vor avea nevoie de ingrijiri speciale si nu se vor putea descurca singuri[12].

Structura profesionala in cadrul localitatii Baile Olanesti este impartita pe urmatoarele domenii:

        Industrie

        Agricultura

        Constructii

        Invatamant si arta

        Sanatate si asistenta medicala

        Circulatia marfurilor

        Activitati hoteliere

        Alte activitati

Fiind o statiune bine dezvoltata din punct de vedere turistic, 30% din populatia activa isi desfasoara activitatea in turism, iar restul de 20% in alte domenii (in special in industrie si sanatate).

Primele trei cartiere ale orasului Baile Olanesti, ce detin un numar mare de persoane din populatia activa, sunt: Livadia, Olanesti, Cheia. In Livadia activitatile hoteliere si comertul ocupa primul loc in functie de populatia activa, in Olanesti si Cheia primul loc il ocupa industria.

1.4.2         Orasul Olanesti

Orasul Baile Olanesti are o suprafata de 164 km² si are in componenta sa opt localitati: Livadia, Cheia, Comanca, Gurguiata, Pietrisu, Tisa, Olanesti, Mosoroasa, cu rol de cartiere. Orasul face parte din categoria oraselor mici, sub 10.000 locuitori, detinand aproximativ 4.500 locuitori iar cartierele ce intra in alcatuirea acestui oras se impart in doua categorii:

        Cele mici sub 100 locuitori, din care fac parte : Gurguiata cu 28 locuitori,

Pietrisu cu 53 locuitori, Comanca - 63 locuitori, Mosoroasa - 88 locuitori.

        Cele mari cu o populatie intre 1000-3000 locuitori: Cheia cu 1097

locuitori, Olanesti cu 1323 locuitori si Livadia cu 1845 locuitori.

Olanesti are o forma alungita, o structura adunata (cladirile fiind asezate in apropierea soselei ce face legatura intre Comanca, Livadia, Rm. Valcea) si o textura neordonata. Zona de rezidenta este Livadia, care prezinta o forma poligonala uniforma desfasurata pe malul stang si drept al paraului Olanesti. Localitatea Cheia se extinde in lungul paraului Cheia avand o forma alungita, o structura adunata si o textura neordonata. In ceea ce priveste structura celorlalte cartiere: Tisa, Comanca, Pietrisu, Gurguiata, Mosoroasa, exista o asemanare, cauza fiind forma de relief pe care sunt amplasate. Toate prezinta o structura dispersata si o textura neordonata. Tisa si Comanca au o forma poligonala uniforma. Pietrisu, Gurguiata, Mosoroasa au o forma poligonala neuniforma. In urma studiului se constata ca predomina asezarile de forma poligonala neuniforma cu structura in mare parte dispersata si cu textura neordonata, singura localitate cu textura ordonata fiind Livadia.

1.4.2.1 Scurt istoric al orasului

Descoperirile arheologice de pe teritoriul statiunii Baile Olanesti dovedesc continuitatea neintrerupta a prezentei oamenilor pe aceste meleaguri inca din paleolitic si neolitic.

Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1579, cand voievodul Radu de la Afumati intareste spatarului Radu si fratelui sau Albu toate proprietatile pe care le-a avut Radu Goran in Olanesti. Mai tarziu, alte si alte documente mentioneaza, cu diferite prilejuri, localitatea strajuita de varfurile Vanturarita, Buila, Stogu si Caprareata ale Muntilor Capatanii.

Datorita situarii sale retrase fata de drumurile principale, a conditiilor naturale marcate de prezenta padurilor seculare care inconjoara localitatea, a fost unul dintre locurile de refugiu ale populatiei din imprejurimi in vremea migratiei popoarelor si a diferitelor incursiuni turcesti de-a lungul timpului. In 1821, dupa izbucnirea revolutiei lui Tudor Vladimirescu, s-au retras la Olanesti un numar insemnat de boieri, care afland astfel de apele "miraculoase' din sat au inceput sa raspandeasca vestea efectelelor lor tamaduitoare in diferite boli[13].

Stabilirea indicatiilor terapeutice ale fiecarui izvor mineral ("de ce boala este tamaduitor") impun efectuarea de analize ale apelor minerale, care au fost executate in 1853 de catre Petre Poenaru si apoi de Alexe Marin; amandoi gasesc aceste ape foarte bune si incomparabil superioare multor statiuni din strainatate.

In mai 1895, in urma unui fenomen meteorologic neobisnuit, averse de ploaie insotite de viituri, s-au distrus in cateva ore toate constructiile, ceea ce a facut ca activitatea balneara sa fie intrerupta aproape un deceniu.

Reconstructia statiunii s-a facut prin reamenajarea a 30 de surse minerale, pe care dr. Stefan Minovici si dr. Grigore Pfeiffer le-au analizat din punct de vedere chimic, numerotandu-le pentru prima oara[14]. A urmat apoi refacerea drumului dintre localitate si orasul Rm. Valcea si s-au inaltat noile constructii.

Statiunea devine din ce in ce mai cunoscuta, astfel ca numarul celor veniti la tratament creste treptat. Sunt reorganizate unitatile care administrau locurile de odihna si tratament, s-au modernizat si recaptat unele izvoare prin marirea debitelor si prin construirea de pavilioane noi. De asemenea, s-au construit noi locuri de cazare si s-au modernizat cele vechi, astfel incat acum Olanestiul este una dintre cele mai vizitate statiuni de pe Valea Oltului[15].

Din anul 1722 au fost gasite date cu privire la asezarile din Oltenia si implicit din zona studiata, in acea perioada Baile Olanesti si Cheia erau sate de mosneni, iar Comanca sat megiesesc. Statistica din anul 1731 arata ca aceste sate apartin de plaiul muntelui. Date statistice oferite de Harta Rusa din anul 1835 ne aduce la cunostinta faptul ca satul Cheia detinea 139 gospodarii, iar satul Olanesti 203 gospodarii.

Din informatiile obtinute in 1865 se constata ca Olanesti devine comuna care avea in componenta sa catunele Olanesti, Tisa, Livadia, Mosoroasa, in total 234 de case. Cheia era de asemenea comuna rurala compusa din catunele Cheia si Gurguiata, in total 195 de case, iar Comanca si Pietrisu cu 225 de case.

In urma rapoartelor prefectului P.N. Stanescu din anul 1908 aflam ca la primariile din Olanesti si Cheia se infiinteaza posturi telefonice, iar mai tarziu din situatia judetului Valcea pe anii 1910-1911 aflam ca fusese executata soseaua Baile Olanesti-Comanca, iar satul Saracinesti a fost dezlipit de Olanesti si trecut la Cheia.

1.4.2.2 Economie

Activitatea economica se bazeaza in cea mai mare parte pe valorificarea potentialului balneo-turistic, intrucat cererea turistica pentru aceasta statiune ramane in permanenta ridicata, functia turistica poate fi dezvoltata si diversificata. Celelalte ramuri ale economiei, industria si agricultura, au o pondere mai redusa.

a) Industria

Activitatile actuale de tip industrial sunt nereprezentative pe teritoriul orasului. Industria locala este prezenta doar in masura deservirii serviciilor de baza.

Ca activitate de amenajare turistica, mica industrie, industria mestesugareasca si artizanala, ramura cu traditie in zona, ar trebui stimulata pentru a ocupa forta de munca actuala, a diminua fluctuatia spre alte zone si pentru a diversifica oferta de produse locale oferite turistilor.

Activitatile de constructie si depozitare sunt reprezentate prin unitati mici, dotate precar.

b) Agricultura

Terenurile agricole de pe intreg teritoriul localitatii Baile Olanesti detin 2626 hectare din care fac parte: livezi, pasuni, fanete, terenuri arabile.

Pasunile si fanetele ocupa suprafata cea mai insemnata, circa 2260 hectare, mai mult de jumatate din intreaga suprafata agricola care detinea doar 1670 hectare in anul 1948. Acest fapt se datoreaza defrisarilor efectuate in decursul anilor.

Livezile de pomi fructiferi ocupa locul al doilea ca intindere, doar 230 hectare de la 338 hectare inregistrate in 1995, insa productia este mult mai mare: 428 de tone fata de 69 de tone in 1995.

Desi este cel mai redus ca suprafata, terenul arabil este intens cultivat cu porumb, cartofi si legume. Din totalul de 130 de hectare, 80 de hectare sunt cultivate cu porumb. Spre deosebire de anul 2007, in anul 1995 suprafata cultivata era de 70 de hectare, iar productia mult mai insemnata, de circa 361 de tone. Cea mai mare productie s-a inregistrat in anul 1997, aceasta fiind de 487 tone pe o suprafata cultivata de 78 de hectare.

O alta cultura este cea a cartofului, suprafata cultivata fiind in anul 2007 de 33 hectare, iar productia de 432 tone. Cea mai insemnata productie s-a inregistrat in anul 1998 (613 tone), pe o suprafata de 31 de hectare.

Cultura legumelor este nelipsita desi se intinde pe doar 13 hectare. Productia inregistrata in 2007 a fost de 173 de tone, mult mai mica decit in anii precedenti.

Suprafata ocupata de paduri este de 13.274 de hectare, ea cunoscand o usoara extindere din 1989 (12.841 hectare) pana in prezent

Terenurile ocupate de lacuri, balti, rauri detin o suprafata aproape egala cu cea a terenului arabil, aceasta fiind de 138 hectare.

c) Cresterea animalelor

Din totalul efectivelor de animale cele mai insemnate sunt porcinele, in anul 2007 inregistrandu-se 1424 de capete. Locul doi este ocupat de cresterea ovinelor, in acelasi an inregistrandu-se 1127 de capete, iar bovinele detineau la sfarsitul anului 2007 - 648 de capete.

1.4.2.3 Infrastructura generala si dotari tehnico - edilitare

Ø      Alimentarea cu apa. Localitatile Livadia si Olanesti sunt alimentate cu apa dintr-un rezervor cu o capacitate de 750 m³. Rezerva acestuia este constituita din ape de suprafata, din apele raului Olanesti si ale afluentului sau Rapuroasa. Dupa ce este trecuta printr-o statie de tratare, apa este distribuita consumatorilor prin cadere libera. Satele Comanca si Pietrisu au alimentare cu apa in sistem local, prin captarea unor izvoare subterane, cu un rezervor de stocare a apei si distributie prin cadere libera.

Ø      Sistemul de canalizare a apelor uzate se gaseste numai in localitatile componente Livadia si Olanesti. O statie de epurare supradimensionata care functioneaza doar cu 25 % din capacitate epureaza mecanic apa menajera, dupa care aceasta este deversata in raul Olanesti.

Ø      Energia termica. Asigurarea necesarului de caldura in localitatile
componente se face in sistem local, cu sobe ce folosesc combustibili
solizi. Doar in Livadia exista doua centrale termice care functioneaza pe
combustibil lichid si alimenteaza blocurile de locuinte din zona, Vila
Plopu si cateva institutii (Politia, S.C. Edilitara, S.C. Universul si C.E.C.).
Hotelurile au centrale proprii de incalzire.

Ø      Alimentarea cu energie electrica a orasului Baile Olanesti se face din
doua surse: P.A. Ostroveni si Statia de Transformare 1107 Kw Valcea
Nord, printr-o retea aeriana LEA 20 Kw. In localitatea Olanesti exista trei
posturi de transformare, in Livadia opt posturi, in Cheia doua posturi, iar
Tisa si Pietrisu au cate un post de transformare[16].

1.5. MEDIUL INCONJURATOR SI PROTECTIA LUI

Pe teritoriul administrativ al orasului Baile Olanesti nu s-au construit unitati industriale care sa constituie factori majori de poluare.

Activitatea turistica exercita, doar in sezonul estival presiuni asupra mediului, prin numarul mare de turisti si prin apele uzate evacuate. Prin propunerile cuprinse in PUG, privind extinderea retelei de canalizare in sistem unitar si racordarea anexelor gospodaresti la acestea, amenajarea unei gropi de gunoi ecologice, modernizarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate, rezolvarea problemelor legate de colectarea gunoiului din localitatile componente si calitatea mediului, in general, se va imbunatati.

Calitatea apelor de suprafata (rauri) si a freaticului, desi usor vulnerabile, se mentine in limite admise, acestea nefiind contaminate cu factori poluanti.

Masurile efectuate de catre Inspectoratul de Protectie a Mediului din Rm. Valcea, privind calitatea aerului, apei, solului si a zgomotului nu semnaleaza depasiri ale valorilor maxime admise.

Factorii de risc natural care afecteaza mediul, alunecarile de teren, eroziunea versantilor si inundatiile provocate de ploi torentiale pot fi inlaturati sau diminuati prin studii si lucrari spccifice (studii geotehnicc, drumuri, impaduriri, regularizarea unor cursuri de apa, indiguiri).


CAPITOLUL II

POTENTIALUL TURISTIC

2.1         POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII

In viziunea Organizatiei Mondiale a Turismului si a altor organisme de profil din cadrul Comunitatii Europene, potentialul turistic al unei tari sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale si socio-cconomice care exprima posibilitati de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului si constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor in turism. Astfel un anumit spatiu geografic prezinta interes din punct de vedere turistic in masura in care ofera resurse turistice sau antropice, resurse ce (in urma unor amenajari specifice) pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau international.

2.1.1. Ape minerale

De-a lungul vremii, definitiile si clasificarile utilizate pentru apele minerale sunt neprecise si neunitare, fiind folosite in mod diferit de medici, chimisti, geologi sau ingineri, chiar in cadrul aceleiasi specialitati aparand moduri diferite de clasificare si denumire. Definitia internationala cea mai cunoscuta[17] este urmatoarea: "Apa minerala este apa care contine peste l g de substante solide dizolvate la l litru sau care contine dioxid de carbon, radium sau substante rare intr-o anumita concentratie sau are o temperatura de peste 20 C".

Pentru realizarea unificarii definitiilor, clasificarilor si codificarilor in vederea perfectionarii sistemului de inventariere, s-a propus o alta definitie imbunatatita fata de cele existente: "Apa minerala este apa naturala subterana sau de suprafata, atermala sau termala, cu continut variat de saruri, elemente chimice, gaze si substante radioactive, care depasesc cel putin una din valorile minime stabilite".

a) Clasificarea fizico-chimica a apelor minerale

Datorita bogatiei si diversitatii apelor sale minerale Romania are propria ei clasificare ce cuprinde 11 grupe. Apele minerale de la Baile Olanesti se incadreaza in urmatoarele grupe:

        Ape oligominerale, cu un continut mai mic de l g/1 substante dizolvante si
mai putin de l g/1 bioxid de carbon; cele reci (acratopege) se folosesc in
cura interna (3 bis, 4, 10, 11 si 12);

        Ape clorurate sodice, cu un continut de peste l g/1 de clorura de sodiu,
utilizate in cura interna;

        Ape iodurate, cu un continut de cel putin l mg/1 iod; apele hipotorice
iodurate utilizate in cura interna au concentratii de 3 - 5 mg/1 iod;

        Ape sulfatate, ce contin sulf sub forma oxidata si care sunt, in general, ape hipotone (sodice, calcice, magneziene), indicate pentru cura interna;

        Ape sulfuroase, cu un continut de cel putin l mg/I sulf titrabil, in care
predomina formele reduse ale sulfului (hidrogen sulfurat, sulfuri);

Intr-un buletin de analiza chimica a unei ape minerale se vor mentiona anionii si apoi cationii. Daca e cazul, se vor mai consemna gazele prezente in apa. in final, se va indica gradul de osmolaritate a apei si eventual gradul termalitatii (daca depasesc 20 C) in conditiile naturale de izvor sau de foraj.

b) Geneza apelor minerale din statiunea Baile Olanesti

Modul de formare a apelor minerale, care in secolele XVIII si XIX au preocupat mai ales pe chimisti, in ultimele trei decenii ale secolului al XlX-lea incepe sa fie privit si prin prisma geologiei. Noile explicatii stiintifice sunt legate si de originea apelor sulfuroase de la Baile Olanesti. In ceea ce priveste apele minerale de pe Valea Oltului, ipoteza emisa in 1887 de Gr. Cobalcescu este admisa pana in zilele noastre de majoritatea cercetatorilor. Potrivit acesteia, apele minerale sulfuroase de la Baile Olanesti isi datoresc mineralizarea proceselor chimice de dizolvare ce au loc, pe parcursul circulatiei apelor, in conglomeratele eocene. Ideea a fost preluata de numerosi cercetatori care au efectuat studii asupra apelor minerale in primele decenii ale secolului XX. Se apreciaza ca exponentul teoriei poate fi considerat I. Popescu-Voitesti (1933), care considera ca hidrogenul sulfurat nu poate fi un rezultat al oxidarii sulfurilor si ca in primul rand, intereseaza procesul de reducere a sulfatilor, indiferent daca ei au luat nastere prin oxidarea piritelor sau nu.

In ultimele trei decenii cercetarile hidrogeologice au reusit, in general, sa stabileasca raporturile existente intre diversele formatiuni geologice si principalele tipuri hidrochimice de ape minerale, in mod special originea apelor sulfuroase 1-a preocupat in acesti ani pe M. Feru, care a constatat urmatoarele cu privire la apele minerale sulfuroase de la Baile Olanesti:

        Caracterul chimic al apelor minerale clorosodice, bromoiodurate,
sulfuroase cu continut redus de sulfati si continut apreciabil in acid boric,
precum si prezenta amoniului,sunt specifice apelor de zacamint;

        Apele sunt insotite de gaze libere, constituite in proportie de 70 - 97% din
metan si omologii sai superiori, prezentand caracteristica unor gaze
petrolifere ce le antreneaza spre suprafata;




        Diversele grade de diluare si diversificare hidrochimica sunt cauzate de
amestecul in proportii diferite cu alte componente provenite din apele de
infiltratie;

        Hidrogenul sulfurat a fost considerat de cercetatorii anteriori ca un produs rezultat prin oxidarea sulfurilor, in special a piritelor, existente in conglomerate eocene, fara sa tina seama de lipsa de concordanta dintre calitatea acestuia, mineralizarea apelor, debitul surselor sau de faptul ca ele apar numai la nivelul conglomeratic inferior, desi orizontul superior are acelasi caracter petrografic.

M. Feru apreciaza ca, data fiind calitatea de ape de tip zacamant, insotite totdeauna de hidrocarburi gazoase, trebuie sa acceptam originea organica a hidrogenului sulfurat, rezultat din reducerea sulfatilor de catre microorganisme anaerobe caracteristice (de tipul Spirovobro) in prezenta carbonului din hidrocarburi.

In circulatia lor subterana apele sunt impregnate cu hidrogen sulfurat dar si cu alte elemente chimice, din cauza contactului cu diferite roci, fapt ce da nota specifica fiecarei ape minerale. Asa se explica individualizarea izvoarelor minerale si incadrarea lor intr-un tip dupa elementul chimic predominant: ape sulfuroase simple, ape sulfuroase carbogazoase, ape sulfuroase clorurosodice, ape sulfuroase iodurate - bromurate, ape sulfuroase alcalino - teroase, ape sulfuroase sulfatate. Elementul predominant si cu cea mai mare valoare biologica este hidrogenul sulfurat, care este foarte instabil iar in apele minerale sulfuroase invechite sulful se oxideaza imprimand apei aspectul lactascent. Hidrogenul sulfurat da nastere sulfului elementar sau acizilor polisulfhidrici si sarurilor acestora (hidrosulfati, tiosulfati); ionii sulfhizi, ce au o mare difuzibilitate, sunt absorbiti in organism pe toate caile de 154 de ori mai repede decat ionii sulfati.

La emisie, apele sulfuroase de izvor sunt limpezi si incolore datorita echilibrului mentinut de conditiile interne ale subsolului din care au luat nastere; prin contactul cu aerul atmosferic apa minerala sulfuroasa se oxideaza iar sulful redus se transforma treptat din nou in forme mai oxidate, imprimand apei o culoare galbuie -lactascenta si favorizand precipitarea sulfului. Prin oxidare se pierd elementele biologice active si din aceasta cauza tratamentul cu ape sulfuroase se face de regula la sursa, iar apa minerala sulfuroasa isi pierde calitatile prin imbuteliere.

Procesele de oxidare au loc sub actiunea bacteriilor sulfuroase oxidante de tipul "Thiobacillus thiooxidans" si "Thiobacillus thioparus"; rezulta o substanta onctuoasa (unsuroasa, grasa, uleioasa) compusa din sulf coloidal, bacterii sulfuroase si diferite alge - folosita in impachetari, cataplasme.

In continuare, vom prezenta principalele caracteristici ale apelor minerale de la Baile Olanesti[18]:

        Prezenta clorului, sodiului, iodului, bromului, sulfati in cantitati mici, acid
boric si amoniu le incadreaza in categoria apelor de zacamant:

        Toate izvoarele minerale din statiune sunt insotite la emergenta de gaze
libere (metan si omologii lui superiori), ce favorizeaza ascensiunea apelor
de zacamant spre suprafata;

        Pe drumul lor ascensional apele de zacamant vin in contact cu stratul
acvifer din orizontul conglomeratic inferior, slab mineralizat, care le
dilueaza pe masura ce urca spre suprafata;

        Caracterul clorurosodic, bromoiodurat al apelor de zacamant scade pe
masura ce ionii de clor, brom, iod sunt diluati; in situatia sulfatilor se
petrece un fenomen invers; pe masura ce urca spre suprafata sulful se
oxideaza datorita actiunii bacteriilor sulfuroase oxidante de tipul
"Thiobacillus';

        Debitele izvoarelor minerale in care predomina apele de adancime este in
mica masura influentat de regimul de precipitatii si sunt determinate de
cantitatea de gaze ce antreneaza spre emergenta aceste ape; debitul variaza
la intervale destul de scurte in timp (zile si chiar ore), la fel ca si
concentratia de minerale - tot din cauza variatiei cantitatii de gaze care le
antreneaza spre suprafata; cercetarile hidrogeologice au relevat ca variatia
concentratiei elementelor chimice este mai accentuata in cazul clorului,
mult mai redusa pentru hidrogenul sulfurat si foarte putina pentru iodul
bicarbonic.

Aceste caracteristici arata ca apele minerale din statiunea Baile Olanesti sunt ape de zacamant iar ascensiunea lor este favorizata de gaze, la care se adauga ape provenite din precipitatii. Circulatia acestor ape spre suprafata este facilitata si de reteaua de falii, fisuri, crapaturi ce strabat in toate directiile depozitele eocene formate din conglomerate. Cercetarile hidrogeologice facute de-a lungul anilor au demonstrat ca o parte din aceste ape minerale au originea la sud de locul unde se afunda straturile, iar in drumul lor spre emergenta intalnesc orizontul marnos si sunt deviate spre nord. Dupa specialisti, locul de origine al unora din apele minerale se afla la 10-15 km sud de statiune, intre localitatile Pausesti Maglasi si Govora, zona unde pozitia monoclinala a straturilor geologice este intrerupta de cute anticlinale si sinclinale. Asemenea cute se pot observa pe valea Cheii, valea Tisei, valea Olanestiului, valea Piciorul Porcului la Muereasca - fapt ce explica si prezenta unor izvoare minerale in aceste vai. S-a mai demonstrat ca volumul apelor minerale din zona este influentat si de infiltratiile masive ale apelor din precipitatii, mai ales in zona Muntilor Capatanii. Avand in vedere gradul de indepartare - dilutia - a chimismului apelor minerale, in comparatie cu apa sondelor, sursele minerale de la Baile Olanesti au fost incadrate in mai multe tipuri:

        Izvoare minerale cu apa similara apei de sonde;

        Izvoare la care se observa schimbarile chimismului din cauza unor factori
externi (precipitatii mari cazute in bazinul hidrogeografic sau fenomene
seismice);

        Izvoare minerale inconstante in timp si independente de agenti
perturbatori; se crede ca sunt influentate de ape de infiltratie care
circula cu viteze foarte mici;

Studiile complexe efectuate de diferiti cercetatori asupra apelor minerale de la Baile Olanesti, mai ales de M. Feru intre 1969 - 1985, au demonstrat ca elementele chimice (anioni, cationi) din aceste ape prezinta variatii, mai ales in caz de precipitatii mari sau seisme, dar nu in proportii mari, fapt ce demonstreaza stabilitatea lor chimica. Chiar cutremurul din 4 martie 1977 nu a influentat major parametrii chimici ai izvoarelor minerale, ci variatii ale debitelor lor, iar mineralizarea totala nu s-a schimbat prea mult si dupa o perioada a revenit la normal. Studiile cercetatorilor de la Institutul de Stiinte Biologice din Bucuresti au demonstrat absenta activitatii enzimatice, lipsa unor germeni patogeni si faptul ca apele se inscriu in parametrii de potabilitate prevazuti de legislatie. La unele izvoare minerale s-au observat in apa bacterii sulfuroase, filamentoase, caracteristice apelor ce contin hidrogen sulfurat.

d) Indicatii terapeutice

In acest subcapitol vom incerca sa prezentam principalele caracteristici terapeutice ale fiecarui tip de apa minerala din statiunea Baile Olanesti. Apele minerale se impart in:

A. Ape sulfuroase, au o actiune de desensibilizare a organismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice (intoxicatii la medicamente, toxiinfectii alimentare cu sechele alergice, urticarii, prurite ale pielii) sau la bolnavii cu boli de piele (eczeme profesionale, prurigo, etc);

B. Ape diuretice, pentru bolile de rinichi, care elimina nisipul si piatra de la
rinichi, ficat; descarca sangele si articulatiile de depozitele de nisip uric cu
care se incarca guta;

C. Ape laxative, tonice, pentru afectiuni ale tubului digestiv, care restabilind
buna functionare a organelor digestive, asigura digestia si nutritia organismului. Afectiunile ficatului sunt foarte mult influentate de aceste ape;

D. Ape alcaline si bicarbonatate, excelente in afectiunile stomacului, care
neutralizand acizii si otravurile alimentare produse in stomac, feresc toate celelalte organe ale corpului de alteratia ce ar produce-o aceste otravuri daca ar fi absorbite si, deci, daca ar patrunde in organism;

E. Ape feruginoase, a caror eficacitate este recunoscuta de toti, si mai ales de
anemici si de cei cu anumite boli si alteratiuni ale sangelui;

F. Ape iodurate, cloruratc, sodice si sulfurate folosite pentru bai la cada.

e) Concluzii cu privire la apele minerale

Contributii insemnate la cercetarea zacamantului hidromineral Baile Olanesti au adus M. Feru, M. Florian, G. Sincan. Apele minerale din zona sunt acumulate in conglomerate eocene si oligocene, precum si in gresiile senoniene. Circulatia apei se face pe reteaua de fisuri, suprafete de stratificatie, falii, iar ascensiunea ei este favorizata de prezenta gazelor si, in special a metanului. Analiza detaliata a zacamantului hidromineral Baile Olanesti, exploatat prin 30 izvoare naturale si 4 foraje, evidentiaza prezenta unui tip hidrodinamic variat al apelor minerale din zona:

        Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice. magneziene - la
izvoarele numarul 11, 12, 24 si 31, avand o mineralizare totala de numai
500 - 1000 mg/1 si un continut de hidrogen sulfurat de 0,1 - 9 mg/1:

        Sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice - numai la forajul 5 bis, cu o
mineralizare totala de 1300 mg/1;

        Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene -
intalnite in majoritatea forajelor din zona; acest tip se divide in 2 subgrupe:
sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice (izvoarele numarul l, 2,
13, 14), avand o mineralizare de 1500 - 3000 mg/1 si hidrogen sulfurat de
5- 20 mg/1, apoi cele clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice,
magneziene (izvoarele numarul 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 15, 16, 19, 23,27, 30 si
forajele numarul l, 2, 3, 4,5). Mineralizarea totala este mai mare la apa din
foraje - cu 11 - 20 mg/1, prezentand si un continut mai ridicat de hidrogen
sulfurat.

Cercetarile hidrogeologice, hidrochimice si izotopice au relevat ca apele minerale de la Baile Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de zacamant, aflate in diferite stadii de diluare, cu ape superficiale. La acordarea categorisirii acestui tip genetic concura prezenta iodului si bromului, amoniului, borului, a gazelor libere de tipul metanului si a omologilor superiori ai acestuia precum si continutul ridicat de sulfati.

Deci, avem de-a face cu grade diferite de diluare a unui tip primar de apa puternic mineralizata cu caracter de apa de zacamant, datorita amestecului, in proportii diferite cu apa acumulata in fisurile conglomeratelor eocene sau gresiilor senoniene - ce conduce la cresterea sulfatilor.

Concentratia de deuteriu indica existenta a trei componente ce contribuie la alimentarea zacamantului: ape de infiltratie locala mai ales din Valea Olanestiului; ape venite de la altitudini ridicate si, in sfarsit, ape de adancime. O caracteristica generala a acestor ape minerale o constituie si prezenta hidrogenului sulfurat. El este considerat ca avand o origine organica, rezultand din reducere sulfatilor de catre bacterii anaerobe specifice in prezenta hidrocarburilor.

Statiunea valceana Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste: numarul de izvoare, debitul total zilnic al lor, varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. Aici se gasesc peste 35 de surse hidrominerale, fie izvoare naturale fie ca rezultat al unor lucrari de foraje si lucrari miniere (puturi si galerii) facute de oameni. Un numar de 17 izvoare minerale sunt captate pentru cura interna (crenoterapie); alte trei surse hidrotermale captate pot fi folosite in cura interna. Exista alte zece surse hidrominerale necaptate, cu potential de a fi folosite in cura interna. Pentru cura externa (balneatie) sunt folosite doua izvoare minerale si patru sonde.

2.1.2. Bioclimatul statiunii Baile Olanesti

Pozitia geografica si cadrul natural din localitatea Baile Olanesti creeaza un bioclimat sedativ, de crutare, favorabil organismului tot timpul anului, atat sub aspect cutanat cat si respirator, actionand profilactic si terapeutic.

De asemenea, prin solicitarea foarte slaba a sistemului nervos central si vegetativ, precum si a glandelor cu secretie interna, se realizeaza o rapida aclimatizare a celor veniti in statiune, pentru odihna sau tratament. Ca factor natural de cura, bioclimatul din statiune este caracterizat prin:

        Numarul de mediu lunar cu confort termic, in luna iulie, la amiaza, este de
10, iar cel de zile cu inconfort prin incalzire este de 11;

        Stresul bioclimatic cutanat prezinta un indice mediu anual redus (10), cu
lunile aprilie-mai si septembrie-octombrie relaxante, atat sub aspect cutanat cat si respirator;

        Indicele de stres bioclimatic pulmonar anual are valoarea 25;

        Indicele de stres bioclimatic total din cursul unui an este 35, caracterizand
astfel zona ca avand un bioclimat sedativ de crutare.

Cercetarile efectuate de Institutul de Medicina Fizica, Balneoclimatologie si Recuperare Medicala din Bucuresti, privind influenta climatului din Olanesti asupra organismului (perioada 1966-1975) au dus la concluzia ca este un bioclimat favorabil in tot cursul anului, mai ales in lunile aprilie-mai si septembrie-octombrie. Asa se explica de ce bioclimatul de aici este foarte bine tolerat atat de batrani cat si de oamenii cu probleme de sanatate avansate. Aceste conditii minunate pentru organism fac ca an de an tot mai multi turisti sa vina la Baile Olanesti pentru a-si ingriji sanatatea.

2.1.3. Profilul statiunii

Baile Olanesti face parte din categoria statiunilor permanente, unde se fac tratamente pe parcursul intregului an. Profilul ei este determinat de complexul de factori naturali dar si de dotarile de care dispune statiunea. Aici se trateaza un numar mare de boli ce pot fi grupate astfel: afectiuni renale si ale cailor urinare, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepatobiliare, afectiuni ale aparatului respirator, boli de nutritie si metabolism, afectiuni O.R.L., afectiuni dermatologice, afectiuni asociate, afectiuni ale aparatului locomotor, nevroza astenica, boli endocrine etc.

2.2. ALTE FORME DE POTENTIAL TURISTIC

Asezata intr-un cadru natural pitoresc, statiunea Baile Olanesti ofera vizitatorilor lucruri deosebite, demne de retinut si de admirat pentru frumusetea si originalitatea lor.

Demne de remarcat sunt rezervatiile din imprejurimile statiunii. Dintre acestea amintim:

        Rezervatia Lacul - Frumos din Mosoroasa[19];

        Rezervatia de tisa din Cheile paraului Cheia[20];

        Pestera Munteanu-Murgoci[21];

        Pestera Clopot[22];

        Lacurile cu nuferi albi si galbeni situate in apropierea Sanatoriului "l Mai".

In localitatea Baile Olanesti exista trei biserici declarate monumente istorice. Cea mai veche este Biserica cu hramul ,,Sfantul Nicolae". Dupa legenda si traditie prima constructie ar data din anul 1551 sau 1555. Unii specialisti cred ca biserica a fost ridicata "in vatra altei ctitorii din veacul al XVII-lea", bazandu-se pe o lespede de mormant pe care au citit data de 7140 (adica anul 1632). Actuala constructie a fost ridicata la 1718 cu cheltuiala jupanului Draghici, capitan Olanescu si a jupanesei Ecaterina de Otetelis, in zilele domnitorului loan Mavrocordat, Episcop al

Ramnicului fiind Kir Damaschin. Ctitorii si rudele lor sunt infatisati in tabloul votiv aflat deasupra usii de la intrare, in total sunt 27 de persoane pictate.

Biserica cu hramul "Sfantul Ion, Sfantul Nicolae si Sfantul Gheorghe" este cunoscuta de localnici si sub denumirea de "Biserica din Cormosesti'. Conform psaniei, ctitorii sunt boierii Ghcorghe Branescu si fratele sau Barbu, arhimandritul Iosif Saracinescu. Aceasta biserica a fost ridicata in timpul domnitorului Alexandru Nicolae Sutu, pe cand Kir Galaction era Episcop al Ramnicului. Ctitorii sunt pictati in interior, deasupra usii de la intrare.

Biserica cu hramul "Sfintii voievozi Mihail si Gavril" se afla situata in fostul catun Valea de Casa.

In localitatea Livadia, parte componenta a statiunii Baile Olanesti, slujbele se tin in Biserica cu hramul "Nasterea Maicii Domnului si Sfantul Pantelimon", zisa Biserica lui Horea din Albac. Aceasta biserica a fost adusa aici in anul 1954 de la mosia Florica a Bratienilor, prin grija Patriarhului Justinian Marin si a Episcopului losif al Ramnicului si Argesului, recladita pe un deal, sub muchia de rasarit a statiunii si sfintita pe 12 octombrie 1958.

Fig.l Biserica lui Horea

2.3. POTENTIALUL TURISTIC DIN ARIA LIMITROFA

In studiul din punct de vedere turistic al imprejurimilor statiunii Baile Olanesti am urmarit in principal orasele: Calimanesti, Baile Govora si Ramnicu Valcea, datorita faptului ca sunt cele mai dezvoltate, mai cunoscute din zona si pot fii destinatii pentru turistii sositi in statiune, in cadrul unor excursii. In continuare vom analiza fiecare din aceste localitati in parte.

2.3.1 Orasul Calimanesti - Caciulata

2.3.1.1 Asezare geografica

Statiunea Calimanesti constituie, fara indoiala, atat prin peisajele variate pe care le ofera, cat si prin diversitatea factorilor naturali de cura, perla statiunilor de pe Valea Oltului.

Este situata la poalele Carpatilor Meridionali, pe malurile Oltului, la 4515' latitudine nordica si 24 15' longitudine estica, la o altitudine de 280 m si se desfasoara pe o suprafata de 24 Km2 .

Cai de acces: pe calea ferata (halta C.F.R. Calimanesti-Caciulata) la 311 Km de Bucuresti, 149 Km de Craiova si 81 Km de Sibiu; pe soseaua nationala nr. 7 la 194 Km de Bucuresti (prin Pitesti si Rm. Valcea) si la 98 Km de Sibiu, iar de la Craiova 188 Km pe soselele nr. 65 pana la Piatra - Olt, nr. 64 pana la Rm. Valcea si nr. 7 pana la Calimanesti.

2.3.1.2 Factorii de cura balneara

Statiunea este strajuita la nord de Muntii Coziei (1664 m) si Muntele Narutu (1499 m), aflati de-o parte si de alta a Oltului. Din acesti munti pleaca spre sud culmi deluroase subcarpatice cum sunt: Priboieni (675 m), Caciulata (600 m), Bailor (580 m) pe dreapta, Pausu (650 m), Jardei (660 m) pe stanga. La sud, panorama este inchisa de dealurile Manga (776 m) pe dreapta Oltului si Lastun (561 m) pe stanga, ocupand sectorul vestic al depresiunii subcarpatice Jiblea.

Localitatea are un climat temperat continental bland, fara schimbari bruste de temperatura sau umiditate, caracteristic depresiunilor subcarpatice, fapt pus in evidenta si de cresterea vitei-de-vie, a nucului si a castanului comestibil, precum si a altor pomi fructiferi. Temperatura medie anuala este de +9,7C, iar vara de +19,1C. Cantitatea medie de precipitatii este de 705 mm/an, cele mai multe ploi cazand spre sfarsitul primaverii. Aerul este mereu proaspat. Umiditatea relativa a aerului variaza in cursul anului intre 68-71%, iar vara intre 56,9-66%. Durata de stralucire a soarelui variaza intre 1800-1900 ore anual.

Vanturile care sufla in statiune, canalizate pe Valea Oltului, au directia nord-sud. In timpul verii adie briza de munte.

Clima localitatii ofera conditii prielnice tratamentului balnear complex tot timpul anului.

Colectorul principal al apelor din zona Calimanesti este raul Olt. Dar, pe langa apele dulci, faima statiunilor o dau apele minerale. Cercetarile geologice recente au dus la concluzia ca apele minerale de aici sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase, cu o concentratie de saruri intre 0,5-29 g/1.

Izvoarele minerale apar la baza orizonturilor conglomeratice si grezoase de varsta eocena - cele de la Calimanesti - sau cretacica (etapele santonian - campanian si maestrictian) - cele de la Caciulata, Cozia si Bivolari. Hidrogenul sulfurat prezent in aceste ape minerale ia nastere din piritele si marcasitele aflate in blocurile de cristalin remaniate in conglomerate sau gresii si mame, sub forma de concretiuni care se altereaza in zona de oxidatie. Este prezent de asemenea dioxidul de carbon si urme slabe de gaz metan[23].

2.3.1.3. Indicatii pentru tratamentul balnear

Statiunea Calimanesti-Caciulata, prin factorii naturali de cura - ape minerale si bioclimat - si-a castigat de peste un veac o binemeritata reputatie atat in tara cat si peste hotare.

In afara de procedurile majore cu factori naturali de cura, bolnavilor li se pot aplica si proceduri adjuvante asociate in sectiile de hidrotermoterapie, ce functioneaza in cadrul Pavilionului Central si in complexele sanatoriale din Caciulata. In aceste sectii se efectueaza: dus, masaj, bai de kinetoterapie, afuziuni alternante, afuziuni fulger, dusuri scotiene, dusuri rozeta, bai cu aburi, impachetari cu namol sau parafina, masaj uscat, bai (artificiale) cu acid carbonic, bule de aer si plante medicinale.

Dintre tratamentele electrice (fizioterapeutice) ce se pot face in statiune mentionam: aplicatii de solux, bai de lumina partiala si generala, raze infrarosii, raze ultraviolete, raze ultrascurte, ultrasunet, ionogalvanizari, faradizari, curenti diadinamici, curenti cu impulsuri magneto-diaflux, aerosoli, inhalatii si pulverizatii de sulf sau diverse solutii medicamentoase.

Statiunea Calimanesti este singura statiune balneara din Romania care are 5 profiluri de cura si anume: afectiuni ale rinichilor si cailor urinare, afectiuni ale tubului digestiv si glandelor anexe, afectiuni ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, boli profesionale (intoxicatii cu metale grele, plumb, mercur), silicoza[24].

Trebuie remarcat totodata ca in foarte putine statiuni balneare se pot trata concomitent atatea afectiuni asociate, imbinand cura interna cu cea externa. Este de notat de asemenea ca statiunea Calimanesti, prin concentratia relativ mai scazuta a apelor minerale sulfuroase, da posibilitatea unui tratament eficace si lipsit de riscuri, chiar bolnavilor mai in varsta. Cura balneara la Calimanesti se recomanda in general afectiunilor mai sus amintite, aflate in stadiul cronic de evolutie, dar si in cazul curei profilactice pentru prevenirea afectiunilor ce se pot trata aici.

2.3.1.4 Monumente istorice

Orasul statiune Calimanesti-Caciulata este cunoscut atat pentru izvoarele sale minerale folosite pentru cura balneara, cat si datorita monumentelor sale istorice, foarte apreciate de vizitatori. Dintre acestea amintim:

Ø      Ruinele Castrului Roman Arutela - aflate in apropierea orasului, in
apropierea unor izvoare termale, folosite in termele castrului. Aceasta
constructie a fost un important obiectiv militar roman si avea menirea sa
pazeasca sistemul de fortificatii al limesului alutan si drumul roman sapat
in stanca pe Valea Oltului. Bogatul material arheologic descoperit aici
atesta construirea castrului in timpul domniei imparatului Hadrian.

Ø      Manastirea Cozia - situata la doi kilometri de Calimanesti, este unul
dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din secolul al XIV-lea si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara
Romaneasca. Biserica mare a fost zidita intre 1386-1388 de Mircea cel
Batran si atrage atentia prin eleganta si armonia proportiilor, bogatia de
ornamentatii si exceptionala valoare a picturii. Aici se afla mormantul lui
Mircea cel Batran, unul dintre cei mai gloriosi voievozi din istoria poporului roman, precum si cel al mamei lui Mihai Viteazul, Teofana.

Fig.3 Manastirea Cozia

Ø      Schitul Ostrov - a fost construit pe o insula, in mijlocul raului Olt, de
domnitorul Neagoe Basarab si sotia sa Despina. A fost terminat in 1522
dupa moartea lui Neagoe Basarab.

Ø      Schitul Turnu - se afla pe malul stang al Oltului in defileu si a fost
construit de Varlaam in anul 1676 si atrage prin chiliile sapate de sihastri
chiar in gresia muntelui.

2.3.2. Statiunea Govora

2.3.2.1. Asezare geografica

Statiunea Govora constituie, prin factorii naturali de cura si prin frumusetea peisajelor pe care le ofera, una dintre cele mai renumite statiuni balneare si climaterice de pe Valea Oltului.

Statiunea este situata in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume, pe malurile paraului Hinta, la intretaierea paralelei de 455' latitudine nordica si a meridianului de 24 8' longitudine estica. Orasul cuprinde, pe langa statiune, si satele Curaturile, Gatejesti si Prajila. Statiunea este strajuita in toate partile de dealuri: Piscupia si Prajite la nord, Pausesti la vest, Baba Floarea, Curaturile, Zapodul la sud si Cerbului-Bodeanca la est.

Altitudinea statiunii este de 330-380m.

Cai de acces: pe calea ferata: statia C.F.R. Govora; din soseaua nr. 24 de la Rm. Valcea (21Km) sau din Piatra-Olt (96Km), pe soseaua nr. 67 pana la Govora sat (12 Km) cu autobuze care au curse zilnice.

2.3.2.2. Factorii terapeutici

In statiunea Govora, factorii terapeutici sunt reprezentati prin clima, ape minerale si namoluri terapeutice.

Clima. Prin valorile elementelor sale componente, clima este temperat-continentala, moderata, cu veri racoroase si ierni blande. Prezenta iodului in atmosfera ii confera statiunii unicitate intre statiunile valcene, fiind recomandata in terapia afectiunilor cronice respiratorii. Pe langa ionizarea negativa cu ioni, climatul bland, cu cer senin constant, cu putine zile ploioase si cetoase, duce la usurarea respiratiei cat si la disparitia crizelor de astm. in statiune se practica o serie de proceduri care au drept scop valorificarea deplina a climatului in tratarea bolilor respiratorii. Asa sunt: cura de odihna in aer liber (pe balcon, terasa sau in parcul sanatoriilor); baia de aer-lumina (helioterapia dozata) care se efectueaza in sezonul cald intr-un aerosolariu amenajat in spatele pavilionului central de bai, pe malul Hintei. In cadrul aerosolariului se practica kinetoterapia activa, gimnastica de inviorare etc.; helioterapia se mai poate face in camera, pe balcon, terase sau sub umbrar; baia de aer simpla in camera, seara sau ziua la umbra, in oricare anotimp al anului. Aerul mereu proaspat si ozonizat are actiune calmanta asupra aparatului respirator si cardio-vascular.

Apele minerale, de zacamant, sunt atermale, hipotone, izotone si hipertone. Dupa constitutia geologica a statelor, apa minerala, forata si captata prin puturi si sonde, folosita in cura interna si externa, este de mai multe tipuri si anume:

Ø      ape minerale hipertone, cu o mineralizare totala de 400-800 mg/1,
clorosodice, iodurate si bromurate;

Ø      ape minerale concentrate, clorosodice, sulfuroase, concentratia de
hidrogen sulfurat fiind de 200-400 mg/1;

Ø      ape minerale sulfuroase hipotone, sub 200 mg/1 hidrogen sulfurat, slab
bicarbonatate.

Apele concentrate, sarate, sulfuroase, captate in puturi, isi au originea in depozitele de sare de varsta miocena, care contin sisturi argiloase si sulfat de fier. In schimb, apele minerale captate prin sonde sunt iodurate, bromurate, lipsite de sulf si atermale.

In cura interna se folosesc izvoarele: 23 August - cu apa minerala hipotona, atermala, bicarbonatata, sulfuroasa, sulfatata, calcica, sodica, potasica si magneziana si 30 Decembrie - cu apa hipotona, atermala, bicarbonatata, sodica, potasica, sulfatata, calcica, clorurata, magneziana, cu urme de hidrogen sulfurat.

Pentru cura externa se utilizeaza apa minerala extrasa cu ajutorul puturilor nr. l - 6, care este atermala, hipertona, lipsita de brom si iod, dar bogat sulfuroasa.

Namolurile terapeutice. Namolul utilizat la Govora este preparat din namolul mineral antrenat din adancuri de apele clorosodice, iodurate, bromurate, colectat de pe fundul bazinelor unde se depoziteaza apele minerale dupa extragerea lor prin sonde. Pentru a-1 face mai fluid, el este amestecat cu marna argiloasa scoasa din paraul Hinta si cu namolul sapropelic fosil adus de la Ocnele Mari. Acesta se extrage de doua ori pe an si se depoziteaza in bazine de beton in statiunea Govora. Namolul sapropelic fosil de la Ocnele Mari este un slic mineralizat care se caracterizeaza printr-o buna plasticitate, aderand usor si durabil la nivelul tegumentelor. Are proprietatea de a retine mai mult timp temperatura corpului, precum si o capacitate calorica mare, in schimb are o conductibilitate termica scazuta.

Statiunea este profilata in special pe cura externa, in tratamentul afectiunilor cronice ale aparatului locomotor si sistemului nervos periferic, in al doilea rand pentru tratamentul afectiunilor cronice ale aparatului respirator si cele otorinolaringologice, dar si in boli de nutritie.

2.3.2.3 Indicatii terapeutice

Atat prin izvoarele sale minerale, cat si prin clima si namolurile terapeutice. statiunea Baile Govora este recunoscuta pe plan intern si international. Majoritatea turistilor vin aici pentru a-si trata anumite afectiuni, dintre care amintim:

Ø      Afectiuni ORL (rinosinuzite cronice, sinuzite, amigdalite, rinoferinfite, laringite, micoze orofaringiene)

Ø      Afectiuni respiratorii (bronsita cronica, traheobronsita, emfizem pulmonar,
astm bronsic alergic)

Ø      Afectiuni reumatismale degenerative

Ø      Afectiuni reumatismale articulare; sechele, post-traumatice

Ø      Afectiuni neurologice periferice si centrale (pareze, sechele poliomelitice)

Ø      Afectiuni asociate (ginecologice, endocrine, boli profesionale).

Pentru tratarea acestor afectiuni exista diverse metode, dintre acestea cele mai cunoscute fiind: bai calde cu ape minerale iodurate si sulfuroase, bai cu esenta de brad, bai cu bioxid de carbon, impachetari cu namol cald, pneumoterapie, aerosoli, electroterapie (galvanizari, curenti diadinamici, magneto diaflux, solux
ultrasunete), hidroelectroterapie, kinetoterapie, cure interne eu apa minerala, cura de teren, solarium, masaj, masaj subacval.

2.3.2.4 Monumente istorice

Manastirea Dintr-un Lemn - a fost ridicata de Ancuta, fiica Doamnei Chiajna si a lui Mircea Ciobanul in secolul al XVII-lea si, asa cum spune legenda, a fost construita dintr-un singur lemn de stejar. Biserica cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" este zidita de Preda Brancoveanu intre anii 1634-1635. Manastirea a mai suferit adaugiri in anii 1707, 1715 si 1837 (acoperita cu plumb), intre anii 1926-1930 si 1938-1939 manastirea a fost restaurata, iar in anul 1955 intregului ansamblu de cladiri i s-au adus imbunatatiri de catre Sf. Episcopie a Ramnicului si Argesului. In biserica se gasesc mormintele sotiei si fiului lui Serban Cantacuzino.

Manastirea Govora - a fost mentionata intr-un document inca din 1488. A fost rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare in secolul al XVII - lea, pentru ca mai apoi Matei Basarab sa o restaureze si sa aduca aici o tiparnita la care s-a imprimat, in 1640 "Pravila de la Govora', cea mai veche culegere de legi tiparite in Tara Romaneasca. In timpul lui Constantin Brancoveanu, complexul monastic a fost amplificat si s-a construit biserica actuala, care pastreaza o pictura interioara de mare valoare, datand din anul 1711. Manastirea are un mic muzeu unde se afla expuse obiecte de arta feudala, vechi manuscrise si tiparituri, obiecte de cult.

Fig.4 Manastirea Govora

2.3.3. Municipiul Ramnicu Valcea

2.3.3.1. Asezare geografica

Municipiul Rm. Valcea, resedinta judetului Valcea, important centru economic si cultural al tarii, este asezat in partea central sudica a Romaniei, respectiv la confluenta dintre Olt si Olanesti, la o distanta de 18 km fata de statiunea Baile Olanesti. Situat la intersectia paralelei 457' latitudine nordica cu meridianul 2422'21' longitudine estica, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, orasul se afla in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climatice pentru dezvoltarea vietii omenesti.

Cai de acces: orasul este asezat pe una din principalele rute internationale care leaga Europa centrala de Peninsula Balcanica (E81,DN7). Fata de Bucuresti se afla la 174Km pe sosea; de Sibiu - la 100 Km; de Tg-Jiu - la 115 Km; de Pitesti - la 62 Km; de Slatina - la 100 KM si de Craiova - la 123 Km. Pe calea ferata este situat pe linia Sibiu-Piatra Olt, la o distanta de 99 Km de Sibiu, 87 Km de Piatra Olt si 293 Km de Bucuresti (via Titu) sau 273 Km (via Rosiori). Prin darea in exploatare a liniei ferate Rm. Valcea-Valcele, importanta amenajare turistica ce va conduce la un aflux sporit de vizitatori, distanta pana la Bucuresti se va reduce la 160 km (cu 133 de km mai putin decat la ora actuala !).

2.3.3.2. Principalele obiective turistice

Datorita asezarii sale geografice, orasul Rm. Valcea este un centru turistic atat la nivel de organizare si coordonare a celorlalte statiuni si locuri turistice, cat si prin multitudinea de obiective ce pot fi vizitate:

Muzeul Judetean, infiintat in anul 1951, are trei sectii: istorie, care functioneaza in local nou, etnografie si arte plastice. Sectia de istorie, prin cele 13.000 de exponate, dezvaluie bogatul trecut al judetului, multe dintre obiecte fiind scoase la iveala prin sapaturile arheologice din ultimele decenii. Sectia de arta populara cuprinde peste 7.000 de piese din fondul etnografic valcean. Sectia de pictura are o interesanta colectie de peste 600 de piese, opere semnate de renumiti artisti ca: Pallady, Iser, Petrascu, Tonitza, Tuculescu s.a.

Casa memoriala Anton Pann. A fost construita la sfarsitul secolului al XVII-lea in stilul arhitecturii romanesti. Intrarea se face pe scari de piatra care dau intr-un foisor sprijinit pe stalpi de stejar frumos sculptati, dupa stilul arhitecturii populare valcene. Un coridor, nu prea lung, desparte cele patru camere cu tavane joase. Casa a fost ca locuinta, dar si ca farmacie, carciuma si pravalie. Aici a locuit intre anii 1825-1828 si 1833-1837 marele maestru povestitor Anton Pann, profesor de muzica in Rm. Valcea. Pe Anton Pann il gasim aici si la 1848, cand participa, alaturi de revolutionarii valceni, la desfasurarea evenimentelor de atunci. Mai revine in Ramnic in anul 1854. In salile muzeului sunt expuse obiecte care au apartinut lui Anton Pann, opere si lucrari ale acestuia sau despre el. Pentru activitatea sa pe taramul culegerii de folclor, a fost supranumit de catre M. Eminescu "fiul Pepelei, cel istet ca un proverb".

Parcul Zavoi, din partea vestica a orasului, a fost amenajat intre anii 1850-1856. Intrarea se face printr-o poarta sculptata in stil national, iar in fata portii strajuieste monumentul lui Barbu Stirbei, realizat intre anii 1912-1914. In parc se afla Fantana Turbatului, construita in 1844 de Constantin Maldarescu (Turbatu) si reparata in 1896. In apropierea acesteia se afla o placa comemorativa care ne aminteste ca aici, in 1848, revolutionarii valceni au depus juramantul pe Constitutie si au cantat sub bagheta lui Anton Pann "Desteapta-te, romane".

Monumentul Eroilor, de la poalele Dealului Capela, a fost ridicat in anul 1915 prin grija lui Ghe. Sabin, voluntar in Razboiul de Independenta, in memoria eroilor cazuti in acest razboi. Este opera sculptorului I. Iordanescu.

Dealul Capela, din partea de vest a orasului, impadurit aproape in intregime, reprezinta un loc de recreere si excursii foarte placute. Aici se afla Hanul Capela, care are 98 de locuri in 52 de camere, restaurant, bar de zi si o gradina de vara. in apropiere este amenajat un popas turistic cu casute.

Schitul Cetatuia, de pe Dealul Cetatuia, a fost reconstruit in secolul trecut (1850-1853), pe temeliile unei biserici mai vechi, si pictat de Ghe. Tatarescu. In biserica veche a fost ucis, la 2 ian. 1859, voievodul Radu de la Afumati.

Biserica Sf. Paraschiva este ctitoria voievodului Patrascu cel Bun. Ridicata intre anii 1554-1557; ea a fost terminata de fiul sau, Mihai Viteazul, la 1598.

Asezamantul Episcopiei Ramnicului este asezat sub Dealul Capela. In centrul asezamantului se afla Biserica Mare - ctitoria episcopului Calinic. Constructia a inceput in 1851 si s-a terminat in 1856, fiind asemanatoare ca stil cu Manastirile Cernica, Pasarea (de langa Bucuresti) si Frasinei (din Valcea). Este construita in stil catedrala, cu ziduri puternice in forma de cruce, cu ferestrele largi, altar mare, bolti semicalotate, pardosite cu ciment mozaicat si acoperita cu tabla. Prezinta o latura mare si doua mai mici. Pictura apartine marelui artist al vremii Ghe. Tatarescu. La nord de biserica mare se afla paraclisul, construit in 1750-1751 de episcopul Grigore. Acesta este bine proportional, zvelt si bine impodobit arhitectural si pictural, caracteristic epocii post brancovenesti. in interior si exterior pastreaza pictura originala, executata in fresca de Grigore Zugravul. Tampla bisericii, lucrata de dascalul Apostu Diaconu, se pastreaza de asemenea, in original. La paraclis ne retin atentia figurile unor filozofi din antichitate, precum si ale unor sibile, in registrul superior de la exteriorul acestuia. La parterul paraclisului a fost amenajata o colectie de vechi obiecte bisericesti: tiparituri, icoane, vesminte, antimise. Pe o alee se ajunge la Bolnita, construita de episcopul Climent intre anii 1744-1748, pictata in fresca, unde se pastreaza si cateva icoane vechi. Celelalte cladiri servesc administratiei eparhiale.

Fig.5 Episcopia Ramnicului

Piata Mircea cel Batran, din centrul orasului, este dominata de statuia domnitorului Mircea cel Batran, opera a sculptorului Ion Irimescu (1966). Piata este flancata la nord de hotelul Alutus si de biserica Buna Vestire. A fost construita de voievodul Mircea Ciobanul, la mijlocul secolului al XVI-lea, arsa intre anii 1736-1737, apoi refacuta de Radu Ramniceanu si altii la 1747 si pictata in fresca. Piata are si un frumos parc cu alei strajuite de castani salbatici. Rezultatele sapaturilor arheologice efectuate aici cu cativa ani in urma atesta existenta vechii curti domnesti medievale.

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE AL POTENTIALULUI TURISTIC

3.1. FORMELE PRINCIPALE DE TURISM

3.1.1. Turism de tratament balnear

In ultimii ani a crescut tot mai mult importanta factorilor naturali de cura in medicina preventiva, astfel incat tot mai multi turisti vin in statiunile balneare pentru a se odihni si a se destinde intr-un cadru natural agreabil. Statiunea Baile Olanesti acorda o atentie deosebita oferirii unor conditii optime de efectuare a tratamentului, principala forma de turism intalnita aici fiind turismul balnear.

Instalatiile de tratament ale statiunii Baile Olanesti sunt specializate dupa tipul de cura interna sau externa.

Pentru cura interna se foloseste crenoterapia (cura interna cu ape minerale reci). Sursele de apa au fost amenajate in pavilioane individuale sau pavilioane comune.

Pentru cura externa exista stabilimentul de bai minerale, o cladire veche construita in anul 1910, in prezent inchisa pentru modernizare. Este dotata cu 60 de cazi, iar apa este in prealabil incalzita intr-o centrala termica proprie. Mai exista un bazin in aer liber, cu o capacitate de 240 m³ care nu este in stare de functionare. Prin reamenajarea acestui bazin, gradul de satisfactie al turistilor ar creste cu circa 3%, ceea ce ar reprezenta un castig tradus in mai multi vizitatori anual.

In Vila "l Mai" se gasesc patru cazi instalate care functioneaza cu apa minerala, sulfuroasa, adusa de la sonda F 2.

In afara de hidroterapie, statiunea este dotata cu instalatii pentru electroterapie (galvano-ionizari, curenti diadinamici, interferentiale, unde scurte), aerosoloterapie, kinetoterapie, fototerapie, magneto-diaflux, tratament cu parafina.

In statiunea Baile Olanesti se mai folosesc ca mod de tratament injectiile cu apa minerala sulfuroasa izotona, pentru desensibilizarea organismului la diverse afectiuni alergice. Aceasta reprezinta o premiera in domeniu, iar rezultatele sunt spectaculoase.

Alaturi de turismul balnear, in statiune se mai pot practica si alte forme de turism, generate de variate resurse turistice si anume:

Ø      Turismul de odihna si recreere - este practicat de persoanele sanatoase,
pentru repunerea in forma, refacere fizica si psihica dupa o activitate
stresanta, favorizat fiind de un cadru natural placut, atractiv, de un
bioclimat sedativ, de crutare si posibilitati de agrement variate;

Ø      Drumetia montana - se adreseaza iubitorilor de drumetii montane; este
favorizata de pozitia localitatilor componente pe versantul sudic al
Muntelui Capatana si de prezenta statiunii in apropierea Masivelor Buila -
Vanturarita - Stogu, masive montane strabatute de numeroase trasee
turistice marcate, unele deosebit de spectaculoase. Cele care au punct de
plecare din statiune sau localitatile componente pot fi parcurse de turistii
veniti la tratament la sfarsit de saptamana;

Ø      Turismul itinerant cu valente culturale - se organizeaza din statiune prin agentiile de turism locale, excursii cu trasee tematice in care sunt incluse obiective cultural-istorice, etno-culturale, resurse naturale (pesteri, chei, defilee);

Ø      Turismul rural si agroturismul - valorifica existenta unor gospodarii
taranesti din arealul statiunii si contribuie la cunoasterea obiceiurilor,
ocupatiilor traditionale si a stilului de viata rural prin cazare la localnicii
din satele limitrofe;

Ø      Vanatoarea si pescuitul sportiv - se adreseaza iubitorilor de aventuri
cinegetice si pescarilor amatori, avand la dispozitie un bogat fond
cinegetic de vanatoare si piscicol;

Ø      Turismul pentru sporturi extreme - are conditii favorabile de practicare
datorita existentei in Masivele Vanturarita - Stogu, Soarele - Stogu a unor
trasee pentru alpinism, cu grade diferite de dificultate spre izvoarele Vaii Olanesti sau pentru alpinismul usor, cu grade de dificultate 1A - 1B, pe cursul mijlociu al Vaii Cheia.

3.2. BAZA MATERIALA PENTRU TURISM

Baza tehnico - materiala este reprezentata de "ansamblul mijloacelor tehnice de productie utilizate in scopul obtinerii de bunuri si servicii specifice, destinate consumului turistic"[25]. Aceste mijloace tehnice se prezinta printr-o structura diversa (unitati de cazare si alimentatie, mijloace de transport, instalatii de agrement, etc.), adaptata specificului nevoilor turistilor, functiilor economice si in special ale turistilor.

3.2.1. Baza de cazare

Principalele unitati de cazare intalnite in Baile Olanesti sunt urmatoarele:

1. Hotel "Parang" - apartine de SIND Romania. Acest hotel a fost dat in folosinta la data de 10 august 1997 si are o capacitate de cazare de 748 de locuri in camere de doua sau trei paturi si sapte apartamente. Dispune de o sala de biblioteca de unde se pot imprumuta carti si jocuri de club, un restaurant, atat dietetic cat si clasic, bar de zi, bar de ape minerale, precum si doua sali de kinetoterapie. Hotelul dispune si de personal care se ocupa cu organizarea de excursii cu durata de o jumatate de zi, sau o zi intreaga, in judet sau in judetele limitrofe (Arges, Sibiu, Gorj), la monumente istorice si de arta;

2. Hotel "Olanesti" - cu caracter privat. Dat in folosinta in luna mai 1985. Dispune de o capacitate de cazare de 435 de locuri, in camere cu doua si trei paturi si doua apartamente. Hotelul are un restaurant, dietetic si clasic si un bar de zi;

3. Hotel "Livadia" - apartine de Casa Nationala de Pensii si alte
Drepturi de Asigurari Sociale. Este specializat ca unitate de tratament balnear si
recuperare a capacitatii de munca. Initial, cand a fost dat in folosinta la data de 7
ianuarie 1975, hotelul dispunea de 100 de locuri, insa la renovarea lui in 1995, s-a mai construit inca un corp cu o capacitate de cazare de 120 de locuri. In incinta lui se gasesc un restaurant dietetic si un bar de zi;

4. Vila "l Mai" - apartine de Academia Romana. A fost dat in folosinta
in anul 1954, ultima modernizare avand loc in anii 1974 - 1975, cand a fost marita si
capacitatea de cazare cu inca 70 de locuri. Actualmente aceasta este de 185 de locuri, in camere cu confort de 2 stele. Vila dispune de o sala de mese, o sala de cinema si spectacole, o sala de jocuri sportive, o sala de kinetoterapie si o biblioteca;

5. Hotel "Latina" - dispune de o capacitate de cazare mai mica, respectiv 50 de locuri, in interiorul hotelului putem gasi un cabinet medical, o microbaza de tratament si un bar de ape;

6. Hotel "Elisabeta" - dispune de 18 locuri de cazare in camere cu doua paturi;

7. Pensiunea "Maria" - este formata din doua vile, vila l cu unsprezece
camere a cate doua paturi fiecare si vila 2 cu noua camere a doua paturi.

8. Pensiunea "Hodan" - dispune de 20 de locuri de cazare in camere cu
doua paturi, categoria l margareta;

9. Pensiunea "Luana" - dispune de 15 locuri de cazare in camere de doua paturi.


ANEXA


Hotel "Olanesti" Vila "1 Mai"


Hotel Livadia Hotel Elisabeta


Hotel Parang


CAPACITATEA DE CAZARE IN FUNCTIUNE PE ANUL 2007

IN STATIUNEA BAILE OLANESTI

Tabel nr. 7

Numar

crt.

Tip de unitate

Numar

camere

Numar

locuri

Categorii

confort

1

Hotel Parang

374

748

**

2

Hotel Olanesti

212

435

**

3

Hotel Livadia

120

262

**

4

Hotel Elisabeta

9

18

*

5

Vila 1 Mai

106

185

**

6

Pensiunea mmMMaMaria

20

40

**

7

Pensiunea MLuana

8

15

**

8

Pensiunea Hodan

10

20

*

9

Total

859

1723

--------

Sursa: Dupa datele Primariei Orasului Olanesti


Fig nr. 1 Structura unitatilor de cazare dupa categoria de confort

Sursa: Dupa datele Primariei Orasului Olanesti

Din analiza datelor din figura numarul l putem observa ca in statiunea Baile Olanesti predomina bazele de cazare cu categorie de confort 2 stele, in proportie de 98%. Putem mentiona astfel ca statiunea ofera turistilor structuri de primire la un nivel de confort nesatisfacator. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca statiunea

s-a axat indeosebi pe dezvoltarea bazei de tratament si a grupurilor de izvoare minerale. Aceasta deoarece turistii care vin in Baile Olanesti o fac in special pentru tratarea diferitelor afectiuni si astfel s-a luat decizia modernizarii statiunii pe etape: mai intai baza de tratament si apoi baza de cazare.

In Baile Olanesti intalnim si doua unitati de cazare, Hotel Elisabeta si Pensiunea Luana, care dispun de camere de cazare cu confort l stea. Numarul locurilor oferite de aceste doua unitati este destul de redus, doar 2% din totalul numarului de locuri de cazare din statiune. Aceste doua unitati nu pun la dispozitia turistilor sali de tratament, ele adresandu-se in special celor care viziteaza statiunea pe termen scurt si in scop turistic[26].

Pentru ca statiunea sa poata fi relansata pe piata turismului balnear international se impun masuri pentru modernizarea, consolidarea si dezvoltarea ei.


Fig. nr.2 Structura pe tipuri de unitati

Sursa: Dupa datele Primariei Orasului Olanesti

Din analiza tabelului si a graficului de mai sus se observa ca locurilor din statiunea Baile Olanesti sunt oferite de hoteluri, cu un proccnt de 85% din totalul locurilor disponibile. Acest lucru se datoreaza necesitatii de adaptare la ofertele existente pe piata turistica din tara si strainatate. Cei mai multi turisti care sosesc in statiune prefera un loc la hotel, datorita gradului de confort mai ridicat si al faptului ca acestea detin baze de tratament recunoscute.

Restul locurilor este detinut de vile si pensiuni, care se adreseaza in principal turistilor sositi in statiune pentru o perioada scurta de timp si nu pentru tratament.

In statiune se mai gasesc si alte vile, care momentan sunt in renovare (anexa nr. 1):

Anexa nr. l

Nr. crt

Tip de unitate

Numar locuri

Categorii de confort

1

Vila Veche

12

Lux

2

Vila Cercelus

24

**

3

Vila Liliacul

30

**

4

Vila Steluta

16

**

5

Vila Trandafirul

23

**

6

Vila Zambila

34

**

7

Vila Crinul

32

*

8

Vila Crizantema

21

*

9

Vila Dr. Sturza

229

*

10

Vila Florilor

148

*

11

Vila Garofita

18

*

12

Vila Gladiola

50

*

13

Vila Luminita

28

*

14

Vila Narciselor

89

*

15

Vila Stejarul

66

*

16




Vila Violeta

28

*

17

Vila Florilor

45

*

18

Total

893

-------

Sursa: Dupa datele Primariei Orasului Olanesti, 2007

3.2.2. Baza de alimentatie

Aceasta se cere analizata prin prisma triplei ei functionalitati: pentru turisti, pentru turisti si populatia locala si respectiv, in exclusivitate pentru populatia locala. Desi, in mod potential toate unitatile de alimentatie din zona pot fi utilizate de catre turisti, in atentie sunt luate cele reprezentative, in special cele aferente bazelor de cazare, ca si cele de categorie superioara.

Din punct de vedere al structurii pe tipuri de unitati, se constata o diversificare redusa a unitatilor, cele mai numeroase fiind restaurantele clasice si barurile de zi (tabel nr. 8).

STRUCTURA SI NUMARUL LOCURILOR IN UNITATILE DE ALIMENTATIE DIN STATIUNEA BAILE OLANESTI, 2007

Tabel nr.8

UNITATE

NR. DE LOCURI RESTAURANT

NR. DE LOCURI BAR

TOTAL

PROCENT (%)

Hotel Olanesti

250

30

280

26.9%

Hotel Parang

160

116

276

26.5%

Hotel Livadia

172

22

194

18.6%

Vila 1 Mai

200

18

218

21%

Hotel Elisabeta

14

-----

14

1.4%

Hotel Latina

22

-----

22

2.2%

Pensiunea Maria

18

-----

18

1.8%

Pensiunea Luana

16

-----

16

1.6%

Total

852

186

1038

100%

Sursa: date de la S.C. Olanesti S.A.

Fig nr. 3 Structura locurilor de alimentatie 2007


Sursa: date de la S.C. Olanesti S.A.

Din analiza datelor prezentate in tabelul nr. 7 si ilustrate in figura nr. 3, observam ca structura locurilor de alimentatie oferite de unitatile de cazare din statiunea Baile Olanesti este formata in special din cele destinate pentru a servi masa, respectiv 82% locuri in restaurant. Restul de 18% este rezervat locurilor la bar, si se adreseaza in special noilor veniti si celor aflati in trecere prin statiune.

De remarcat este faptul ca unitatile turistice din statiune rezerva un loc destul de mic celor ce vror sa stea la bar, exceptie facand hotelul "Parang" care pune la dispozitia turistilor nu mai putin de 116 locuri la bar. Acest lucru se datoreaza faptului ca turistii sositi in statiune vin in primul rand pentru tratament si apoi pentru peisajul deosebit de atragator.

3.2.3. Baza de tratament

Baza de tratament din cadrul statiunii Baile Olanesti este moderna, integrata in spatiile de cazare, si apartine mai multor unitati de cazare, intre care cele mai importante sunt: Hotel Parang, Hotel Olanesti, Hotel Latina si Vila l Mai. In cadrul acestei baze de tratament se efectueaza zilnic mii de proceduri pentru tratarea afectiunilor incadrate in nomenclatorul O. M. S.

Capacitatea de tratament a statiunii poate asigura, in conditii de solicitare maxima a capacitatii de cazare, un numar de 14.700 / 2.933, echivalentul a cinci proceduri turist / zi, aspect ce dovedeste o buna dimensionare a acesteia.

Baza de tratament a statiunii Baile Olanesti este amenajata pentru tratarea afectiunilor renale si cailor urinare, a tubului digestiv, locomotorii, gastrice, etc.

Factorii de cura sunt reprezentati de apele minerale prezente in zona. Baza de tratament este compusa din mai multe incaperi unde se gasesc aparate cu care se efectueaza diferite proceduri medicale in raport cu afectiunile fiecarui turist. Baza de tratament este prezentata impreuna cu afectiunile ce se trateaza, in urmatorul tabel:


Proceduri de tratament balnear in statiunea Baile Olanesti

Nr. crt

SALI DE TRATAMENT

HOTEL

AFECTIUNI

1

Aerosoli

H. Parang, H. Olanesti, H.

Latina, Vila 1 Mai

Sinuzite, rinite

2

Parafina

H. Parang, H. Olanesti, H.

Latina, Vila 1 Mai

Antiinflamatori, reumatici

3

Ionizari

H. Parang

Reumatisme degenerative

4

Diadinamici

H. Parang, Vila 1 Mai

Inflamatii articulare in faza acuta a bolii

5

Interferente

H. Parang, H. Olanesti, Vila

1 Mai

Spondiloza cervico-dorso- lombara, fracturi cronice

6

Unde scurte, calde, reci

H. Parang, H. Olanesti, Vila 1 Mai

Sinuzite, otite

7

Diapuls

Vila 1 Mai

Antiinflamator

8

Angiomat

Vila 1 Mai

Reglarea circulatiei periferice

9

Ultrasunet

H. Parang, H. Olanesti, H.

Latina, Vila 1 Mai

Afectiuni reumatismale

10

Bai sulf

H. Parang

Afectiuni generale

11

Bai galvanice

H. Parang, H. Olanesti, Vila 1 Mai

Reglarea circulatiei periferice si a tensiunii arteriale

12

Dus subacval, dus scotian

Vila 1 Mai

Obezitate, circulatie

13

Afuziuni

H. Parang, H. Olanesti, Vila 1 Mai

Circulatia periferica a muschilor inferiori

14

Bai cu bule si plante

medicinale

H. Parang, H. Olanesti,

H.Latina, Vila 1 Mai

Sedative ale sistemului nervos

15

Magnetodiaflux

H. Parang, H. Olanesti,

H.Latina, Vila 1 Mai

16

Injectii cu izvorul nr.7

H.Latina

Sinuzite, rinite

Tabel nr.9

Sursa: date oferite de hotelurile cu baza de tratament din Baile Olanesti, 2007


De asemenea, pentru refacerea si consolidarea starii de sanatate in cadrul tratamentului complex la Baile Olanesti se recomanda cura de teren-plimbari, care se vor efectua in mod gradat, crescand in timpul sejurului prin distanta si greutatea terenului parcurs. Conditiile de relief ale Bailor Olanesti ofera un cadru prielnic pentru realizarea acestui deziderat.

Fig. nr. 4 Cascada pe raul Olanesti

Fig. nr. 5. Pavilionul izvorului nr.24

3.2.4. Baza de agrement

Pentru petrecerea timpului liber in statiunea Baile Olanesti, turistii au la dispozitie urmatoarele amenajari turistice: o sala de cultura (dotata cu club, sala de jocuri, biblioteca, sala de spectacole), o gradina de vara acoperita, utilizata pentru proiectii de filme si spectacole artistice, discoteci, terenuri de sport, un parc central, sali pentru jocuri mecanice.

3.3 CIRCULATIA TURISTICA

Analiza circulatiei turistice inregistrata in statiunea Baile Olanesti din anul 2000 si pana in anul 2007 este realizata cu scopul de a cuprinde volumul, dinamica si structura acesteia pe principalii indicatorii: "numar turisti", "numar innoptari", "durata mediu a sejurului", in ideea de a identifica principalele fluxuri turistice receptate de statiunea Bale Olanesti si de a evidentia atractivitatea balneoturistica a acestuia (tabelul nr. 9).


Dinamica circulatiei turistice in statiunea Baile Olanesti

Tabel nr. 10

Anul

Turisti cazati

Numar de innoptari

Total

Romani

%

Straini

%

Total

Romani

%

Straini

%

2000

28171

27912

99

259

1

354624

353103

99.6

1521

0.4

2001

28790 28525

28525

99.1

265

0.9

345037

343519

99.6

1518

0.4

2002

27615 26915

26915

97.4

250

2.6

331654

330195

99.6

1459

0.4

2003

28358 28039

28039

98.8

319

1.2

392790

390739

99.5

2051

0.5

2004

30414 30186

30186

99.2

228

0.8

410003

408199

99.6

1804

0.4

2005

31799 31568

31568

99.2

231

0.8

410509

409011

99.7

1498

0.3

2006

36815 36565

36565

99.3

250

0.7

452370

450720

99.7

1650

0.3

2007

31577

31428

99.5

149

0.5

401602

400502

99.8

1100

0.2

Sursa: date oferite de hotelurile din Baile Olanesti

Analiza detaliata a dinamicii si structurii circulatiei turistice in statiunea Baile Olanesti permite o serie de constatari care, cu ajutorul datelor din tabelul nr. 10 se vor prezenta in continuare.

Primul indicator al circulatiei turistice, respectiv "numar turisti" (NT) se prezinta astfel:

        Numarul total de turisti a cunoscut in perioada 2000 - 2006 o crestere
continua (mai putin in anul 2002 cand s-a inregistrat o scadere cu 6% ),
cea mai mare valoare fiind atinsa in anul 2006 cand s-a inregistrat o
crestere cu 15% (36.815 turisti). Datorita numarului mare de vile aflate
in curs de renovare, numarul de turisti inregistrat in anul 2007 a scazut[27],
ajungand aproximativ la nivelul anului 2005 (s-a inregistrat o scadere
cu 15,7%).

        Numarul turistilor romani cunoaste de asemenea o crestere in perioada
2000 - 2006 (mai putin in anul 2002 cand s-a inregistrat o scadere cu
6%), cea mai mare valoare fiind atinsa in anul 2006 (36.565 turisti). In
anul 2007, numarul acestora a scazut cu 15,3%.

        Numarul turistilor straini sositi in statiune inregistreaza in perioada
analizata fluctuatii oscilante, crescand in anul 2003 cu 25% fata de
anal precedent. Se inregistreaza apoi o scadere la fel de mare, 29%. In
anul 2007, si numarul turistilor straini a cunoscut o scadere importanta
de aproxnmtiv 50 %, ajungand la numarul de 149 de persoane.

Cel de-al doilea indicator al circulatiei turistice - "numar innoptari" (NC) - a cunoscut o evolutie aproximativ egala cu cea a numarului de turisti (tabel nr. 10).

        Numarul total al innoptarilor a inregistrat o scadere in anul 2002, cu
5% fata de anul anterior; a urmat apoi o crestere de 18% in anul
2003 si cu 10% in anul 2006. La fel ca si in cazul numarului total
de turisti, in anul 2007 s-a inregistrat o scadere a innoptarilor cu
13%.

        Numarul innoptarilor realizate de turistii romani a cunoscut de
asemenea o scadere in anul 2002 cu 5,5% fata de anul anterior.
Insa in urmatorii ani numarul innoptarilor a crescut, cresterea
maxima fiind inregistrata in anul 2006, cu 10%. Numarul a scazut
insa in anul 2007 cu 12%.

        In cazul numarului innoptarilor realizate de turistii straini in statiune, se constata ca din anul 2003 a scazut ajungand in anul
2007 la aproape jumatate din numarul inregistrat in anul mai sus
mentionat.

Durata medie a sejurului este de asemenea unul din indicatorii circulatiei turistice. Sejurul mediu reprezinta un raport intre numarul total al innoptarilor si numarul total al turistilor cazati. In continuare vom prezenta evolutia duratei medii a sejurului in statiunea Baile Olanesti intre anii 2000 si 2007 (tabelul nr. 11):

Tabel nr. 11

ANUL

DURATA SEJURULUI MEDIU (zile/turist)

TOTAL

TOTAL

Romani

Straini

2000

12.58

12.58

12.6

5.8

2001

11.98

11.98

12.04

5.7

2002

12

12

12.28

5.8

2003

13.85

13.85

13.9

6.1

2004

13.48



13.48

13.5

7.9

2005 12.9

12.9

12.9

6.4

2006 12.28

12.28

12.3

6.6

2007 12.71

12.71

12.74

7.3

Sursa: S.C. Olanesti S.A.

Din datele prezentate in tabel, putem observa ca durata sejurului mediu este destul de ridicata in aceasta statiune, specific statiunilor balneare, valoarea minima fiind de 11,98 zile / turist, valoare inregistrata in anul 2001. Cele mai mari valori au fost atinse in anii 2003 si 2004, 13,85 zile / turist, respectiv 13,48 zile / turist.

Valorile sejurului mediu in cazul turistilor romani cazati in statiune ating de asemenea cote mari, cea mai mica valoare fiind inregistrata in anul 2001, aceea de 12,04 zile turist, in anul 2007 durata sejurului mediu a fost de 12,74 zile / turist.


CAPITOLUL IV

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STATIUNII, DIN PUNCT DE VEDERE AL AMENAJARILOR TURISTICE

In acest capitol vor fi dezbatute doua parti principale care stau la baza dezvoltarii turismului in statiunea Baile Olanesti: premizele dezvoltarii turismului si strategiile de dezvoltare si modernizare a bazei tehnico-materiale din statiune, ambele privite din puncte de vedere al amenajarilor turistice.

4.1. PREMIZELE DEZVOLTARII TURISMULUI

Dezvoltarea activitatii de turism este favorizata de urmatoarele clemente:

        Zacaminte de apa minerala cu calitati terapeutice deosebite, recomandate
in tratarea unui numar mare de afectiuni;

        Bioclimatul zonei, sedativ de crutare, favorizand tratamentul profilactic si
curativ;

        Traditia balneara si recunoasterea pe plan international a statiunii;

        Cadrul natural (creat de formele de relief, structuri geologice, hidrologie,
vegetatie), lipsit de noxe si de mare valoare peisagistica si de recreere, ce
permite diversificarea ofertei turistice locale;

        Prezenta unor forme de relief spectaculoase (in calcare, in special),
ecosisteme floristice si forestiere, incadrate prin Legea nr. 5/2000, in
rezervatiile naturale;

        Accesibilitate usoara;

        Existenta unor structuri turistice (cazare, alimentatie, tratament, agrement)
care pot fi modernizate la un grad sporit de confort;

        Pozitionarea localitatii intr-o zona cu un potential recunoscut, cu valoare
internationala (Valea Oltului, "Oltenia de sub munte"), de mare
atractivitate pentru fluxurile turistice (18 km fata de drumul national E81).

4.2 FORME DE TURISM PROPUSE PENTRU DEZVOLTARE

Ø      Turismul religios si de pelerinaj - prezenta in localitatile componente a
unor lacase de cult cu valoare spirituala: Schitul Patrunsa, Pahomie, Bradu, Iezer, Biserica Comanca, Biserica de Lemn a lui Horia, Sfintii Voievozi, sau in imprejurimi (pe o raza de maxim 10 km) creeaza posibilitatea organizarii unor pelerinaje, mai ales cu ocazia unor sarbatori religioase;

Ø      Turismul balnear - diversificarea ofertei balneare;

Ø      Turismul de odihna si recreere;

Ø      Turismul de afaceri si reuniuni - Dezvoltarea acestei forme de turism necesita facilitati adecvate specificului activitatii de congrese si de afaceri, combinat
cu cerintele pentru serviciile turistice.

Calatoriile de afaceri si turismul de congrese sunt legate de activitatea propriu-zisa prin faptul ca participantii si persoanele care-i insotesc, pe langa scopul de afaceri, utilizeaza o gama de servicii turistice, recurg la serviciile unitatilor de alimentatie, folosesc mijloacele de distractie si agrement, de care profita direct si indirect si industria turistica, serviciile oferite neputand fi evidentiate separat de cele prestate de aceasta industrie.

Mai trebuie precizat ca, in mod obisnuit, participantii petrec o parte din timpul lor de deplasare si ca turisti propriu-zisi (perioadele pre si post-congres sau de afaceri).

Participantii sunt interesati in egala masura sa cunoasca cat mai multe despre tara si zona pe care o viziteaza, participand de cele mai multe ori la excursii cu caracter documentar (asa numitul "program social" al congreselor).

Dezvoltarea turismului de afaceri si de reuniuni face ca incasarile medii pe zi turist provenite de la participantii la astfel de calatorii sa fie, de regula, mai ridicate decat media incasarilor realizate din turismul de masa, o parte din cheltuielile de sejur fiind in general suportate de firmele si institutiile ai caror reprezentanti participa la aceste manifestari.

Ø      Turismul cultural;

Ø      Agroturismul.

4.3. STRATEGII DE DEZVOLTARE A BAZEI MATERIALE TURISTICE

4.3.1. Baza de cazare

Valoarea terapeutica a resurselor minerale din statiune si nu in ultimul rand existenta unor foraje in conservare ce ar putea fi activate si amenajate, recomanda dezvoltarea bazei materiale turistice a statiunii si modernizarea ofertei balneoclimaterice.

In acest sens, propunem urmatoarele echipamente, unele fiind si in atentia autoritatilor publice locale si anume:

        Modernizarea hotelurilor Olanesti si Parang si a vilelor, vizand ridicarea
gradului de confort al acestora din urma la 3 si respectiv 4 stele;

        Realizarea unor bungalow-uri (3 stele - 60 locuri) la popasul Olanesti,
inlocuindu-se casutele vechi si amenajarea unor platforme de campare;

        Realizarea unui complex hotelier balnear amplasat in zona din spatele
vechii baze de tratament;

Ø      Cazare - 200 de locuri in camere cu confort de 3 stele;

Ø      Alimentatie - 250 de locuri la categoria I;

Ø      Baza de tratament - 500 de proceduri majore pe zi;

Ø      Club de agrement - care sa cuprinda o sala de fitness, o sauna, un club cu mese de biliard, mese de tenis, jocuri.

        Modernizarea campingului Comanca si a cabanei Caprioara prin inlocuirea casutelor si realizarea unor grupuri sanitare noi;

        Realizarea unui hotel balnear cu grad ridicat de confort (4-5 stele), destinat turismului international;

Ø      Cazare - 250 de locuri in camere cu confort de 4 stele;

Ø      Alimentatie - 350 de locuri la categoria lux si categoria l (restaurant clasic - 100 de locuri, local cu terasa - 40 de locuri, restaurant cu specific italian - 60 de locuri, crama cu vinoteca - 50 de locuri, bar de zi - 40 de locuri, cofetarie - 20 de locuri, braserie si berarie - 40 de locuri);

Ø      Baza de tratament - 1000 de proceduri majore pe zi;

Ø      Complex de agrement (piscina termala, sauna, tenis de masa etc.).

4.3.2. Baza de tratament

        Amenajarea unui strand termal in aval de izvorul 24. Acesta, cu o capacitate de cel putin 200 de persoane, va contribui la catalizarea afluxului de vizitatori in directia dorita de investitor, adica in apropierea unui complex intreg de servicii: strand cu apa termala, restaurant, fast-food, facilitati de agrement etc. Bineinteles, acest lucru presupune amenajari turistice de anvergura pe langa strandul propus.

4.3.3. Baza de agrement

        Realizarea unui complex cultural si de agrement amplasat in zona centrala, in parcul statiunii care sa cuprinda: videoteca, discoteca, biblioteca cu sala de lectura, sali de joc, cafenea, cofetarie si un bar de zi;

        Amenajarea a 2-3 terenuri de sport polifunctionale, amplasate pe traseele de promenada din zona adiacenta vaii parcului Olanesti;

        Realizarea unui casino amplasat pe un promontoriu situat in dreptul podului peste raul Olanesti si a cascadei. La subsol se va amenaja un restaurant cu specific romanesc cu 80 de locuri (gen Coliba Haiducilor, sau Sura Dacilor din Poiana Brasov), iar la parter si la etaj vor fi amplasate sali de jocuri si unitati de alimentatie de lux (restaurant clasic cu 100 de locuri, bar de zi cu 40 de locuri si bar de noapte cu program artistic cu o capacitate de 80 de locuri);

        In aria localitatii Tisa propunem realizarea unui sat de vacanta amplasat in apropierea heliportului, pe versantul vestic spre localitatea Cheia, cu:

Ø      Cazare in bungalow-uri - 200 locuri in camere cu confort de 3 stele;

Ø      Alimentatie la categoria I - 250 de locuri (fast-food - 100 de locuri, braserie - 60 de locuri, terasa - 40 de locuri, bar de zi - 30 de locuri, cofetarie - 20 de locuri);

Ø      Club de agrement;

Ø      Teren de sport multifunctional;

Ø      Partie de ski dotata inclusiv cu baby-ski.

4.4. DOTARI DE INFRASTRUCTURA GENERALA SI TEHNICO-EDILITARA

In conformitate cu Planul de Urbanism General al orasului si cu cerintele dezvoltarii unui turism modern, competitiv pe plan european, este necesara armonizarea functiei turistice cu infrastructura generala. Astfel, sunt necesare a se realiza urmatoarele lucrari:

        Modernizarea si echiparea tehnica a drumurilor de acces DN 64A dinspre
Rm. Valcea (18 km);

        Modernizarea drumurilor si aleilor pietonale din interiorul localitatii
Livadia, pe teritoriul careia se afla structurile turistice;

        Modernizarea drumului judetean de acces spre Tisa, in vederea unor
amenajari turistice viitoare (2,5 km);

        Alimentarea cu gaze naturale;

        Redimensionarea alimentarii cu apa a statiunii;

        Extinderea retelei de canalizare;

        Modernizarea statiei de epurare;

        Alimentarea cu energie electrica a localitatilor componente Comanca,
Mosoroasa si Gurguiata;

        Realizarea unor parcari subterane sau in sistem multietajat, domeniu
deficitar in momentul de fata in statiune;

        Amenajarea unei gropi de gunoi ecologice;

        Amenajarea unei statii de carburanti in aval de statiune;

        Infiintarea unui birou de informatii turistice in zona centrala a statiunii
(zona parcului). Aici va fi montat si panoul cu traseele turistice montane
din Muntii Capatanii, bine dotat cu materiale publicitare, harti turistice ale
statiunii si ale zonelor adiacente.

4.5. PROGRAME TURISTICE

Excursiile sunt de un deosebit interes educativ si cognitiv si de un real folos pentru cunoasterea potentialului turistic al regiunii. Pentru petrecerea utila si cat mai placuta a timpului liber, propunem pentru diversificarea ofertei de programe turistice unele trasee. Realizarea acestora se poate face cu mijloace auto sau pedestru.

        Lacurile cu nuferi - Vila "l Mai"- vila prezidentiala

Este, poate, una dintre cele mai placute plimbari care se poate realiza in orice anotimp. Se pleaca din orice punct din statiune, se ajunge la "Vila Plopu', si de acolo la cele doua lacuri cu apa dulce, in care au fost aclimatizati nuferi albi si galbeni. Cu circa 300 m mai sus, intr-un cadru natural de un pitoresc aparte se gaseste Sanatoriul "l Mai". De aici, se ajunge la cele doua vile prezidentiale.

        Baile Olanesti - "Piatra Scrisa"

Se pleaca din centrul statiunii, se urca pe langa Hotel Parang, pe langa biserica "Horia', drumul continuandu-se prin padure si prin poieni incantatoare si se ajunge la "Piatra Scrisa". Aceasta este o stanca masiva de unde se poate admira splendida panorama a statiunii.

        Baile Olanesti - Comanca

Plecarea se face tot din centrul statiunii, se trece pe langa izvorul nr.24 si dupa circa 500 m se ajunge la "Cabana Brazilor" de la Comanca. La o departare de circa l km, pe un delusor, se afla biserica Schitul Comanca.

        Baile Olanesti - Manastirea Frasanei

Din centrul statiunii se trece pe langa statia meteo, apoi prin satele Suta si Andreesti si dupa circa 3-4 ore de mers se ajunge la Manastirea Frasanei.

        Un traseu turistic mult frecventat este Baile Olanesti - Rm.Valcea.

In Rm.Valcea se pot vizita urmatoarele obiective turistice: Muzeul Judetean, casa memoriala Anton Pann, monumentul Independentei ridicat pe dealul Capela, statuia lui Mircea Cel Batran aflata in centrul orasului, bustul lui Traian si al lui Constantin Brancoveanu, Complexul Episcopal.

        Alt traseu turistic se indreapta spre Statiunea Calimanesti. Aici se poate

ajunge cu autocarul, plecarea facandu-se din Olanesti. Ajunsi in Calimanesti putem
face o agreabila plimbare pe jos pana la Insula Ostrov - constituita de raul Olt pe un
clin stancos. Ea se prezinta ca un parc cu o bogata vegetatie. De aici ne continuam drumul spre Caciulata si mai departe la Manastirea Cozia si la Lotrisor. Dupa vizita la Cozia, ni se deschide in fata o mareata priveliste formata de deschiderea muntilor in pasul Cozia. Din Insula Ostrov, se trece cu bacul pe malul stang al Oltului si se ajunge la Manastirea Stanisoara si mai departe la Manastirea Turnu.

        Pentru cine este interesat de drumetii se pot organiza excursii in Muntii

Coziei pe cateva trasee:

- Manastirea Turnu - Troita - Pragul Haiducului - Cozia;

- Troita - Manastirea Stanisoara - Cabana Cozia;

- Manastirea Stanisoara - Cascada Urzicii.

        De asemenea se pot organiza trasee spre Statiunea Govora. Un punct de

mare atractivitate il constituie Manastirea Govora care se presupune ca este una
dintre cele mai vechi manastiri din tara. De la Manastirea Govora pe o poteca se urca pe deal si se ajunge la o prapastie denumita "Urlatoarea Lupilor" de unde se poate admira o frumoasa panorama asupra Vaii Govorei.

        Pe alt traseu se ajunge la Schitul Surpatele si la Manastirea dintr-un

Lemn. Continuand drumul, dupa circa 8 km ajungem la Manastirea Bistrita. Interesant de vizitat este si Pestera Liliecilor, accesul fiind facilitat din curtea Manastirii Bistrita, pestera in care se pot vedea doua biserici: una cioplita si alta zidita. In apropiere se afla si Pestera Haiducilor. In continuare se poate urca pe Muntele Amda unde intalnim Manastirea Arnota. In final ne intoarcem la drumul principal si continuam traseul spre Horezu unde putem vizita Manastirea Hurez, prin comuna Romani.


CAPITOLUL V

PROMOVAREA STATIUNII BAILE OLANESTI IN TURISMUL INTERN SI INTERNATIONAL, CONTRIBUTIE MAJORA LA AMENAJAREA TURISTICA DURABILA

Promovarea este realizata, in primul rand, de societatea de turism din statiune care se ocupa si de comercializare.

Strategia politicii de promovare apartine fiecarei societati comerciale, fiind cea mai avantajoasa, atat din punct de vedere financiar, cat si sub raportul rezultatelor obtinute, daca se are in vedere ca turismul balnear se adreseaza cu precadere segmentului turistic de varsta a III-a.

Oferta turistica a statiunii Baile Olanesti, incluzand si celelalte forme de turism (odihna si recreere, vanatoare si pescuit, afaceri) se poate face cunoscuta printr-o sustinuta campanie publicitara.

Mijloacele de realizare indicate pentru campania publicitara sunt:

Ø      Mass-media;

Ø      Materiale publicitare tiparite, acestea fiind dovada existentei ofertei cu care amatorii de turism pot lua cunostinta;

Ø      Participari la targuri si expozitii de turism;

Ø      Realizarea de obiecte promotionale (calendare, agende, etc.).

Promovarea produsului turistic al statiunii se poate realiza eficient pe trei

niveluri diferite:

1.      Promovarea proprie ca activitate componenta a politicii manageriale a
societatii comerciale;

2.      Promovarea prin intermediul firmelor tour-operatoare sau a agentiilor de
turism partenere;

3.      Promovarea prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Turism in cadrul
strategiei si politicii acesteia de promovare a Romaniei pe piata turistica
externa.

5.1. PROMOVAREA PROPRIE

Strategia de promovare a statiunii Baile Olanesti are ca obiective principale:

1. Lansarea noului produs turistic pe piata, care se face intr-un moment care nu trebuie sa coincida cu alte evenimente care ar putea sa polarizeze interesul publicului. Pentru pregatirea acestui moment sunt necesare desfasurarea unor activitati ca:

- realizarea noului pliant al statiunii care va cuprinde: localizare/harta,
imagini de hoteluri, servicii oferite, posibilitati de distractie, informatii utile
(adresa, telefon, fax);

- realizarea de postere si diapozitive;

- realizarea de obiecte de reclama;

- realizarea unei campanii publicitare in presa scrisa si in cea a audio-vizuala, pentru informarea despre noua oferta.

2. Atragerea unor segmente ale cererii turistice potentiale

Produsul turistic al statiunii este un produs complex, avand o gama variata de servicii. Se poate realiza o promovare in randul urmatoarelor segmente ale cererii potentiale: administratie publica, banci (angajatii acestora fiind predispusi la stari de stres), federatii si cluburi sportive, federatii si sindicate profesionale.

3. Atragerea unor segmente de turisti de pe piata externa, se poate realiza printr-un compartiment de marketing care va actiona pe urmatoarele directii:

- trimiterea unor seturi de informatii utile la Birourile de Informatii turistice
din strainatate ale Romaniei;

- initierea unor campanii promotionale in presa romaneasca care se distribuie
in strainatate (Romanian Business Journal, Romanian Economic Observer, Romanian Panorama etc.);

- analizarea oportunitatii participarii in cadrul standurilor nationale ale
Romaniei (prin minister sau patronat) la manifestarile expozitionale, targuri
de turism in strainatate.

Promovarea eficienta pe piata externa a produsului turistic se mai poate realiza si prin asocierea cu un partener strain, in exploatarea unora dintre hotelurile statiunii. Se poate asigura astfel o ocupare eficienta a hotelurilor respective cu turisti adusi de partener intr-un numar stabilit prin contractul de asociere.

4. Fidelizarea clientelei, care este un proces complex si de durata.

Stimularea interesului clientelei pentru revenirea in statiune va fi rezultatul intregii activitati comerciale, tradus in gradul de satisfacere a cererii. Prin compartimentul de marketing se va elabora o strategie supla care va cuprinde ca activitati esentiale:

- infiintarea unei banci de date ce va cuprinde lista clientilor si a hotelurilor,
cu cateva date personale;

- elaborarea unor chestionare si distribuirea lor pentru completare in toate
unitatile de primire, ale caror raspunsuri sa contureze gradul de satisfacere a
asteptarilor clientilor;

- redactarea si expedierea unor scurte si originale scrisori de multumire pentru faptul de a fi ales statiunea ca unitate de gazduire;

- informarea clientilor cu privire la noutatile aparute in oferta statiunii
(excursii pe anumite trasee, organizarea de mese festive, mese folclorice, servicii noi care se ofere turistilor la sugestia acestora - aniversari, zile de nastere).

5.2. PROMOVAREA PRIN FIRME SAU AGENTII DE TURISM PARTENERE

Firmele tour-operatoare si agentiile de turism partenere constituie unul din principalele canale de distributie a produsului turistic Baile Olanesti. Avantajele colaborarii cu acestea rezida din urmatoarele aspecte:

- comercializarea mai buna a produsului;

- existenta unei retele de distributie deja formata, atat pe piata interna, cat si
pe cea externa, multiplicand astfel posibilitatile de penetrare pe aceste piete.

5.3. PROMOVAREA PRIN INTERMEDIUL DEPARTAMENTULUI DE TURISM

In baza atributiilor sale, Autoritatea Nationala pentru Turism realizeaza promovarea Romaniei ca destinatie turistica pentru cererea potentiala din strainatate. Dintre activitatile specifice organizate se pot mentiona:

- realizarea de brosuri si pliante cu oferta turistica generala a Romaniei;

- participarea la targuri si expozitii internationale de turism;

- realizarea de fotoreportaje si filme de prezentare si promovare a ofertei romanesti.


CAPITOLUL VI

PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR, FACTOR IMPORTANT IN AMENAJAREA TURISTICA VIABILA A STATIUNII

Turismul, mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediul inconjuralor, acesta reprezentand "natura sa prima, obiectul si domeniul de activitate si desfasurare a turismului, suportul sau cadrul, purtatorul resurselor sale".

Turismul se desfasoara in mediu si prin mediu, calitatea acestuia putand favoriza sau defavoriza activitatea turistica. Relieful, padurea, apele, monumentele naturii, monumentele de arta si arhitectura, aerul, in general toate componentele mediului inconjurator se constituie ca amenajare turistica naturala ce favorizeaza dezvoltarea turismului de odihna, de recreere si cultural.

Cu cat aceste amenajari sunt mai variate si mai complexe, cu proprietati apropiate de cele primare, cu atat interesul lor este mai mare, iar activitatile pe care le genereaza sunt mai valoroase si mai atractive, raspunzand unor motivatii turistice cat mai variate.

De aceea pentru statiunea Baile Olanesti relatia turism mediu inconjurator are o semnificatie deosebita, iar dezvoltarea si ocrotirea mediului reprezinta conditia de baza a turismului. Orice modificare produsa acestuia aduce prejudicii si potentialului turistic prin diminuarea sa, sau anularea resurselor sale.

In cazul turismului, consecintele degradarii amenajarilor turistice naturale pot avea implicatii social-economice dintre cele mai grave. Astfel din punct de vedere economic aceste neajunsuri se reflecta in imposibilitatea valorificarii acestor resurse. In plus produsele turistice ce includ resurse turistice degradate isi micsoreaza din valoare avand drept consecinta diminuarea cererii turistice si implicit utilizarea mai redusa a bazei materiale turistice.

Dependenta evidenta a turismului de calitatea mediului face ca el sa fie interesat in toate actiunile de protectie a mediului si, prin aceasta in protejarea propriilor resurse.

Fenomenul poluarii naturale a capatat forme mai complexe prin patrunderea turismului automobilistic in locurile pana nu demult inaccesibile turistilor, abatandu-se astfel de la drumul principal si distrugand pajistile, flora, arbustii, prin strivire sau sub influenta gazelor de esapament.

Dezvoltarea turismului are ca premiza fundamentala protejarea si conservarea potentialului turistic si prevenirea degradarii lui, acestea constituind o problema de maxima importanta si actualitate.

In cadrul actiunilor de protejare a mediului inconjurator, una din masurile importante de protectie si conservare a potentialului turistic o reprezinta amenajarea si organizarea adecvata si la un nivel superior a zonelor, traseelor sau obiectivelor turistice. Protectia mediului inconjurator si a patrimoniului turistic este influentata in mare masura si de constiinta ecologica a populatiei. Aceasta se poate realiza printr-o actiune sustinuta de educatie cu privire la mediul si protectia mediului, prin insuflarea unei atitudini de respect si responsabilitate fata de amenajarile naturale si antropice, in vederea ocrotirii lor.

Formele de poluare produse prin turism in statiunea Baile Olanesti sunt urmatoarele:

Ø      Poluare fizica si chimica. Sezonalitatca in timp si spatiu a consumului
turistic din stasiune constituie un factor de poluare fizica. Efectele
poluante ale supraaglomerarii, din cauza sezonalitatii activitatii turistice,
pot fi datorate fie consumatorilor de turism, fie prestatorilor. Printre
efectele ce au ca sursa turistii sunt: degradarea peisajului prin agresarea
naturii, dotarilor si onumentelor de arta si aparitia fenomenului
inflational al preturilor din cauza cererii excesive.

Ø      Amenajare turistica. Amenajarea turistica necorespunzatoare constituie
cea mai grava forma de degradare a resurselor turistice de catre turismul
insusi. Excesul de amenajare are doua consecinte: puternica degradare a
mediului ambiant si scaderea atractiei zonei prin supradimensionarea
actorului antropic, in detrimentul factorului natural, prin sufocarea
acestuia. Din acest punct de vedere putem spune ca in Baile Olanesti exista un echilibru intre cei doi factori.

Ø      Poluarea aerului. Activitatile turistice grupate pe forme de turism sau luate independent pot reduce calitatea aerului. Astfel, vara, cand circulatia nriaica este la cote maxime, se poate produce poluarea aerului prin gazele de esapament produse de autoturismele turistilor, de numarul mare de autocare. Totusi datorita factorului natural foarte bine dezvoltat in statiune, poluarea aerului nu constituie un pericol pentru turistii veniti aici.

Ø      Poluarea apei. Poluarea apei e mult mai prezenta deoarece foarte multe
activitati turistice nu se pot derula in lipsa unor resurse de apa, care
determina starea de igiena si calitatea serviciilor turistice oferite. Poluarea
apei mai este produsa si prin turismul neorganizat, prin campare in locuri

situate pe malurile apelor, a lacurilor unde turistii, prin resturile lasate pot contribui la scaderea calitatii apelor de suprafata sau subterane.

Ø      Poluarea solului. Aceasta forma de poluare afecteaza mai ales prin
extinderea amenajarii turistice si de transport, ce determina scoaterea din circuitul forestier si agricol a unor importante suprafete. Solurile sunt
afectate indeosebi de cantitatea de deseuri solide care, prin anumite
procese fizice si chimice, pot afecta calitatea acestora.

Ø      Degradarea vegetatiei. Speciile vegetale sunt tot mai valoroase prin
pastrarea parametrilor de calitate a mai multor componente ale mediului
inconjurator. Padurile detin suprematia prin faptul ca reduc poluarea
aerului. Amenajarile turistice pot contribui la degradarea vegetatiei
existente prin colectarea lemnului de foc pentru picnic, parcarea direct pe
iarba, ruperea unor specii ca suveniruri, camparea haotica a corturilor.

Ø      Poluarea faunei. Speciile faunistice sunt valoroase pentru domeniul pescuitului si al vanatorii sportive. Extinderea amenajarii turistice si circulatia turistica determina reducerea habitatului natural pentru multe dintre animalele salbatice. Practicarea necontrolata a braconajului, pescuitului si vanatorii poate conduce la scaderea dramatica a efectivului de fauna existent in localitatea Olanesti. Comportamentul zgomotos al turistilor si camparea libera au un impact negativ asupra mediului de viata al multor specii de animale, multe dintre acestea fiind sensibile la orice modificare adusa biotopului lor.

Dezvoltarea mediului si a potentialului turistic este afectata de dezvoltarea nesistematizata a localitatilor, proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistica, realizarea de constructii inestetice, ocuparea intensiva a unor spatii cu constructii turistice, ceea ce poate afecta chiar si echilibrul ecologic al teritoriului.


CONCLUZII

Analiza potentialului turistic din statiunea Olanesti a pus in evidenta cateva trasaturi distincte ale acesteia care o individualizeaza fata de celelalte statiuni balneoclimaterice din Romania si care ii confera un statut aparte , avand o mare recunoastere si atractivitate pe plan intern si european.

Aceste particularitati sunt exprimate de:

        Pozitia si asezarea favorabila in judetul Valcea, in partea central - sudica a

tarii, la o altitudine de 450 m, la poalele Muntilor Capatanii, de-o parte si de
alta a Vaii Olanesti. Statiunea beneficiaza de un climat cu ierni blande si veri
racoroase, iar o briza placuta de munte improspateaza continuu aerul statiunii.

        Accesul in statiune se face pe DN 64A ce porneste din Rm. Valcea. Acesta

se desprinde din DN64 Caracal - Dragasani - Rm. Valcea. Aici DN 64 face
jonctiunea si cu DN 7 (E 81) Pitesti - Sibiu - Sebes - Salaj si DN 67 Rm. Valcea -
Tg. Jiu - Drobeta Turnu Severin.

Statiunea se afla in apropierea caii ferate secundare Caracal - Podul Olt, care uneste magistralele feroviare Bucuresti - Cluj - Timisoara si Brasov - Arad - Sibiu - Curtici. Cea mai apropiata statie CFR este la Rm. Valcea, legatura cu aceasta se face cu autobuze locale de transport in comun.

        Situarea statiunii intr-un areal geografic dominat de relief de deal si munte,

cu lipsa unor factori de risc natural (degradari de teren, seismicitate).

        Statiunea Baile Olanesti detine 35 de surse de ape minerale (izvoare si

foraje). Aceste ape au proprietati fizico - chimice diferite si se incadreaza in
urmatoarele surse:

Ø      Ape oligominerale, cu un continut mai mic de l g/1 substante dizolvante

si mai putin de l g/1 bioxid de carbon; cele reci (acratopege) se folosesc in
cura interna (3 bis, 4, 10, 11 si 12);

Ø      Ape clorurate sodice, cu un continut de peste l g/1 de clorura de sodiu,

utilizate in cura interna;

Ø      Ape iodurate, cu un continut de cel putin l mg/1 iod; apele hipotonc

iodurate utilizate in cura interna au concentratii de 3 - 5 mg/1 iod;

Ø      Ape sulfatate, ce contin sulful sub forma lui oxidata si care sunt, in

general, ape hipotone (sodice, calcice, magneziene), indicate pentru cura interna;

Ø      Ape sulfuroase, cu un continut de cel putin l mg/1 sulf titrabil, in care

predomina formele reduse ale sulfului (hidrogen sulfurat, sulfuri);

        Pastrarea unor areale forestiere cu impact pozitiv asupra peisajului si a

unor arii protejate cum ar fi rezervatiile din imprejurimile statiunii. Dintre acestea
amintim: Rezervatia Naturala Stogul situata in masivul Buila - Vanturarita,
Rezervatia Radita - Manzu situata in Muntii Capatanii, Lacul - Fumos din
Mosoroasa. Rezervatia de tisa din Cheile Paraului Cheia, Pestera Munteanu -
Murgoci. Pestera Clopot, Lacul cu nuferi albi si galbeni din apropierea Sanatoriului
l Mai.

        Apropierea statiunii de o zona cu valente turistice internationale

(Valcea, Gorj, Valea Oltului), care permite multiplicarea formelor de turism si
cunoasterea aspectelor istorice, artistice ale acestui oras.

        Baza de cazare dispune de 1723 locuri si este alcatuita din: hoteluri,

pensiuni si vile. Din punct de vedere al categoriilor de confort se observa ca
predomina baza de cazare cu categoria de confort 2 stele in proportie de 98 %. insa
in orasul Baile Olanesti intalnim si doua unitati de cazare, respectiv Hotel Elisabeta
si Pensiunea Luana care dispun de camere de cazare cu confort l stea, numarul lor
fiind redus, reprezentand doar 2 % din totalul numarului de locuri de cazare din
statiune.

        Dezvoltarea unitatilor de alimentare, prin initiative private,

diversificandu-se tipurile de unitati (baruri, patiserii, cofetarii, cafenele, terase) si
sporind numarul de locuri.

Din punct de vedere al structurii pe tipuri de unitati, se constata o diversificare a unitatilor, cele mai multe fiind restaurante clasice ( 82% ) si baruri de zi (cel ce face exceptie in cazul barurilor e Hotelul Parang care pune la dispozitie un numar mare de locuri la bar - 116 locuri), urmeaza patiseriile, cofetariile, cafenelele si terasele in sezonul estival.

        Prezenta unor servicii publice si edilitare ce asigura buna functionare a

statiunii pentru care sunt necesare actiunile de modernizare.

        Programe propuse pentru dezvoltare si modernizare:

A. Realizarea unui parteneriat mai bun intre administratia publica locala,
agentii economici privati, societatile si agentiile de turism, pentru cresterea calitatii
serviciilor turistice prestate.

B. Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale turistice de cazare
presupune urmatoarele:

Ø      modernizarea hotelurilor Olanesti si Parang si a vilelor, vizand ridicarea gradului de confort al acestora din urma la 3 si respectiv 4 stele;

Ø      realizarea unor bungalow-uri (3 stele - 60 locuri) la popasul
Olanesti, inlocuindu-se casutele vechi si amenajarea unor
platforme de campare;

Ø      realizarea unui complex hotelier balnear amplasat in zona din
spatele vechii baze de tratament.

Ø      realizarea unui hotel balnear cu grad ridicat de confort (4-5
stele) destinat turismului international;

Ø      modernizarea campingului Comanca si a cabanei Caprioara;

C. Prezenta unor structuri de agrement diversificate fac ca sejurul
petrecut in statiune sa fie cat mai placut:

Ø      amenajarea unui strand termal in aval de izv. 24;

Ø      realizarea unui casino si a unui restaurant cu specific romanesc;

Ø      programe turistice.

D. Pentru petrecerea timpului liber, turistii au la dispozitie o sala de
cultura (dotata cu club, sala de jocuri, biblioteca, sala de spectacole), o gradina de
vara acoperita, utilizata pentru proiectii de filme si spectacole artistice, discoteca,
teren de sport, un parc central, sali pentru jocuri mecanice, sala de internet.

De asemenea, pentru refacerea si consolidarea starii sanatatii in cadrul tratamentului, se recomanda cura de teren - plimbarile.

E. Modernizarea tuturor bazelor de tratament existente, deoarece cele mai
moderne se gasesc la nivelul hotelurilor de trei si patru stele si respective de lux;

Ø      realizarea unor bungalow- uri la popasul Olanesti;

Ø      realizarea unui complex hotelier balnear amplasat in zona din
spatele vechii baze de tratament;

Ø      realizarea unui complex cultural si de agrement in zona centrala;

Ø      amenajarea a doua - trei terenuri de sport multifunctionale;

        Posibilitati de promovare a statiunii Baile Olanesti in turismul intern si

international:

A. Derularea unor activitati de promovare mai ample care sa permita
atragerea unui numar mai mare de turisti romani si straini.

Oferta turistica a statiunii Baile Olanesti, incluzand si celelalte forme de turism (odihna si recreere, vanatoare si pescuit, afaceri) se poate face cunoscuta printr-o sustinuta campanie publicitara.

B. Promovarea produsului turistic al statiunii se poate realiza eficient pe
trei niveluri diferite:

Ø      Promovarea proprie ca activitate componenta a politicii
manageriale a societatii comerciale;

Ø      Promovarea prin intermediul firmelor tour-operatoare sau a
agentiilor de turism partenere;

Ø      Promovarea prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Turism
in cadrul strategiei si politicii acestuia de promovarea Romaniei
pe piata turistica externa.

C. Mijloacele de realizare indicate pentru realizarea unei campanii
publicitare sunt:

Ø      Mass-media;

Ø      Materiale publicitare tiparite, acestea fiind dovada existentei
ofertei cu care amatorii de turism pot lua cunostinta;

Ø      Participari la targuri si expozitii de turism;

Ø      Realizarea de obiecte promotionalc (calendare, agende, etc.).

        Dezvoltarea infrastructurii generale si a serviciilor se poate realiza prin

elaborarea unor strategii care sa aiba la baza existenta unor anchete de marketing si
elaborarea unui plan de urbanism pentru oras si statiune si de etapizare pe termen mediu si lung a obiectivelor care se cer finalizate pentru dezvoltarea acestei statiuni si de castigare de noi functii turistice europene, intre aceste evidentiem:

Ø      modernizarea drumului de acces DN 64A;

Ø      modernizarea drumurilor si aleilor pielonale din interiorul localitatii Livadia;

Ø      alimentarea cu gaze naturale;

Ø      extinderea retelei de canalizare;

Ø      modernizarea statiei de epurare;

Ø      realizarea unor parcari subterane sau in sistem multietajat;

Propuneri de imbunatatire a activitatii turistice a S.C. Baile Olanesti S.A.

Analiza diagnostic propune:

a) identificarea punctelor slabe si a punctelor tari ale activitatii unitatii de turism;

b) prevenirea sanselor de viitor a unitatii de turism si a riscurilor sale;

c) propunerea masurilor pentru redresarea situatiei;

d) masurarea rentabilitatii capitalurilor si aprecierea conditiilor de echilibru financiar pentru a evalua gradul de independenta economica si financiara a intreprinderii de turism;

O etapa importanta a analizei diagnostic o reprezinta elaborarea solutiilor de ameliorare a activitatii datorita, pe de o parte a faptului ca perfectionarea activitatii va fi fundamentata pe informatiile obtinute din analiza, iar pe de alta parte, acum sunt elaborate unele solutii practice de ameliorare, si anume, acelea care sunt aplicate.

In continuare vor fi prezentate directiile de dezvoltare a rezultatelor favorabile din sistem si a performantelor ce se vor obtine ca urmare a unei utilizari eficiente a resurselor disponibile. Analiza completa efectuata in aceasta lucrare a pus in evidenta o serie de aspecte atat favorabile cat si nefavorabile ale activitatii desfasurate in cadrul statiunii Baile Olanesti. Pe baza acestor aspecte s-au conturat urmatoarele propuneri:

1.     pentru imbunatatirea activitatii de turism international, care reprezinta o sursa importanta de venituri valutare, se impune cresterea volumului activitatii si diversificarea structurii acesteia, asigurandu-se astfel un grad ridicat de cofort si folosire a bazei de agrment precum si dezvoltarea unor relatii de afaceri cu diverse firme interesate in organizarea de conferinte, simpozioane, punandu-se asfel accent pe prestarea serviciilor specifice turismului de afaceri.

2.       intensificarea activitatilor promotionale, studierea pietei turistice si a segmentelor de consumatori existenti si potentiali pentru a veni in intampinarea cerintelor acestora, in concordanta cu veniturile si timpul liber disponibil, realizarea structurilor cat mai flexibile la diferite forme de turism (turism de weekend, de afaceri, etc.).

3.       achizitionarea de noi mijloace fixe pentru cresterea randamentului si a productivitatii muncii sau modernizarea si repararea celor existente pentru o mai buna utilizare a lor.

4.       intensificarea eforturilor pentru reducerea continua a nivelului cheltuielilor raportat la incasari, in sensul ratei rentabilitatii, a eficientei economice; corelarea volumului cheltuielilor cu ritmul de crestere a veniturilor.

5.       perfectionarea organizarii activitatii in sensul aprovizionarii ritmice cu materii prime si materiale pentru a micsora volumul relativ mare al cheltuielilor de aprovizionare, pentru evitarea rupturilor de stoc, folosirii cat mai eficiente a timpului de munca disponibil. Toate aceste masuri vor avea ca efect cresterea valorii adaugate si cresterea productivitatii muncii.

6.       diversificarea serviciilor suplimentare oferite consumatorilor, precum si imbunatatirea celor existente prin cresterea calitatii prestatiilor.

7.       in ceea ce priveste activitatea de alimentatie publica se impune o diversificare a sortimentelor oferite prin introducerea unor preparate culinare specifice unor bucatarii renumite: italiana, orientala, franceza, chinezeasca, spaniola, etc. in scopul atragerii si satisfacerii consumatorilor. In acest sens se pot organiza diferite concursuri care pot atrage cazarea concurentilor in incinta complexului.

Acestea sunt principalele masuri ce se impun in urma analizei diagnostic a societatii, masuri a caror efecte ar imbunatatii activitatea si rezultatele obtinute de catre societate. Dezvoltarea permanenta atat pe cale intensiva, cat si pe cale extensiva a activitatii de turism si alimentatie publica, precum si necesitatea pastrarii unui echilibru permanent si rational in conducerea lor face tot mai necesara detectarea prompta a abaterilor de la normal, a cauzelor ce le-au generat, precum si adoptarea celor mai potrivite masuri de redresare.

Analiza diagnostic a societatii a fost efectuata tinandu-se cont de limitele care au existat in prezentarea in profunzime a tuturor fenomenelor care au influentat activitatea, datorita datelor necesare unui astfel de demers.

BIBLIOGRAFIE

1.Alessandrescu C., "Dictionar geografic al judetului Valcea", Bucuresti, 1893;

2.Badea L., Rusenescu, "Judetul Valcea", Bucuresti, 1970;

3.Berbece V., Marinoiu C., Matei A., Mamularu Ghe., "Valcea. Ghid turistic al judetului", Bucuresti, 1976;

4.Berlescu, Elena, "Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatologie", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982;

5.Bran F., Marin D., Simion T., "Economia turismului si mediului inconjurator", Editura Economica, Bucuresti, 1998;

6.Braustin, Poldu, "Baile Olanesti din punct de vedere balneoclimatic. Indicatii si contraindicatii", Bucuresti, 1946;

7.Buzagiu, Dumitru, "Cura de Olanesti', Bucuresti, 1930;

8.Catrina, S. C., "Baile Olanesti", Editura Abena, Bucuresti, 1992;

9.Constantinescu R., Sfarlea M., "Biserici si manastiri celebre din Romania - monumente religioase", Editura Editis, Bucuresti, 1994;

10.Dumitrascu Ghe., Tamase C., "Bibliografie istorica a judetului Valcea", Rm. Valcea, 1995;

11.Eugen Falnita, Carmen Babaita,"Amenajari Turistice",Editura Mirton, Timisoara, 2003

12.Erdeli G., Istrate I., "Amenajari turistice", Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1996;

13.Erdeli G., Istrate I., "Potential turistic al Romaniei", Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1996;

14.Gandea M., Erdeli G., Simion T., "Potential turistic si turism", Editura Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 2000;

15.Ghinea D., "Enciclopedia geografica a Romaniei', Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996

16.Ghiorghilas, Aurel, "Amenajari turistice", Editura Universitara,Bucuresti, 2007;

17.Glavan V., "Turismul in Romania", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2000;

18.Ianos I., Vlasceanu Ghe., "Orasele Romaniei", Editura Odeon, Bucuresti, 1998;

19.Ioncica, M., "Economia serviciilor", Editura Uranus, Bucuresti, 2004

20.Marinoiu, Costea, "Itinerare valcene", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987;

21.Mincu, R., "Amenajarea turistica a teritoriului", Editura Sylvi, Bucuresti, 1995;

22.Mincu R., "Economia turismului", Editura Uranus, Bucuresti, 2000;

23.Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L., "Ghidul statiunilor balneoclimatice din Romania", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986;

24.Neagu, V., "Managementul turistic si al serviciilor turistice", Editura Sylvi, Bucuresti, 2000;

25.Popescu Ion, Gorgan Nicolae, "Baile Olanesti - ghid balnear si turistic", Editura Conphys, Rm. Valcea, 2002;

26.Popescu, Nae, "Muntii Capatanii", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1972;

27.Stanciulescu, G., "Tehnica operatiunilor in turism", Editura All, Bucuresti, 1995;

28.XXX, "Judetele patriei. Valcea. Monografie", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980;

29.XXX, Arhiva Primariei Olanesti;

30.XXX, Recensaminte statistice ale Romaniei pana in 2002;

31.XXX, Anuarele statistice ale orasului Rm. Valcea;

32.XXX, Publicatia "File valcene", nr. I-VII, Balcesti pe Topolog;

33.XXX, Arhiva Primariei orasului Baile Olanesti pe anii 1918-2002;

34.XXX, Date statistice;

35.XXX, Ghidul turistic al Romaniei, Publirom, 2003;

36.XXX, Revista "Tribuna economica";

37.XXX, Revista "Capi



[1] localitatea nu este racordata la reteaua nationala de cai ferate si nici nu exista vreun proiect in acest scop

[2] rutier, exista legaturi directe intre Timisoara si Olanesti, un mare numar de timisoreni fiind oaspetii regulati ai statiunii

[3] caracterul de "depresiune' iese in relief numai in raport cu structura si tectonica regiunii, situandu-se in vecinatatea orogenului carpatic

[4] sursa: Popescu Ion, Nicolae Gorgan - "Baile Olanesti - ghid balnear si turistic', Ed. Conphys, Rm. Valcea, 2002

[5] cu cat inaintam de la vest la est, cu atat inseuarile si largirile vailor capata o dezvoltare mai mare. La sculptarea vailor au luat parte si alunecarile de teren.

[6] aceasta orientare a cursului apelor se datoreaza flexurii Oltului

[7] asemenea portiuni gasim in regiunea Baile Olanesti, pe paraul Cheia, la nord de satul Cheia si de Manastirea Iezeru

[8] orasul se afla intr-un climat temperat continental specific dealurilor inalte subcarpatice

[9] cum s-a intamplat in timpul unundatiilor din anii 1985, 1992, 1995, 2002 si 2007

[10] o caracteristica generala a acestor ape minerale o constituie si prezenta hidrogenului sulfurat. El este considerat ca avand o origine organica, rezultand din reducerea sulfatilor de catre bacterii anaerobe specifice, in prezenta hidrocarburilor

[11] singurul conifer cu frunze cazatoare

[12] in urma recensamantului efectuat in 2002 s-au inregistrat rezultate surprinzatoare, numarul pensionarilor din localitate reprezentand jumatate din intreaga populatie activa

[13] rezultatele deosebit de bune obtinute in tratamentul bolnavilor il determina pe domnitorul Bibescu sa gratifice pe medicii bailor, Mayer si Gussi

[14] in 1897 (Minovici) si respectiv 1902 (Pfeiffer)

[15] in toate expunerile de motive de mai sus se observa preocuparea pentru amenajarea turistica, fie aceasta reamenajarea izvoarelor, refacerea drumurilor, modernizari sau constructii noi

[16] sunt in curs de alimentare cu energie electrica localitatile Comanca si Mosoroasa

[17] data dupa Congresul de la Bad Nauheim din 1912

[18] Popescu Ion, Nicolae Gorgan - "Baile Olanesti - ghid balnear si turistic', Ed. Conphys, Rm. Valcea, 2002

[19] se prezinta sub forma unei mlastini a carei principala atractie o reprezinta prezenta plantei carnivore Drossera rotundifolia (roua cerului)

[20] unde s-au identificat 628 exemplare de tisa pe o suprafata de 1,5 ha

[21] aici se intalneste cea mai mare colonie de lilieci

[22] unde se intalnesc cele mai mari stalagmite de pe teritoriul judetului Valcea

[23] forajele mai recente facute la Caciulata, Cozia si Bivolari au descoperit ape minerale termale de mai multe tipuri: sulfuroase, clorusodice, ape calcice si ape magneziene, insa la mari adancimi

[24] acest singur fapt explica de ce numerosi bolnavi, atat din tara cat si din strainatate, vin ani de-a randul si chiar de doua ori pe an la Calimanesti

[25] Mincu R. - "Economia turismului", Editura Uranus, Bucuresti, 2000

[26] amenajarea unor sali de tratament in aceste hoteluri ar spori gradul de ocupare cu aproximativ 20%

[27] ceea ce demonstreaza, daca mai era nevoie, importanta amenajarilor turistice si a confortului acestora






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Afaceri


Asigurari
Birotica
Confectii
Industria lemnului
Turism


ELEMENTE DE DREPT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
TESTE COMUNICARE IN AFACERI
DIAGNOSTICUL LA FIRMA,, S.C. AUTOBRASOV SERV S.R.L
PROIECT PRACTICA GARANTIILE BANCARE Studiu de caz : Raiffeisen Bank - 'Reusim impreuna'
VALMA INDUSTRIES
Derularea procesului de negociere comerciala internationala
Rolul eticii in structura unei companii
Studiul Cursului Actiunilor - NATURALFARM
Veniturile si cheltuielile
Formele negocierii comerciale internationale si principiile care stau la baza acesteia